DECIZIA nr. 759 din 14 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza a doua, ale art. 52 alin. (1) teza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. 354 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Adrian Mircioiu, Doina Mircioiu și Societatea Andami Comp – S.R.L. din București în Dosarul nr. 46.826/3/2017/a1 al Curții de Apel București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.045D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.318D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, excepție ridicată de Genică Ioan Grumaz în Dosarul nr. 15.240/197/2017 al Judecătoriei Brașov – Secția penală. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.045D/2019 și nr. 2.318D/2019, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. … 6.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condițiile pentru conexarea dosarelor. … 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.318D/2019 la Dosarul nr. 2.045D/2019, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 18 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 46.826/3/2017/a1, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza a doua, ale art. 52 alin. (1) teza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. 354 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Adrian Mircioiu, Doina Mircioiu și Societatea Andami Comp – S.R.L. din București într-o cauză penală aflată în faza de cameră preliminară. … 10.Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 15.240/197/2017, Judecătoria Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004. Excepția a fost ridicată de Genică Ioan Grumaz într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 alin. (1) din Codul penal. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile fundamentale privind respectarea legilor, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești și reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și, respectiv, a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, întrucât permit înlăturarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor și a principiului continuității completului de judecată. Astfel, arată că textele de lege criticate creează discriminare între justițiabili, întrucât unii beneficiază de repartizarea aleatorie a cauzei, iar alții nu, în condițiile în care, în dosarul acestora din urmă a intervenit un incident procesual, iar normele menționate nu impun efectuarea unei noi repartizări aleatorii în sistem informatic, ci permit numirea pe cale administrativă a judecătorului care va soluționa speța. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, prin care Curtea Constituțională a reținut ca o garanție a dreptului la un proces echitabil caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. Astfel, prin decizia menționată, Curtea a constatat că repartizarea cauzelor în mod aleatoriu, fiind o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, a fost instituită prin prevederile art. 11 și 53 din Legea nr. 304/2004, cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție. Autorii excepției mai arată că dispozițiile de lege criticate permit eludarea obligației instanțelor judecătorești de a asigura respectarea principiului continuității completului de judecată, conducerea administrativă a acestora având posibilitatea de a ignora dispozițiile imperative ale art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală și de a poziționa actul său administrativ peste o normă imperativă a cărei nerespectare atrage nulitatea absolută a actelor procesuale și procedurale îndeplinite astfel. De asemenea, consideră că dispozițiile art. 11 din Legea nr. 304/2004 și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală nu detaliază în mod previzibil și concis care sunt motivele care permit înlăturarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor și a principiului continuității completului de judecată. … 12.Curtea de Apel București – Secția I penală apreciază că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorii excepției. … 13.Judecătoria Brașov – Secția penală apreciază, în esență, că dispozițiile art. 11 și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 nu încalcă principiile constituționale invocate, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile de lege criticate instituie o excepție de la principiul continuității completului de judecată, constând în modificarea componenței acestuia din motive obiective. Această abordare legislativă respectă standardele trasate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în hotărârile din 18 martie 2014 și 2 decembrie 2014, pronunțate în cauzele Beraru împotriva României și Cutean împotriva României, conform cărora garantarea dreptului la un proces echitabil presupune ca judecătorul care pronunță hotărârea în cauză să fie și cel în fața căruia au fost audiați nemijlocit inculpatul și martorii relevanți. Raportat la valențele principiilor continuității și nemijlocirii, dezvoltate în lumina standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, esențial este ca, în ipoteza în care un membru al completului de judecată s-a schimbat ulterior audierii unui martor important sau a inculpatului, să se procedeze la reaudierea lor de către judecătorul care tranșează litigiul. Astfel, contrar raționamentului autorului excepției, în speță nu este necesară reluarea întregii proceduri de cameră preliminară și a fazei de judecată, ci doar reiterarea etapei cercetării judecătorești, care presupune audierea nemijlocită a inculpatului și readministrarea depozițiilor testimoniale relevante în cauză. Deși competența realizării camerei preliminare este atribuită judecătorului de cameră preliminară, care, în principiu, trebuie să fie judecătorul care soluționează cauza, competența judecătorului inițial învestit este limitată la o verificare-filtru a actelor efectuate până la acest moment procesual și la luarea unor măsuri după finalizarea urmăririi penale și nu vizează stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului, sens în care intervenția unor modificări în componența completului de judecată nu este susceptibilă să atragă reluarea procedurii de la data sesizării instanței de judecată. Emiterea încheierii de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea judecății, rămasă definitivă prin una dintre formele prevăzute de lege, marchează finalizarea fazei procesuale a camerei preliminare și inițierea fazei de judecată, dispoziție asupra căreia nu se poate reveni în ipoteza survenirii situației de referință. Noțiunea de „motive obiective“ care se regăsește în cuprinsul dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 304/2004 acoperă o serie de situații ivite în derularea activității și apreciate în concret, fără ca această sintagmă să producă efecte neconstituționale. Din economia textului de lege se deduce că aceste motive nu sunt arbitrare, ci se bazează pe verificarea a două aspecte, și anume modificarea componenței completului de judecată să prezinte caracter excepțional și aceasta să fie pe deplin justificată. Pensionarea unui judecător, aflarea unui judecător în concediu de maternitate sau în concediu de creștere a copilului, cazuri incidente în speță, constituie exemple care se încadrează în sfera motivelor obiective. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.045D/2019, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Invocă, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 741 din 13 septembrie 2007 și nr. 1.147 din 15 septembrie 2009. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit Încheierii din 18 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 46.826/3/2017/a1 al Curții de Apel București – Secția I penală, dispozițiile art. 11 teza a doua, ale art. 52 alin. (1) teza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 354 din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorilor excepției Adrian Mircioiu, Doina Mircioiu și Societatea Andami Comp – S.R.L. din București, depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta privește, în realitate, dispozițiile art. 11 teza a doua, ale art. 52 alin. (1) fraza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, precum și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală. De asemenea, potrivit Încheierii din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 15.240/197/2017 al Judecătoriei Brașov – Secția penală, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, dar, din notele scrise ale autorului excepției Genică Ioan Grumaz, depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta privește doar dispozițiile art. 11 teza a doua și ale art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 11 teza a doua, ale art. 52 alin. (1) fraza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală. Ulterior sesizării Curții, Legea nr. 304/2004 a fost abrogată prin prevederile art. 168 alin. (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022, însă, întrucât textele criticate din Legea nr. 304/2004 au produs efecte în cauză, Curtea se va pronunța asupra acestora. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 11 teza a doua din Legea nr. 304/2004: „Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.“; … – Art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004: „(1) (…) Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.“; … – Art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004: „(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.“; … – Art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală: „(2) Completul de judecată trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei. Când acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor.“ …  … 19.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 73 alin. (3) lit. j) și l) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și, respectiv, a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (6) privind instanțele judecătorești, precum și ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 11 teza a doua, ale art. 52 alin. (1) fraza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, precum și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. … 21.Astfel, prin Decizia nr. 496 din 2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2023, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza a doua și ale art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004, precum și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală. Prin decizia menționată, paragrafele 12-20, Curtea a reținut, referitor la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată, că ceea ce se critică este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența de a stabili compunerea completurilor, ceea ce înseamnă că pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere. Referitor la modul concret de desemnare a membrilor completului, Curtea a reținut că sunt aplicabile mutatis mutandis paragrafele 48 și 51 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020. Astfel, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de ducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. … 22.Tot prin Decizia nr. 496 din 2 noiembrie 2022, anterior citată, Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine prevederilor art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. … 23.De asemenea, Curtea a reținut că și în privința curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor este aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, astfel că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. Pentru argumentele de mai sus, Curtea nu a reținut nici încălcarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești. … 24.Referitor la critica potrivit căreia sintagma „cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective“, cuprinsă în dispozițiile art. 11 din Legea nr. 304/2004, este lipsită de precizie și generează aplicare discreționară și abuz ce afectează caracterul de echitate, independență și imparțialitate a procesului, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 496 din 2 noiembrie 2022, precitată, că și această susținere este neîntemeiată. Astfel, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 304/2004, activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, iar, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) din aceeași lege, repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Prin această din urmă reglementare, legiuitorul a instituit o excepție de la principiul continuității, având în vedere că pot exista motive obiective pentru care judecătorul să nu poată participa la judecată. Faptul că în cuprinsul legii nu sunt enumerate aceste motive obiective nu poate conduce la neconstituționalitatea textului de lege criticat, deoarece legiuitorul nici nu ar fi putut să prevadă, în mod exhaustiv, aceste situații obiective. În acest sens, dispozițiile art. 52 alin. (1) fraza a doua prevăd că schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. … 25.În aceste condiții, prin Decizia nr. 496 din 2 noiembrie 2022, Curtea a reținut că și critica referitoare la încălcarea principiului egalității în fața legii, în sensul că inculpații nu beneficiază de garanțiile unei justiții unice, egale și imparțiale din cauza pretinsei neclarități a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 304/2004, este neîntemeiată, deoarece faptul că nu sunt prevăzute exhaustiv în lege criteriile obiective pentru schimbarea membrilor completelor, ci doar în regulament, nu echivalează cu instituirea unor privilegii sau discriminări. … 26.Cât privește critica referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege. … 27.Prin Decizia nr. 496 din 2 noiembrie 2022, Curtea a reținut că cele statuate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește dispozițiile art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, referitor la compunerea instanței, astfel că nu se poate reține contrarietatea acestui text de lege cu prevederile constituționale invocate. Textul de lege criticat normează cu privire la unicitatea completului de judecată și continuitatea ședinței, însă nu exclude modificarea componenței completului de judecată, până la începerea dezbaterilor, dacă menținerea acesteia nu este posibilă. Totodată, în ceea ce privește continuitatea completului de judecată, instanța de control constituțional a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, paragrafele 60 și 61, și Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei, paragraful 43). În Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, instanța de la Strasbourg a reamintit că, potrivit principiului nemijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la procesul de administrare a probelor. Totuși, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicție a schimbării compunerii completului de judecată în timpul unui proces. Pot apărea factori administrativi sau procedurali foarte evidenți care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces. De asemenea, pot fi luate măsuri pentru a se asigura că judecătorii care continuă să judece cauza au înțeles în mod corespunzător probele și argumentele, de pildă, prin asigurarea disponibilității în formă scrisă a declarațiilor, în cazul în care credibilitatea martorilor în chestiune nu este pusă la îndoială, sau prin noi ascultări ale argumentelor relevante sau ale martorilor importanți înaintea completului nou-format. În vederea respectării dreptului la un proces echitabil și a continuității completului de judecată este necesar ca hotărârea judecătorească, actul final și de dispoziție al instanței prin care se soluționează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părți, să fie rezultatul activității de deliberare la care să participe judecătorii care au calitatea de membri ai completului în fața căruia a avut loc dezbaterea. … 28.În același sens sunt și Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, și Decizia nr. 138 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 1 august 2023. … 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 30.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Mircioiu, Doina Mircioiu și Societatea Andami Comp – S.R.L. din București în Dosarul nr. 46.826/3/2017/a1 al Curții de Apel București – Secția I penală și de Genică Ioan Grumaz în Dosarul nr. 15.240/197/2017 al Judecătoriei Brașov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 11 teza a doua, ale art. 52 alin. (1) fraza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și Judecătoriei Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește