Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Vasile Dragu în Dosarul nr. 2.943/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 944D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 945D/2019, nr. 1.005D/2019, nr. 1.147D/2019, nr. 1.214D/2019, nr. 1.356D/2019, nr. 1357D/2019, nr. 1.408D/2019, nr. 1.414D/2019, nr. 1.474D/2019, nr. 1.483D/2019, nr. 1.502D/2019, nr. 1.505D/2019, nr. 1.545D/2019-1.550D/2019, nr. 1.560D/2019-1.563D/2019, nr. 1.585D/2019, nr. 1.594D/2019, nr. 1.595D/2019, nr. 1.672D/2019, nr. 1.737D/2019, nr. 1.738D/2019, nr. 2.016D/2019, nr. 2.109D/2019, nr. 2.338D/2019, nr. 2.376D/2019, nr. 2.570D/2019, nr. 2.582D/2019, nr. 2.675D/2019, nr. 2.676D/2019, nr. 2.863D/2019, nr. 2.885D/2019, nr. 2.923D/2019, nr. 2.929D/2019, nr. 2.935D/2019, nr. 2.936D/2019, nr. 3.034D/2019, nr. 3.279D/2019, nr. 3.384D/2019, nr. 3.386D/2019, nr. 3.388D/2019-3.391D/2019 și nr. 3.439D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Vasile Păduraru, Neculai Dogaru, Neculai Bardaș, Dumitru Hardon, Emil Eni, Dumitru Macău și Dumitrache Oancă în dosarele nr. 2.892/121/2018, nr. 3.081/121/2018, nr. 3.077/121/2018, nr. 3.043/121/2018, nr. 2.733/121/2018, nr. 2.893/121/2018 și nr. 1.573/121/2019 ale Tribunalului Galați – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Vasile Nastac în Dosarul nr. 2.864/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Nicolae Preda, Lucian Nicolăescu, Dumitru Matache, Gheorghe Daniel Grunță și Mihail Marton în dosarele nr. 1.481/97/2018, nr. 2.042/97/2018, nr. 4.151/97/2017, nr. 1.511/97/2018 și nr. 2.167/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 169^2 din aceeași lege, excepție ridicată de Mihai Ceuca în Dosarul nr. 1.136/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în raport cu dezlegarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Viorel Andreica în Dosarul nr. 3.266/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, precum și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Steluța Violeta Grigore, Ioan Preda, Felicia Ghizela Mocanu, Cornel Petroesc și Petru Barabulă în dosarele nr. 1.893/97/2018, nr. 347/97/2018, nr. 704/97/2018, nr. 1.323/97/2018 și nr. 4.098/97/2017 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Ioan Cîmpean în Dosarul nr. 1.474/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Florin Ioniță, Endre Istvan Somogyi și Valer Rebeleanu în dosarele nr. 3.772/100/2017, nr. 778/100/2018 și nr. 7.800/117/2017 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Ioan Crainic, Ioan Mesaroș, Mircea Rad, Ioan Moldovan și Constantin Odae în dosarele nr. 1.442/100/2018, nr. 1.605/100/2018, nr. 784/100/2018, nr. 2.001/100/2018 și nr. 1.634/100/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Gafia Faur în Dosarul nr. 818/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 169^2 din aceeași lege, excepție ridicată de Aurel Radu și Gavrilă Mihali în dosarele nr. 734/100/2018 și nr. 720/100/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Bela Molnar în Dosarul nr. 867/84/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Ion Pupăză în Dosarul nr. 1.933/95/2018 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Eugen Pirtea în Dosarul nr. 641/30/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Pavel Iordache în Dosarul nr. 642/30/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Nicolae Oneț, Gheorghe Zeleneac, Alexandru Kadas, Magdalena Benyovszki, Nelu Iacob, Samuel Bucsi, Constantin Chirițoiu, Tudor Biholar și Mihăiță Vereș în dosarele nr. 983/97/2018, nr. 811/97/2018, nr. 1.533/97/2018, nr. 2.383/97/2018, nr. 2.388/97/2018, nr. 2.549/97/2018, nr. 1.415/97/2018, nr. 2.384/97/2018 și nr. 593/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Iosif Bucșa în Dosarul nr. 4.074/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ilie Matei în Dosarul nr. 793/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Nicu Dumitra în Dosarul nr. 2.891/120/2018 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Cristel George Ciucă în Dosarul nr. 1.102/101/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Ilie Prăpuceanu în Dosarul nr. 2.238/95/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, precum și a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Florea Sima în Dosarul nr. 1.456/122/2017 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 945D/2019, nr. 1.005D/2019, nr. 1.147D/2019, nr. 1.214D/2019, nr. 1.356D/2019, nr. 1.357D/2019, nr. 1.408D/2019, nr. 1.414D/2019, nr. 1.474D/2019, nr. 1.483D/2019, nr. 1.502D/2019, nr. 1.505D/2019, nr. 1.545D/2019-1.550D/2019, nr. 1.560D/2019-1.563D/2019, nr. 1.585D/2019, nr. 1.594D/2019, nr. 1.595D/2019, nr. 1.672D/2019, nr. 1.737D/2019, nr. 1.738D/2019, nr. 2.016D/2019, nr. 2.109D/2019, nr. 2.338D/2019, nr. 2.376D/2019, nr. 2.570D/2019, nr. 2.582D/2019, nr. 2.675D/2019, nr. 2.676D/2019, nr. 2.863D/2019, nr. 2.885D/2019, nr. 2.923D/2019, nr. 2.929D/2019, nr. 2.935D/2019, nr. 2.936D/2019, nr. 3.034D/2019, nr. 3.279D/2019, nr. 3.384D/2019, nr. 3.386D/2019, nr. 3.388D/2019-3.391D/2019 și nr. 3.439D/2019 la Dosarul nr. 944D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 945D/2019, nr. 1.005D/2019, nr. 1.147D/2019, nr. 1.214D/2019, nr. 1.356D/2019, nr. 1.357D/2019, nr. 1.408D/2019, nr. 1.414D/2019, nr. 1.474D/2019, nr. 1.483D/2019, nr. 1.502D/2019, nr. 1.505D/2019, nr. 1.545D/2019-1.550D/2019, nr. 1.560D/2019-1.563D/2019, nr. 1.585D/2019, nr. 1.594D/2019, nr. 1.595D/2019, nr. 1.672D/2019, nr. 1.737D/2019, nr. 1.738D/2019, nr. 2.016D/2019, nr. 2.109D/2019, nr. 2.338D/2019, nr. 2.376D/2019, nr. 2.570D/2019, nr. 2.582D/2019, nr. 2.675D/2019, nr. 2.676D/2019, nr. 2.863D/2019, nr. 2.885D/2019, nr. 2.923D/2019, nr. 2.929D/2019, nr. 2.935D/2019, nr. 2.936D/2019, nr. 3.034D/2019, nr. 3.279D/2019, nr. 3.384D/2019, nr. 3.386D/2019, nr. 3.388D/2019-3.391D/2019 și nr. 3.439D/2019 la Dosarul nr. 944D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale cu privire la problema de drept care face obiectul excepției de neconstituționalitate, nefiind motive de modificare a acesteia. … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Sentințele civile nr. 305 și nr. 304 din 28 martie 2019, nr. 379 din 17 aprilie 2019, nr. 311, nr. 310, nr. 309 și nr. 312 din 1 aprilie 2019 și nr. 1.337 din 28 noiembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.943/121/2018, nr. 2.892/121/2018, nr. 3.081/121/2018, nr. 3.077/121/2018, nr. 3.043/121/2018, nr. 2.733/121/2018, nr. 2.893/121/2018 și nr. 1.573/121/2019, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepțiile au fost ridicate de Vasile Dragu, Vasile Păduraru, Neculai Dogaru, Neculai Bardaș, Dumitru Hardon, Emil Eni, Dumitru Macău și Dumitrache Oancă și fac obiectul dosarelor Curții nr. 944D/2019, nr. 945D/2019, nr. 1.408D/2019, nr. 1.547D/2019, nr. 1.548D/2019, nr. 1.549D/2019, nr. 1.550D/2019 și nr. 3.279D/2019. … 8.Prin Sentința civilă nr. 391 din 18 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.864/121/2018, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Vasile Nastac și face obiectul Dosarului Curții nr. 1.483D/2019. … 9.Prin încheierile din 28 martie 2019, 11 aprilie 2019, 14 mai 2019, 25 iunie 2019 și 4 decembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.481/97/2018, nr. 2.042/97/2018, nr. 4.151/97/2017, nr. 1.511/97/2018 și nr. 2.167/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Nicolae Preda, Lucian Nicolăescu, Dumitru Matache, Gheorghe Daniel Grunță și Mihail Marton și fac obiectul dosarelor Curții nr. 1.005D/2019, nr. 1.214D/2019, nr. 1.585D/2019, nr. 2.016D/2019 și nr. 3.390D/2019. … 10.Prin Încheierea din 17 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.136/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 169^2 din aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Mihai Ceuca și face obiectul Dosarului Curții nr. 1.147D/2019. … 11.Prin Încheierea din 16 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.266/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în raport cu dezlegarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Viorel Andreica și face obiectul Dosarului Curții nr. 2.570D/2019. … 12.Prin Încheierea din 17 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.893/97/2018, și prin încheierile din 4 decembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 347/97/2018, nr. 704/97/2018, nr. 1.323/97/2018 și nr. 4.098/97/2017, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, precum și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepțiile au fost ridicate de Steluța Violeta Grigore, Ioan Preda, Felicia Ghizela Mocanu, Cornel Petroesc și Petru Barabulă și fac obiectul dosarelor Curții nr. 3.034D/2019, nr. 3.384D/2019, nr. 3.386D/2019, nr. 3.388D/2019 și nr. 3.391D/2019. … 13.Prin Încheierea din 4 decembrie 2019, îndreptată prin Încheierea civilă nr. 20 din 4 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.474/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Ioan Cîmpean și face obiectul Dosarului Curții nr. 3.389D/2019. … 14.Prin încheierile din 6 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.772/100/2017 și nr. 778/100/2018, și prin Încheierea civilă din 25 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.800/117/2017, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Florin Ioniță, Endre Istvan Somogyi și Valer Rebeleanu și fac obiectul dosarelor Curții nr. 1.356D/2019, nr. 1.357D/2019 și nr. 2.885D/2019. … 15.Prin încheierile civile din 22 aprilie 2019, 13 mai 2019, 20 iunie 2019, 13 septembrie 2019 și 16 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.442/100/2018, nr. 1.605/100/2018, nr. 784/100/2018, nr. 2.001/100/2018 și nr. 1.634/100/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepțiile au fost ridicate de Ioan Crainic, Ioan Mesaroș, Mircea Rad, Ioan Moldovan și Constantin Odae și fac obiectul dosarelor Curții nr. 1.502D/2019, nr. 1.505D/2019, nr. 2.109D/2019, nr. 2.675D/2019 și nr. 2.923D/2019. … 16.Prin Încheierea civilă din 23 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 818/100/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Gafia Faur și face obiectul Dosarului Curții nr. 2.863D/2019. … 17.Prin încheierile din 24 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 734/100/2018 și nr. 720/100/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 169^2 din aceeași lege. Excepțiile au fost ridicate de Aurel Radu și Gavrilă Mihali și fac obiectul dosarelor Curții nr. 2.935D/2019 și nr. 2.936D/2019. … 18.Prin Încheierea civilă din 15 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 867/84/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Bela Molnar și face obiectul Dosarului Curții nr. 3.439D/2019. … 19.Prin Încheierea din 13 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.933/95/2018, Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ion Pupăză și face obiectul Dosarului Curții nr. 1.414D/2019. … 20.Prin Încheierea din 10 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 641/30/2018, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Eugen Pirtea și face obiectul Dosarului Curții nr. 1.474D/2019. … 21.Prin Încheierea din 8 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 642/30/2018, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Pavel Iordache și face obiectul Dosarului Curții nr. 2.676D/2019. … 22.Prin încheierile din 20 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 983/97/2018, nr. 811/97/2018, nr. 1.533/97/2018, nr. 2.383/97/2018, nr. 2.388/97/2018, nr. 2.549/97/2018, nr. 1.415/97/2018 și nr. 2.384/97/2018, precum și prin Încheierea din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 593/97/2019, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Nicolae Oneț, Gheorghe Zeleneac, Alexandru Kadas, Magdalena Benyovszki, Nelu Iacob, Samuel Bucsi, Constantin Chirițoiu, Tudor Biholar și Mihăiță Vereș și fac obiectul dosarelor Curții nr. 1.545D/2019, nr. 1.546D/2019, nr. 1.560D/2019, nr. 1.561D/2019, nr. 1.562D/2019, nr. 1.563D/2019, nr. 1.594D/2019, nr. 1.595D/2019 și nr. 1.672D/2019. … 23.Prin Încheierea din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.074/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Iosif Bucșa și face obiectul Dosarului Curții nr. 2.338D/2019. … 24.Prin Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 793/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Ilie Matei și face obiectul Dosarului Curții nr. 2.929D/2019. … 25.Prin Încheierea din 29 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.891/120/2018, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Nicu Dumitra și face obiectul Dosarului Curții nr. 1.737D/2019. … 26.Prin Încheierea din 6 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.102/101/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Cristel George Ciucă și face obiectul Dosarului Curții nr. 1.738D/2019. … 27.Prin Încheierea din 24 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.238/95/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ilie Prăpuceanu și face obiectul Dosarului Curții nr. 2.582D/2019. … 28.Prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.456/122/2017, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Florea Sima și face obiectul Dosarului Curții nr. 2.376D/2019. … 29.Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de recalculare a pensiei în considerarea sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a prevederilor art. 169^2 din aceeași lege, criticate prin prezenta excepție. … 30.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare și precise în privința duratei stagiului complet de cotizare ce urmează a fi folosit la determinarea punctajului mediu anual. Totodată, nici Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu a clarificat problema referitoare la modul în care se aplică acest text legal în fiecare situație în parte. … 31.În motivarea excepției de neconstituționalitate din perspectiva art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, se arată că art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, intrată în vigoare la 11 iulie 2015, și-a produs efectele începând cu 1 ianuarie 2016. La acea dată, stagiul complet de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie al celor care își desfășoară activitatea în subteran, în unitățile miniere, cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă [art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010], era de 30 de ani, potrivit art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Prin Legea nr. 155/2016, intrată în vigoare la 23 iulie 2016, durata acestuia a fost redusă la 20 de ani, nemaifiind, până la data ridicării excepției, modificată. Prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 s-au adus modificări art. 134 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, în scopul stabilirii în mod concret a stagiului de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual în procesul de recalculare prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în așa fel încât persoanele care au lucrat în condiții