DECIZIA nr. 759 din 22 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, excepție ridicată de Lucian Cocora și Societatea Ela Electronic – S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 137/277/2017 al Judecătoriei Pătârlagele și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 451D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 452D/2018 și nr. 625D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Constantin Danciu și Felicia Danciu și, respectiv, de Lucian Cocora și Societatea Ela Electronic – S.R.L. din Buzău în dosarele nr. 138/277/2017 și nr. 1.059/277/2017 ale aceleiași instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 452D/2018 și nr. 625D/2018. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 625D/2018, partea Consiliul Județean Buzău a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 6.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 452D/2018 și nr. 625D/2018 la Dosarul nr. 451D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 452D/2018 și nr. 625D/2018 la Dosarul nr. 451D/2018, care este primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că situația de fapt este identică cu cea analizată de Curte prin Decizia nr. 162 din 27 martie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 8 martie 2018 și 20 aprilie 2018, pronunțate în dosarele nr. 137/277/2017, nr. 138/277/2017 și, respectiv, nr. 1.059/277/2017, Judecătoria Pătârlagele a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996. Excepția a fost invocată de Lucian Cocora și Societatea Ela Electronic – S.R.L. din Buzău și de Constantin Danciu și Felicia Danciu în cauze având ca obiect soluționarea acțiunilor privind constatarea nulității absolute parțiale a unor titluri de proprietate. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece permit dobândirea dreptului de proprietate al statului asupra unor terenuri proprietate privată, prin efectul legii, în cazul în care terenurile respective se identifică cu malurile și cuvetele lacurilor, care, potrivit textului de lege criticat, aparțin domeniului public. … 10.În acest sens se arată că autoarea excepției de neconstituționalitate Societatea Ela Electronic – S.R.L. din Buzău a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra unui teren forestier, având drept limită cuva lacului de acumulare Siriu, județul Buzău, teren asupra căruia fusese reconstituit anterior dreptul de proprietate privată în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, în favoarea autorului excepției de neconstituționalitate Lucian Cocora. În legătură cu acest teren a fost formulată o acțiune în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis în temeiul legii fondului funciar, precum și a actelor subsecvente acestuia, de către reclamanta Administrația Națională Apele Române – Administrația bazinală de Apă Buzău – Ialomița, care a invocat faptul că asupra terenului în cauză deține un drept de administrare, iar titularul dreptului de proprietate este statul român, care a dobândit acest drept prin efectul unor decrete de expropriere, emise în perioada 1974-1989, cu ocazia amenajării lacului de acumulare Siriu, fără a indica în mod concret numărul decretului de expropriere privitor la terenul în cauză. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că niciunul dintre decretele de expropriere emise în această perioadă nu cuprinde dispoziții privind exproprierea terenului în cauză, în consecință statul român nu deține un titlu de proprietate valabil asupra terenului în cauză, care se identifică din punct de vedere topografic cu malurile/cuveta lacului de acumulare Siriu, județul Buzău. Prin urmare, includerea ope legis a albiilor minore a apelor de suprafață, precum și a malurilor și cuvetelor lacurilor în domeniul public al statului, în lipsa unui titlu al statului asupra terenurilor în cauză, contravine dispozițiilor constituționale referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private. … 11.Se mai arată că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece permit dobândirea dreptului de proprietate al statului asupra unor terenuri proprietate privată, prin efectul legii, în cazul în care terenurile respective se identifică cu malurile și cuvetele lacurilor, care, potrivit textului de lege criticat, aparțin domeniului public. … 12.Judecătoria Pătârlagele, în dosarele nr. 451D/2018 și nr. 452D/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se apreciază, în acest sens, că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 44 din Constituție, deoarece afectează un drept de proprietate privată. … 13.În Dosarul nr. 625D/2018, aceeași instanță de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat nefiind în contradicție cu prevederile constituționale invocate. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 15.Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 625D/2018, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că încadrarea, prin lege organică, în domeniul public al statului a apelor de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km^2, a malurilor și cuvetelor lacurilor, precum și a apelor subterane, apelor maritime interioare, falezei și plajei mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, a mării teritoriale și a fundului apelor maritime, precum și reglementarea unui regim juridic special al acestora, propriu domeniului public al statului, se justifică prin caracterul de bunuri publice de interes național și corespund pe deplin regimului constituțional de protecție în mod egal a proprietății. … 16.Se mai apreciază că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, iar prevederile art. 44 alin. (1) din Constituție, coroborate cu cele ale art. 136 alin. (5), au în vedere tocmai circumstanțieri ale exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, justificate de necesitatea ocrotirii interesului public. De asemenea, potrivit prevederilor pct. I subpct. 3 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, aparțin domeniului public al statului apele de suprafață, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și cu potențialul energetic valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime, căile navigabile interioare. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km^2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.“ … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai format obiect al excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 162 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iunie 2018, în raport cu dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție și cu o motivare identică. Prin această decizie, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (3) din Constituție, constituie obiect exclusiv al proprietății publice bunurile enumerate în textul constituțional, precum și alte bunuri stabilite prin lege organică. Textul constituțional instituie două criterii de apartenență exclusivă a unui bun la domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, respectiv criteriul destinației bunurilor, al naturii lor și criteriul declarației legii, dată fiind afectarea acestor bunuri unui uz public sau unei utilități publice. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că bunurile care sunt proprietate publică nu au toate același regim juridic, unele fiind obiect exclusiv al proprietății publice, așa cum prevede art. 136 alin. (3) din Constituție. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, bunurile enumerate în mod expres în art. 136 alin. (3) din Constituție (astfel cum a fost renumerotat, după revizuirea acesteia) nu pot face obiect al proprietății private (a se vedea Decizia nr. 31 din 26 mai 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 19 ianuarie 1994). … 22.Curtea mai reținut, prin decizia menționată, că, în aplicarea acestor dispoziții constituționale, precum și în temeiul prevederilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, potrivit cărora prin lege organică se reglementează regimul juridic general al proprietății, legiuitorul poate stabili, prin lege organică, și alte bunuri care constituie obiect exclusiv al proprietății publice, în afara celor prevăzute expres de Constituție. În acest sens, art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, textul de lege criticat în prezenta cauză, circumstanțiază un domeniu specific al bunurilor proprietate publică a statului, respectiv acela al apelor, definite în art. 1 din acest act normativ ca resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată și enumeră și alte categorii de bunuri care constituie obiect exclusiv al proprietății publice, în sensul art. 136 alin. (3) din Constituție, respectiv, între altele, malurile lacurilor (paragrafele 16 și 17 din decizia menționată). … 23.De asemenea, prin decizia menționată, paragraful 18, Curtea a mai reținut că, în privința bunurilor care aparțin fie domeniului public al statului, fie celui al unităților administrativ-teritoriale, potrivit declarației unei legi organice, este necesară îndeplinirea condiției dobândirii dreptului de proprietate publică prin unul dintre modurile prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, determinarea generică a apartenenței exclusive la domeniul public, prin lege organică, a unei anumite categorii de bunuri, care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public, nu poate fi înțeleasă în sensul unei atingeri aduse dreptului de proprietate privată, care ar putea privi anumite bunuri din categoria generică a bunurilor stabilite prin legea organică. În acest sens este și definiția legală a dreptului de proprietate publică, cuprinsă în art. 858 din Codul civil, potrivit căreia „Proprietatea publică este dreptul de proprietate ce aparține statului sau unei unități administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiția să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.“ … 24.În ceea ce privește analiza dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, prin aceeași decizie, paragraful 20, Curtea a reținut, cu caracter de principiu, că, și în cazul bunurilor enumerate în acest text de lege ca aparținând domeniului public al statului, este valabilă condiția dobândirii acestora în mod legal. În acest sens revine instanțelor de judecată competența verificării valabilității titlului prin care a fost dobândit dreptul de proprietate publică asupra bunului, care, prin natura lui, face parte din categoria generică reglementată prin lege organică, or, după caz, verificarea valabilității altui titlu de proprietate asupra bunului respectiv. Raportându-se însă la situația de fapt dedusă soluționării instanței de judecată, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, având în vedere că motivarea excepției de neconstituționalitate se fundamenta pe inexistența titlului de proprietate al statului asupra terenului situat pe malul lacului de acumulare Siriu, județul Buzău, intrând în categoria „malurilor și cuvetelor lacurilor“, menționată expres de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 ca aparținând domeniului public al statului. Curtea a reținut că interpretarea legilor este operațiunea indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011). … 25.În prezentele cauze, Curtea reține că situația de fapt este identică cu cea relevată în decizia menționată, în sensul că, în speța dedusă soluționării instanței de judecată, reclamanta Administrația Națională Apele Române – Administrația bazinală de Apă Buzău – Ialomița a solicitat constatarea nulității absolute a unor titluri de proprietate asupra unor terenuri situate pe malul lacului de acumulare Siriu, județul Buzău, emise în temeiul legii fondului funciar, precum și a actelor subsecvente acestora. Aceasta a invocat faptul că asupra terenurilor în cauză deține un drept de administrare, iar titularul dreptului de proprietate este statul român, care a dobândit acest drept prin efectul unor decrete de expropriere, emise în perioada 1974-1989, cu ocazia amenajării lacului de acumulare Siriu, fără a indica în mod concret numărul decretelor de expropriere privitoare la terenurile respective. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că niciunul dintre decretele de expropriere emise în această perioadă nu cuprinde dispoziții privind exproprierea terenurilor în cauză, în consecință statul român nu deține titluri de proprietate valabile asupra acestora. … 26.Astfel, Curtea reține că și în prezentele cauze susținerile formulate în motivarea excepției de neconstituționalitate se referă la aspecte referitoare la fondul cauzelor deduse soluționării instanței de judecată, a căror analiză implică o corelare și interpretare a normelor legale incidente, raportate la situația de fapt, stabilită în baza tuturor probelor administrate. Prin urmare, în temeiul art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Cocora și Societatea Ela Electronic – S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 137/277/2017 al Judecătoriei Pătârlagele, de Constantin Danciu și Felicia Danciu și, respectiv, de Lucian Cocora și Societatea Ela Electronic – S.R.L. din Buzău în dosarele nr. 138/277/2017 și nr. 1.059/277/2017 ale aceleiași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pătârlagele și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește