DECIZIA nr. 758 din 22 octombrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 25 ianuarie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 693 27/11/2014
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 57
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 536 24/09/2019
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 38
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 37
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 102 28/02/2013
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 24
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 69
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 693 27/11/2014
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 24
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 20
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 57
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 52
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 57
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Ioan Todiroae în Dosarul nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.097D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis note scrise, prin care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate.4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.098D-1.102D/2019 și nr. 1.137D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Ioan Todiroae în dosarele nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) și nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019) ale Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și de Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă.5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.6.Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că autorul excepției Ioan Todiroae a transmis la dosarele nr. 1.098D-1.102D/2019 note scrise prin care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate.7.Având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.098D-1.102D/2019 și nr. 1.137D/2019 la Dosarul nr. 1.097D/2019, care a fost primul înregistrat.8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 693 din 27 noiembrie 2014.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin încheierile din 15 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019), nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) și nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019), Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepțiile au fost ridicate de Ioan Todiroae cu prilejul soluționării apelurilor formulate împotriva unor sentințe pronunțate în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații electorale.10.Prin Sentința civilă nr. 51/AEPF, pronunțată în Dosarul nr. 12.845/3/2019, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Dragoș Marian Ene într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva unei candidaturi înregistrate la Biroul Electoral Central.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie restrângeri ale dreptului de a contesta candidaturile.12.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007 nu contravin prevederilor art. 53 alin. (1) din Constituție.13.Tribunalul București – Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a prevăzut un termen în care persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 20 din Legea nr. 33/2007, respectiv orice persoană interesată, să poată contesta candidatura oricăruia dintre candidații înscriși pe listele de candidați din România pentru Parlamentul European. Numai legiuitorul are prerogativa de a stabili condițiile și termenul până la care trebuie contestată candidatura celor înscriși pentru alegerile parlamentare europene.14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins:(2)Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referință, alegătorii resortisanți, alegătorii comunitari, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile.(…)(4)Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la Curtea de Apel București. Apelul se soluționează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.“18.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților.19.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007, Curtea reține, cu titlu introductiv, că sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel că Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European reprezintă expresia normei constituționale indicate și, totodată, opțiunea legiuitorului în materie. Așadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituțional general configurat de art. 37 și 38 din Legea fundamentală și reglementează, la nivelul legii organice, condițiile de desfășurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 16 ianuarie 2020).20.Prevederile art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007 instituie reguli procedurale privind termenul, subiectele de drept care au posibilitatea de a contesta candidaturile și exercitarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a soluționat contestația privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European. Astfel, termenul de exercitare a apelului este de 24 de ore de la pronunțarea hotărârii Tribunalului București, iar soluționarea acestuia revine Curții de Apel București, în termen de două zile de la înregistrare, hotărârea fiind definitivă.21.În acest context, Curtea reține că dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor destinatarilor normelor juridice, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare. Prin urmare, criticile referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art. 16 din Constituție sunt neîntemeiate.22.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 53 din Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant (spre exemplu, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013) că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual – nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.23.Așa fiind, Curtea constată că procedura instituită prin textele de lege criticate are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, întrucât, în absența acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice în materia alegerilor pentru Parlamentul European, afectând procesul electoral. Întregul proces de alegere a membrilor din România în Parlamentul European este caracterizat prin celeritate și tocmai aceasta este și rațiunea pentru care prevederile legale criticate stabilesc termenul pentru contestarea candidaturilor, termenul scurt, imperativ, pentru depunerea la instanță a apelului împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a soluționat contestația privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European și pentru soluționarea acestuia, hotărârea judecătorească fiind definitivă. În acest sens, Curtea observă că, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, „Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului“.24.În același timp, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și art. 129 din Legea fundamentală, care prevede că, „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 693 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2015).25.În aceste condiții, Curtea constată că instituirea prin prevederile legale criticate a unor reguli procedurale privind termenul de contestare a candidaturilor și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul București reprezintă expresia prevederilor constituționale anterior evocate, fără a îngrădi dreptul părților interesate de a se adresa unei instanțe judecătorești și de a beneficia de garanțiile care condiționează dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, prevăzute de art. 21 și 24 din Constituție.26.Întrucât prevederile art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007 nu instituie restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea constată că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză.27.Referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, Curtea constată că prevederile de lege criticate, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, nu interferează cu conținutul normativ al dispozițiilor din Constituție enunțate.28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Todiroae în dosarele nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019), nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) și nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019) ale Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și de Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și constată că prevederile art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x