identice să beneficieze la determinarea punctajului mediu anual de stagii de cotizare identice, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 263/2010. Prin interpretarea instanței supreme date art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, se ajunge în situația în care, prin aceste norme cu caracter tehnic, adoptate în vederea explicitării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, să se retroactiveze până la momentul la care acest articol a început să își producă efectele, respectiv 1 ianuarie 2016. … 32.Mai departe, autorii excepției arată că normele de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, deși evident, sunt menite să expliciteze norma de drept primar, reglementează, la rândul lor, raporturi juridice. Prin urmare, nici aceste norme, în virtutea caracterului propriu-zis juridic pe care îl posedă, nu se pot aplica în mod retroactiv, așa cum nu se poate aplica retroactiv nicio dispoziție de drept civil. În plus, ținând seama de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, respectiv 8 mai 2017, aplicarea acesteia începând cu data de la care și-a produs efectele norma juridică primară, adică art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, respectiv 1 ianuarie 2016, ar avea semnificația aplicării sale retroactive. În acest fel s-ar ajunge și în situația, de asemenea inacceptabilă din punct de vedere juridic, ca actele juridice încheiate în temeiul normei legale, în intervalul 1 ianuarie 2016-8 mai 2017, să poată fi desființate, încălcându-se, astfel, și principiul tempus regit actum. Prin urmare, normele de aplicare nu pot modifica, completa sau deroga de la lege și nici nu pot institui reguli suplimentare. … 33.În ceea ce privește critica raportată la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, se mai arată că, din înțelesul dat sintagmei criticate de art. 134 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, din conținutul notei de fundamentare a acesteia, precum și din art. 56-59 din Legea nr. 263/2010, în forma acestora în vigoare la 1 ianuarie 2016, rezultă că intenția legiuitorului a fost de a recunoaște stagiul complet de cotizare avut în vedere atât la stabilirea inițială a drepturilor la pensie, cât și la recalculările ulterioare, dar și pe cel aflat în plată la 1 ianuarie 2016 sau la data formulării unei cereri de recalculare a pensiei în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Chiar dacă pensionarii au lucrat în condiții identice de muncă, respectiv grupa I/condiții speciale, cu cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010 – legea nouă -, aceasta nu se poate aplica efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare decât în situațiile expres prevăzute de art. 6 alin. (6) din Codul civil, ceea ce nu este cazul în speță. Interpretarea dată de instanța supremă sintagmei criticate, întrucât face posibilă scăderea pensiei, este retroactivă, contrară teoriei drepturilor câștigate [expres prevăzute de art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010], precum și voinței legiuitorului de a crește pensiile, și nu de a le reduce sau menține cuantumul. În plus, beneficiarii creșterii punctajului de pensie prevăzute de Legea nr. 192/2015 sunt dezavantajați și pentru că, suma punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare împărțindu-se la un numitor comun mai mare, diferența dintre vechimea efectiv realizată de aceștia până la durata stagiului complet de cotizare de care se va ține seama la recalculare nu reprezintă o perioadă contributivă. De asemenea, adoptarea Legii nr. 155/2016 face dovada faptului că stagiul complet de cotizare aplicabil în cazul oricărei recalculări a pensiei este cel corespunzător situației fiecărui asigurat, respectiv condițiilor în care a realizat stagiul de cotizare. … 34.Autorii invocă în susținere și deciziile Curții Constituționale nr. 437 din 29 octombrie 2013, prin care s-a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții legale care au prevăzut aplicarea unui indice de corecție unor drepturi la pensie deschise anterior intrării lor în vigoare, și nr. 830 din 8 iulie 2008. Autorii consideră că din jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006, a instanței supreme, respectiv Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, a instanțelor naționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, se decelează regula că la recalcularea pensiilor se va ține seama de durata stagiului de cotizare prevăzută de legea în vigoare la data deschiderii acestora, pe deplin aplicabilă și în cazul recalculării prevăzute de Legea nr. 192/2015. În mod concret, în cazul autorilor excepției, cu titlu de acte normative în temeiul cărora s-au deschis drepturile la pensie sunt indicate Legea nr. 3/1977 și Legea nr. 19/2000, a căror suveranitate este încălcată prin prevederile criticate. … 35.Se susține, mai departe, că este încălcat principiul egalității în drepturi în raport cu pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, întrucât, în privința acestora din urmă, valorificarea creșterii punctajelor anuale reglementată de noua lege s-a realizat în condițiile stagiului complet de cotizare existent la data stabilirii dreptului la pensie, și nu de la data intrării în vigoare a noii legi care, prin ipoteză, stabilește creșterea acestor punctaje. Totodată, se arată că drepturile de pensie de care beneficiază persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 sunt superioare celor ale persoanelor care s-au pensionat anterior acestei date și cărora li se recalculează pensiile prin creșterea atât a punctajului anual, cât și a stagiului de cotizare folosit. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea în drepturi. … 36.Tot din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție se susține că, deși intenția legiuitorului la adoptarea Legii nr. 192/2015 a fost de „a rezolva discriminarea apărută în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiții speciale și care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă, pentru aceleași condiții grele de muncă și aceiași ani de cotizație, pensii diferite“, în fapt, prin luarea în considerare, la recalculare, a unui stagiu complet de cotizare cu durată de 30 de ani, în loc de 20 de ani, nu se atinge această finalitate. În fapt, în loc de majorarea pensiilor, s-ar ajunge la diminuarea lor. Remediul potrivit căruia, în situația în care, prin recalculare, pensia s-ar diminua, s-ar păstra cuantumul pensiei aflate în plată, nu este satisfăcător, deoarece are ca efect „înghețarea“ pensiilor. Autorii apreciază că ar trebui să se țină seama de spiritul reglementării, de scopul avut în vedere la adoptarea Legii nr. 192/2015, evocat și în nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, în caz contrar încălcându-se art. 16 alin. (1) din Constituție și jurisprudența Curții Constituționale, în mod particular Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, care interzice aplicarea unui tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, dar și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind condițiile în care un tratament distinct este discriminatoriu. În opinia autorilor, raportul de drept substanțial este guvernat de legea în vigoare la momentul nașterii dreptului la pensie, aspect confirmat și de jurisprudența instanțelor naționale, a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 37.Cu referire la critica formulată din perspectiva art. 20 alin. (2) din Constituție, se arată că se aduce atingere art. 1 și 6 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, trebuie să se considere că durata stagiului de cotizare avută în vedere la momentul stabilirii dreptului la pensie, în speță 20 de ani, este un drept câștigat și, ca atare, un bun în sensul Primului Protocol adițional la Convenție. Interpretarea instanței supreme aduce insecuritate cu privire la modalitatea în care statul stabilește drepturile la pensie. Prin reglementarea, în vederea acordării unui beneficiu printr-o nouă reglementare, respectiv Legea nr. 192/2015, a unui stagiu de cotizare cu o altă durată decât aceea avută în vedere la stabilirea dreptului la pensie, se ajunge ca, în fapt, acest beneficiu să nu fie obținut. Luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata de 20 de ani, conform principiului tempus regit actum, adică potrivit legii în vigoare la data pensionării, a fost pe deplin acceptată de către instanța supremă prin deciziile nr. 11 din 25 mai 2015 și nr. 40 din 22 septembrie 2008. De fiecare dată, mai susțin autorii excepției, când pensionarilor li s-a oferit dreptul la recalcularea pensiilor, s-a avut în vedere stagiul de cotizare de care s-a ținut seama și la data pensionării. La baza oricărei modificări a pensiei, ulterior stabilirii acesteia, a stat și stă stagiul complet de cotizare, un drept care, odată câștigat prin scurgerea timpului, nu mai poate fi înfrânt, nici legal și nici principial. În concluzie, având în vedere că, pe de o parte, durata de 20 de ani a stagiului complet de cotizare reprezintă un bun câștigat, în sensul art. 6 din Convenție, iar, pe de altă parte, contrar acestuia, dreptul intern stabilește ca la recalcularea pensiilor prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 să se țină seama de un stagiu complet de cotizare cu o durată de 30 de ani, se încalcă art. 20 alin. (2) din Constituție. … 38.Se mai arată că este încălcat dreptul de acces liber la justiție, întrucât legea nu este clară și previzibilă; astfel, persoanele vizate prin dispozițiile criticate nu beneficiază de securitate juridică. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul securității juridice. … 39.Se susține că se încalcă prevederile constituționale privind protecția socială a muncii, pentru că afectează în sens negativ dreptul la pensie obținut în baza unei legi anterioare, eliminând beneficiile reglementate de aceasta. Or, aceste beneficii sunt expresia prevederilor constituționale antereferite și țin cont de condițiile în care au lucrat pensionarii din industria minieră. … 40.Se apreciază că este încălcat și dreptul de proprietate privată, întrucât pensia este un bun și un drept câștigat, astfel că extinderea duratei stagiului complet de cotizare, ce are ca efect diminuarea cuantumului pensiei, nu poate fi acceptată. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul de proprietate privată cu referire la cuantumul pensiilor. … 41.Se invocă încălcarea prevederilor constituționale privind dreptul la pensie, sens în care sunt menționate considerente care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010. … 42.În condițiile date, se evidențiază faptul că sunt încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, din moment ce, fără a se afla în una dintre ipotezele textului constituțional care permit restrângerea exercițiului unui drept, legiuitorul a reglementat creșterea stagiului de cotizare folosit la calculul pensiei, ceea ce a determinat diminuarea cuantumului acesteia. Restrângerea constă în faptul că, prin normele criticate, se suprimă posibilitatea ca, pentru viitor, pensionarii vizați de recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 să mai poată beneficia de un coeficient favorabil la eventuale recalculări, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată de 20 de ani. Arată că la alte recalculări realizate anterior adoptării Legii nr. 192/2015 s-a ținut seama de stagiul complet de cotizare de la data stabilirii dreptului la pensie, de 20 de ani. Restrângerea, potrivit art. 53 din Constituție, se poate dispune doar în situații excepționale, dar care nu se regăsesc în speță. Dimpotrivă, arată autorii excepției, legiuitorul nu a intenționat niciodată să modifice durata stagiului complet de cotizare avut în vedere la recalcularea pensiei, ci să elimine discriminările constând în pensii în cuantum diferit, apărute între persoanele care au muncit în subteran. Aceasta reiese cu prisosință, conchid autorii, nu doar din legislația anterioară Legii nr. 192/2015, ci și prin prisma Legii nr. 221/2018. … 43.Se mai arată că art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, ceea ce este contrar art. 108 alin. (2) din Constituție, și că persoana vizată de recalcularea drepturilor sale de pensie nu poate formula o cale de atac, ceea ce duce la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 129 și 148 coroborate cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 44.În sfârșit, autorii mai semnalează că, în ciuda scopului avut în vedere la adoptarea Legii nr. 192/2015 (acordarea creșterii punctajului anual tuturor persoanelor care au lucrat în alte condiții de muncă decât cele normale), pensia a scăzut din cauza înlocuirii stagiului complet de cotizare cu durată de 25 de ani cu stagiul complet de cotizare cu durată de 30 de ani. Soluția instanței supreme este contrară atât art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, care stabilește că stagiul complet de cotizare de care se ține seama la stabilirea pensiilor este cel prevăzut de legea în vigoare la acea dată, cât și art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, prin raportare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, dar și art. 15, 16 și 47 din Constituție și chiar și propriilor decizii, respectiv nr. 11 din 25 mai 2015 și nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunțate în soluționarea unor recursuri în interesul legii. Înlăturarea inechităților pe care și-a propus-o Legea nr. 192/2015 se poate realiza doar cu luarea în considerare a stagiului complet de cotizare avut în vedere la data stabilirii pensiilor, potrivit principiului tempus regit actum. Art. 16 și 47 din Constituție se încalcă deoarece sunt discriminați pensionarii vizați de art. 169^1 față de cei vizați de art. 169 din Legea nr. 263/2010, de vreme ce doar primilor li se modifică stagiul complet de cotizare avut în vedere la deschiderea drepturilor la pensie, deși au lucrat în aceleași condiții, de exemplu, în minerit, în subteran. … 45.Cu privire la neconstituționalitatea art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 se apreciază că, în realitate, nu aduce nicio majorare a punctajului mediu anual, ci un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Mai mult, se arată că acest text este contradictoriu și încalcă dreptul de proprietate privată din perspectiva faptului că recalcularea punctajului mediu anual se realizează prin folosirea unui stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei. Se mai arată că este nesocotit principiul neretroactivității legii prin aceea că textul criticat prevede noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data dispusă de acesta. Se încalcă astfel și art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție. … 46.Cu referire la excepția de neconstituționalitate a art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă se susține, în esență, că, nefiind definită „chestiunea de drept“ la care face referire art. 521 din cod, instanțele judecătorești pot adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție orice întrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea dată de instanța supremă devine obligatorie în cauza respectivă, precum și în alte procese. În opinia autorilor excepției, aceste lămuriri obligatorii încalcă prevederile constituționale referitoare la statul de drept, drepturile cetățenilor și dreptatea garantate de art. 1 alin. (3) din Constituție. … 47.Autorii apreciază că procesele sunt concrete, personale și cu caracteristici proprii fiecărui petent ce se adresează justiției, iar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță supremă, aduce lămuriri obligatorii pentru dezlegarea „problemelor de drept“ și acestea primesc caracter obligatoriu în soluționarea unui proces, se încalcă obligativitatea respectării legii, consacrată prin art. 1 alin. (5) din Constituție. În același mod, dat fiind faptul că justiția se realizează prin intermediul instanțelor judecătorești, potrivit competențelor acestora, posibilitatea solicitării de lămuriri în chestiuni de drept ce devin obligatorii pentru instanțele de judecată poate duce la încălcarea accesului la justiție pentru apărarea drepturilor și libertăților, garantat de art. 21 din Constituție, prin pierderea încrederii întro justiție independentă. De asemenea, în același mod se aduc încălcări independenței judecătorilor și supunerii acestora doar față de lege, apărate de art. 124 alin. (3) din Constituție, supunându-i unor interpretări aleatorii, date în afara procesului, precum și imparțialității și egalității justiției pentru toți cetățenii. Se mai arată că noțiunea de „chestiune nouă“ nu se definește prin lege, astfel încât se poate susține că poate fi nouă orice normă juridică, dar și o idee susținută de doctrină. … 48.În ceea ce privește interpretarea unitară de către Înalta Curte de Casație și Justiție se arată că această procedură este prevăzută de art. 126 din Constituție pentru legi, iar nu pentru chestiuni de drept, iar prevederile legale criticate limitează dreptul de apreciere al judecătorului asupra fondului cauzei, astfel încât, în acest mod, instanța supremă realizează o imixtiune în judecarea proceselor de către celelalte instanțe judecătorești. În susținerea celor de mai sus se invocă Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. … 49.Se mai argumentează, în esență, că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii, iar nu ambiguitatea ei, respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative și obligatorii, pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin interpretările date unor texte de lege, sintagme, chestiuni de drept ori întrebări prejudiciale. Se arată că în acest mod se încalcă art. 1 din Constituție, prin imixtiunea pe care instanța supremă o realizează în judecarea cauzelor, în speță având ca obiect recalcularea pensiilor. Se mai precizează în acest sens că pensiile sunt un segment juridico-social care impune o specializare strictă a completurilor de judecată, iar interpretările date de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unor dosare ce au ca obiect pensiile sunt limitate și nu pot fi aplicate unor categorii de persoane care au drepturile la pensie deja stabilite, în temeiul unor acte normative ce au operat în timp și spațiu și ale căror efecte se prelungesc pe perioada vieții beneficiarului, câtă vreme instanța supremă nu judecă litigii legate de drepturile la pensie în nicio cale de atac. Se mai susține că independența justiției și a judecătorilor nu este nici scop în sine, nici suficientă pentru realizarea actului de justiție în mod echitabil, fiind nevoie și de imparțialitate, ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecată să se înfăptuiască în mod obiectiv, iar, pe de altă parte, ca autoritățile cărora le revine această sarcină să fie neutre. Se mai arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că drepturile protejate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt drepturi teoretice sau provizorii, ci drepturi concrete și efective, iar dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă toate cererile și observațiile părților sunt examinate conform normelor de procedură de către un tribunal specializat, independent și care se supune numai legii. Se mai invocă, în susținerea excepției, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, citându-se în acest sens cauzele Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, și Stubbings și alții împotriva Regatului Unit, 1996. … 50.În acest context, se critică cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, apreciind că stagiul complet de cotizare prevăzut de lege nu se confundă cu stagiul de cotizare, fiind noțiuni complet diferite. … 51.În sfârșit, autorii consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 a fost adoptată cu încălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție. Astfel, prin eliminarea prevederilor din Legea nr. 218/2008 referitoare la condiții speciale și deosebite de muncă, așa cum au fost adoptate de către puterea legislativă în forma inițială, s-a adus atingere dreptului fundamental la pensie al celor care au lucrat în asemenea condiții, garantat de art. 41 alin. (2) și art. 47 din Constituție. … 52.Tribunalul Galați – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 53.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât vizează aspecte de interpretare și aplicare a legii ce intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. … 54.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 55.Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 56.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 57.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă arată că excepția este întemeiată. … 58.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă, în dosarele Curții nr. 2.338D/2019 și nr. 2.929D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 59.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 60.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 1.738D/2019, arată că excepția este întemeiată. … 61.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 2.582D/2019, arată că excepția este neîntemeiată. … 62.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 63.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 64.Avocatul Poporului, în Dosarul Curții nr. 1.672D/2019, arată că prevederile criticate respectă art. 15, 16 și 53 din Constituție. … 65.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:66.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 67.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. … 68.Analizând excepția, Curtea reține că obiectul excepției îl reprezintă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, dispozițiile art. 169^2 din aceeași lege și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008. Textele legale criticate au următorul cuprins:– Art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“; … – Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010: (1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.“; … – Art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ … … 69.Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 70.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 era, la data sesizării Curții Constituționale, abrogată, dar, având în vedere Decizia Curții nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepția de neconstituționalitate a acesteia este admisibilă din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor (…) privind neconstituționalitatea unei (…) ordonanțe (…) în vigoare (…)“. … 71.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la supremația legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 41 privind protecția socială a muncii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 privind nivelul de trai decent și dreptul la pensie, ale art. 53 privind condițiile pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legilor, ale art. 108 alin. (2) privind hotărârile Guvernului, ale art. 115 alin. (4) și (6) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, ale art. 126 referitor la instanțele judecătorești, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac și ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene cu caracter obligatoriu față de legile interne. … 72.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin deciziile nr. 506 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021, și nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de aceștia, și anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de instanța supremă, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 73.Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea în mod diferit de către instanțele de judecată a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile autorilor excepției sunt neîntemeiate. … 74.Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție. … 75.Cu referire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 și 47 din Constituție, Curtea a reținut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie. În consecință, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 76.Având în vedere aceste argumente, Curtea a reținut ca fiind neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție, de vreme ce nu se poate reține că prin aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior. … 77.Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și la art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea, prin aceeași decizie, a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză. … 78.Distinct de cele două decizii anterior menționate, Curtea a răspuns, pe larg, unor critici formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 26 octombrie 2021, paragrafele 66-70, Curtea a reținut, în prealabil, că legiuitorul, prin adoptarea Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, exercitându-și prerogativa suverană și legitimă din punct de vedere constituțional de a conduce politica socială, financiară și bugetară a statului, a decis să ofere unei anumite categorii de pensionari, delimitată în art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, beneficiul creșterii punctajului mediu anual, refuzat, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, din cauza faptului că la pensionare beneficiaseră deja de un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Legiuitorul a decis ca acest beneficiu să fie acordat doar pentru viitor, adică începând cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, „Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016“. Așa cum legiuitorul nu este ținut de nicio prevedere constituțională să acorde sau să nu acorde beneficii anumitor categorii de pensionari, ci doar ca, în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituție, odată ce a decis acordarea beneficiilor, aceasta să se realizeze în mod nediscriminatoriu, nu există nicio constrângere constituțională care să îi impună momentul de la care să acorde beneficiul. Evident, momentul de la care se cuvine beneficiul creșterii punctajului mediu anual prezintă un interes deosebit pentru titularii acestuia, întrucât în funcție de legea în vigoare la acel moment este determinat cuantumul acestor beneficii. În mod corelativ, este un element esențial și pentru stat, deoarece afectează în mod nemijlocit cantitatea resurselor pe care le va aloca în acest scop. Or, dacă legiuitorul a optat să ofere creșterea punctajului anual începând cu 1 ianuarie 2016, este cât se poate de firească soluția potrivit căreia legea (de drept material) care va fi luată în considerare la recalcularea prin care se valorifică respectiva creștere să fie cea în vigoare la data recalculării pensiei, adică 1 ianuarie 2016, așa cum a statuat și instanța supremă în decizia criticată de autorii prezentei excepții. Curtea a arătat că interpretarea instanței supreme criticată de către autorii excepției nu face posibilă aplicarea retroactivă a normelor criticate. În realitate, autorii excepției nu țin seama de diferența dintre, pe de o parte, norma de drept material care reglementează durata stagiului complet de cotizare și, pe de altă parte, norma care, neavând ea însăși caracter de normă de drept material, stabilește norma de drept material de care se va ține seama la recalcularea pensiilor prevăzută de Legea nr. 192/2015. … 79.Curtea a mai reținut că norma de drept material a fost modificată prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, care dispune, prin art. I, punctul 1, că „Stagiul complet de cotizare este de 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puțin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) din lege (…)“. De asemenea, Curtea reține că, ulterior acestei modificări a normei de drept material, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 a fost adoptată pentru punerea în aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 și a dispus, printre altele, că recalcularea pensiilor se va realiza ținându-se seama de Legea nr. 263/2010 în forma în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate [a se vedea art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017]. Cu alte cuvinte, în privința autorilor excepției, potrivit acestui act normativ, ar fi trebuit să se țină seama de art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, adică de un stagiu de cotizare cu durata de 30 de ani, și nu de 20 de ani, așa cum prevedea acest articol ulterior modificării operate de Legea nr. 155/2016. Curtea, raportându-se la critica autorilor potrivit căreia se încalcă art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție din cauza faptului că, ulterior modificării conținutului legii materiale (operate prin Legea nr. 155/2016), Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 „reactivează“ legea materială în conținutul său anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016, a reținut, în prealabil, că pune în discuție conformitatea cu Constituția a unei hotărâri a Guvernului care, potrivit unei jurisprudențe constante a jurisdicției constituționale, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014). În plus, chiar și dacă s-ar aprecia că autorii nu pun în discuție, propriu-zis, conformitatea cu Constituția a Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, Curtea reține caracterul neîntemeiat al unei astfel de critici, întrucât Legea nr. 192/2015, intrată în vigoare la 11 iulie 2015, și-a produs efectele începând cu 1 ianuarie 2016. Or, la acea dată erau în vigoare dispozițiile de drept material aplicabile categoriei de pensionari din care fac parte și autorii prezentei excepții și care prevedeau o durată a stagiului complet de cotizare de 30 de ani. Modificarea acestei durate la 20 de ani, de care doresc să se prevaleze autorii excepției, a survenit ulterior, prin Legea nr. 155/2016, intrată în vigoare la data de 23 iulie 2016. Prin urmare, într-o atare situație nu se încalcă art. 15 alin. (2) teza a doua din Constituție. … 80.Curtea a observat, mai departe, că autorii excepției își întemeiază tot pe prevederile art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție critica potrivit căreia interpretarea instanței supreme ignoră intenția reală a legiuitorului, care a fost aceea de a crește cuantumul pensiilor prin Legea nr. 192/2015. Cu privire la acest aspect, Curtea a statuat că întregul conținut normativ al Legii nr. 192/2015 este în acord cu intenția anunțată de a repara dezechilibrele cu privire la cuantumul pensiilor acelor pensionari care au lucrat în alte condiții de muncă decât cele normale. Legiuitorul a intenționat ca toți pensionarii care și-au desfășurat activitatea în asemenea condiții, indiferent de durata stagiului de cotizare care li s-a luat în considerare la stabilirea pensiilor, să poată, în principiu, valorifica beneficiul creșterii punctajelor anuale. Legiuitorul nu a intenționat să mărească necondiționat pensiile celor care, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, nu au beneficiat de creșterea punctajelor, majorare asigurată prin valorificarea, la recalculare, atât a stagiilor complete de cotizare cu durată redusă, de care s-a ținut seama la stabilirea pensiilor, așa cum și-ar fi dorit autorii prezentei excepții, cât și a creșterii punctajelor anuale. Curtea a statuat că legiuitorul și-a realizat obiectivul egalizării pensiilor prin acordarea beneficiului creșterii punctajului anual tuturor pensionarilor care au lucrat în alte condiții de muncă decât cele normale. … 81.Cu referire la critica potrivit căreia luarea în considerare la recalcularea pensiilor dispusă de Legea nr. 192/2015 a stagiului complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la această dată, și nu a celui valorificat la data deschiderii acestora, ar înfrânge art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, Curtea a reținut că o asemenea critică ignoră natura procesului de recalculare prevăzută de Legea nr. 192/2015. Astfel, deși vizează pensii care se află în plată și, ca atare, la prima vedere, ar fi firesc să se țină seama de stagiul de cotizare valorificat la data deschiderii lor, această recalculare, în realitate, nu reprezintă o modificare profundă, de esență, a pensiilor, așa cum este cazul recalculării dispuse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005. Din acest motiv, aplicarea normei materiale în vigoare la data recalculării nu reprezintă o aplicare retroactivă a acesteia. Mai mult, în cazul în care pensiile recalculate ar avea un cuantum mai mic, titularii acestora le vor primi, mai departe, în cuantumul anterior recalculării. Cu alte cuvinte, pensia pe care o vor primi ulterior recalculării, care nu a condus la creșterea cuantumului acesteia, valorifică mai departe stagiul complet de cotizare de care s-a ținut seama la data stabilirii ei. În plus, dacă, prin reducere la absurd, s-ar admite că este retroactivă aplicarea normei de drept material în vigoare la data recalculării, atunci ar trebui să se conchidă că aceasta ar fi retroactivă inclusiv în situația în care, ulterior recalculării, cuantumul pensiei va fi mai mare, nu doar în situația în care se află autorii excepției, adică dacă pensia recalculată este mai mică. Evident, o atare consecință este inacceptabilă, pentru că ar însemna că legiuitorul ar fi împiedicat ca, în exercitarea prerogativei sale de orientare a politicii sociale a statului, să acorde beneficii anumitor categorii de pensionari, de la momentul pe care îl socotește oportun. În aceste condiții, Curtea reține netemeinicia și a acestei critici raportate la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție. … 82.Curtea a mai reținut că Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, invocată de autorii excepției în sprijinul ideii că normele criticate retroactivează, a avut în vedere o situație distinctă de cea vizată de prevederile criticate în cauza de față. Astfel, instanța supremă a interpretat dispoziții legale care aveau ca obiect un proces de recalculare a unor pensii stabilite anterior, reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005. Spre deosebire, însă, de recalcularea prevăzută de Legea nr. 192/2015, cea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 a vizat pensiile provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, care a fost eliminat prin Legea nr. 19/2000, și a avut ca scop să „aducă la un numitor comun“ aceste pensii și pe cele deschise în regimul noii legi. Întrucât, în cazul pensiilor deschise sub regimul Legii nr. 19/2000, în mod firesc stagiul complet de cotizare era cel prevăzut de legea în vigoare la data deschiderii acestora, potrivit principiului tempus regit actum, la fel de logică și firească a fost și interpretarea instanței supreme potrivit căreia la recalcularea pensiilor deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 să se țină seama de principiul tempus regit actum. În schimb, recalcularea vizată de Legea nr. 192/2015 are o finalitate diferită, legiuitorul urmărind doar să ofere pensionarilor care au lucrat în condiții de muncă altele decât cele normale o compensare pentru desfășurarea activității în asemenea condiții, prin creșterea punctajului mediu anual. Ca atare, cele două situații nu sunt comparabile, iar legiuitorul nu este ținut să ofere soluții similare în reglementarea acestora. … 83.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reținut, prin Deciziile nr. 506 din 13 iulie 2021 și nr. 182 din 16 martie 2021, că acestea se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. … 84.În privința primului aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. Mai mult, cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, așa cum s-a reținut și anterior, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. … 85.Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introduse prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din același act normativ, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat, în continuare, că se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege. … 86.Totodată, Curtea a mai statuat, în privința criticilor de neconstituționalitate raportate la art. 108 alin. (2) din Constituție, că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale (Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, paragraful 79). … 87.Cu referire la art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 454 din 29 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 26 octombrie 2021, paragrafele 80 și 81, Curtea a reținut că analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii și riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanțe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanței supreme să statueze într-o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanțe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. De asemenea, Curtea a mai statuat că soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor, însă acest lucru nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă se integrează în esența textului de lege interpretat, explicând înțelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare și evidențiind semnificația corectă a conținutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluții prestabilite pentru situații date, ci permițând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare și aplicare a legii la speță, cu toate celelalte elemente de fapt și de drept pe care judecătorul își va fonda raționamentul care va conduce la soluționarea litigiului. … 88.În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității, cu motivarea că nu sunt definite chestiunile de drept la care face referire textul de lege criticat, astfel încât instanțele judecătorești pot adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție orice întrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea dată de instanța supremă devine obligatorie în cauza respectivă, precum și în alte procese, Curtea a reiterat, în esență, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care a fost clarificată noțiunea de previzibilitate a legii, în sensul că aceasta trebuie analizată contextual, ținându-se seama de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Astfel, Curtea a reținut că, fără a defini în mod exhaustiv chestiunea de drept în privința căreia se solicită instanței supreme să pronunțe o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu, dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, cuprinse în titlul III – Dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare, cap. II – Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din care face parte și textul de lege criticat, indică anumite criterii care conduc la circumstanțierea conținutului acestei sintagme, respectiv soluționarea pe fond a cauzei respective să depindă de chestiunea de drept invocată, aceasta să fie nouă, asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Așadar, a conchis Curtea, analizate în ansamblul reglementării din care face parte, respectiv cap. II – Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cuprins în titlul III din Codul de procedură civilă, prevederile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie și claritate încât să permită destinatarilor interpretarea și aplicarea lor, dată fiind și calitatea destinatarilor dispoziției legale criticate, respectiv un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. … 89.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008, Curtea observă că autorul este nemulțumit că, deși prin Legea nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008, și cei care după 1 aprilie 2001 au lucrat în condiții speciale sau deosebite de muncă s-au bucurat de creșterea punctajelor acordate persoanelor care au lucrat în grupele I și II de muncă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 acest beneficiu a fost eliminat. Această opțiune a Guvernului nu are, însă, semnificația unei afectări a dreptului la pensie și a dreptului salariaților la măsuri de protecție socială, interzise de art. 115 alin. (6) din Constituție, ci reprezintă o manifestare a puterii suverane a statului, în speță a Guvernului prin manifestarea puterii de a legifera, în limitele stricte prevăzute de art. 115 din Constituție, de a stabili condițiile în care se exercită dreptul la pensie. Acest fapt este cu atât mai valabil cu cât, în cauză, este vorba despre o măsură de politică socială a statului, care poate decide, fără a se putea spune că aduce atingere Constituției, dacă acordă sau nu anumite beneficii, categoriile de persoane cărora le acordă, momentul de când se acordă și, desigur, cel de la care încetează. … 90.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Dragu, Vasile Păduraru, Neculai Dogaru, Neculai Bardaș, Dumitru Hardon, Emil Eni, Dumitru Macău și Dumitrache Oancă în dosarele nr. 2.943/121/2018, nr. 2.892/121/2018, nr. 3.081/121/2018, nr. 3.077/121/2018, nr. 3.043/121/2018, nr. 2.733/121/2018, nr. 2.893/121/2018 și nr. 1.573/121/2019 ale Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Vasile Nastac în Dosarul nr. 2.864/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Nicolae Preda, Lucian Nicolăescu, Dumitru Matache, Gheorghe Daniel Grunță și Mihail Marton în dosarele nr. 1.481/97/2018, nr. 2.042/97/2018, nr. 4.151/97/2017, nr. 1.511/97/2018 și nr. 2.167/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Mihai Ceuca în Dosarul nr. 1.136/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Viorel Andreica în Dosarul nr. 3.266/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Steluța Violeta Grigore, Ioan Preda, Felicia Ghizela Mocanu, Cornel Petroesc și Petru Barabulă în dosarele nr. 1.893/97/2018, nr. 347/97/2018, nr. 704/97/2018, nr. 1.323/97/2018 și nr. 4.098/97/2017 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ioan Cîmpean în Dosarul nr. 1.474/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Florin Ioniță, Endre Istvan Somogyi și Valer Rebeleanu în dosarele nr. 3.772/100/2017, nr. 778/100/2018 și nr. 7.800/117/2017 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Ioan Crainic, Ioan Mesaroș, Mircea Rad, Ioan Moldovan și Constantin Odae în dosarele nr. 1.442/100/2018, nr. 1.605/100/2018, nr. 784/100/2018, nr. 2.001/100/2018 și nr. 1.634/100/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Gafia Faur în Dosarul nr. 818/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Aurel Radu și Gavrilă Mihali în dosarele nr. 734/100/2018 și nr. 720/100/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Bela Molnar în Dosarul nr. 867/84/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Ion Pupăză în Dosarul nr. 1.933/95/2018 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eugen Pirtea în Dosarul nr. 641/30/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Pavel Iordache în Dosarul nr. 642/30/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Nicolae Oneț, Gheorghe Zeleneac, Alexandru Kadas, Magdalena Benyovszki, Nelu Iacob, Samuel Bucsi, Constantin Chirițoiu, Tudor Biholar și Mihăiță Vereș în dosarele nr. 983/97/2018, nr. 811/97/2018, nr. 1.533/97/2018, nr. 2.383/97/2018, nr. 2.388/97/2018, nr. 2.549/97/2018, nr. 1.415/97/2018, nr. 2.384/97/2018 și nr. 593/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Iosif Bucșa în Dosarul nr. 4.074/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Ilie Matei în Dosarul nr. 793/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Nicu Dumitra în Dosarul nr. 2.891/120/2018 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, de Cristel George Ciucă în Dosarul nr. 1.102/101/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Ilie Prăpuceanu în Dosarul nr. 2.238/95/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, precum și de Florea Sima în Dosarul nr. 1.456/122/2017 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispozițiile art. 169^2 din aceeași lege și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția I civilă, Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva––
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Conectat cu
Permit crearea unui cont
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nouCele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
wpDiscuz
0
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x
Pentru a oferi cea mai buna experiența, utilizăm tehnologii cookie. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții ale siteului.
Functional
Mereu activ
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de abonat sau utilizator sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistii
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
Marketing
Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
A apărut o problemă la raportarea acestei postări.
Blocare membru?
Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.
Nu vei mai putea:
Vedeți postările membrilor blocați
Menționați acest membru în postări
Invitați acest membru în grupuri
Trimite mesaj acestui membru
Adăugați acest membru ca conexiune
Vă rugăm să rețineți:
Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului.
Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.
