DECIZIA nr. 758 din 14 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Constantin Minescu în Dosarul nr. 30.328/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.795D/2019. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, referitor la dispozițiile art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013, întrucât, prin Decizia nr. 293 din 17 mai 2022, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile de lege menționate sunt neconstituționale. În ceea ce privește dispozițiile art. 55^1 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 254/2013, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 293 din 17 mai 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 30.328/245/2018, Judecătoria Iași – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția a fost ridicată de Constantin Minescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 55^1 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 încalcă principiile constituționale privind egalitatea în drepturi, interzicerea torturii, respectiv a pedepselor și a tratamentelor inumane ori degradante și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Consideră că textul de lege criticat creează discriminare între persoane care se află în aceeași situație obiectivă, de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare, și anume între deținuții care execută pedeapsa în regim de penitenciar și cei care, tot în executarea pedepsei fiind, se află în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică, respectiv în tranzit. Arată că expunerea de motive a Legii nr. 169/2017 justifică această soluție legislativă prin raportare la un singur criteriu, cel al spațiului mai mic de 4 mp/deținut, deși dispozițiile art. 55^1 alin. (3) din Legea nr. 254/2013 prevăd o serie întreagă de criterii pentru aprecierea caracterului necorespunzător al cazării. Mai exact, motivul invocat este acela că regimul specific acordat persoanei deținute nu este de natură să determine suprapopularea la un spațiu mai mic de 4 mp/deținut. Totodată, la pct. 40-45 din anexa la Ordinul ministrului justiției nr. 2.773/2017 pentru aprobarea Situației centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție sunt menționate mai multe penitenciare-spital care funcționează în clădiri necorespunzătoare sub aspectul condițiilor de cazare. … 6.Judecătoria Iași – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât dispozițiile art. 55^1 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 creează discriminare între persoane care se află în aceeași situație, respectiv persoane care execută pedeapsa închisorii în condiții necorespunzătoare, care fac din detenție un tratament inuman ori degradant în sensul prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și al art. 22 alin. (2) din Constituție. Cu privire la perioada în care deținutul se află în tranzit, deși expunerea de motive a Legii nr. 169/2017 se referă la imposibilitatea raportării condițiilor specifice transportului la cerințele Convenției, instanța apreciază că, în aplicarea acestei norme, prin „tranzit“ nu se înțelege strict perioada în care deținutul se află pe drum, în mașină, ci se înțelege o întreagă perioadă de cazare, care, în situația autorului excepției, este cuprinsă între 3 și 10 zile. Este adevărat că textul de lege criticat nu definește termenul „tranzit“, însă, așa cum este aplicat de administrațiile penitenciarelor, acesta nu vizează strict durata transportului, ci zilele cuprinse între momentul plecării și cel al sosirii. Dat fiind că perioada cuprinsă între intrarea și ieșirea deținutului în/din penitenciarul de tranzit, în situația în care există condiții necorespunzătoare de cazare, este exclusă de la aplicarea beneficiului recursului compensatoriu, fără o justificare obiectivă, instanța apreciază că această excludere echivalează cu restrângerea dreptului la integritate, restrângere care este incompatibilă cu Constituția și cu standardele impuse de Convenție și reprezintă, totodată, o discriminare față de situația executării pedepsei în aceleași condiții, în același penitenciar, însă nu cu titlul de tranzit. Referitor la perioadele în care deținuții sunt cazați în penitenciare-spitale, la infirmerie, se constată aceeași lipsă de justificare a excluderii acestora de la aplicarea beneficiului recursului compensatoriu în situația în care s-ar dovedi, în concret, că au existat condiții necorespunzătoare în perioadele în care deținutul a fost cazat. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 55^1 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 169/2017, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, și abrogate prin prevederile art. II pct. 2 din Legea nr. 240/2019 privind abrogarea Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 20 decembrie 2019. Dispozițiile art. III din Legea nr. 240/2019 stabilesc că: „Prevederile art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenție, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit Legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările și completările ulterioare, și care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenție, în aplicarea art. 21 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 și data intrării în vigoare a prezentei legi.“ În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la condiția ca textul criticat să fie „în vigoare“, se observă că norma abrogată se aplică în continuare persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, urmând ca acestora să li se aplice măsura compensatorie prevăzută de art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 și data intrării în vigoare a Legii nr. 240/2019. Așa fiind, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, se constată că dispozițiile de lege criticate îndeplinesc condiția de a fi „în vigoare“, putând fi analizată constituționalitatea acestora. Dispozițiile art. 55^1 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 au următorul cuprins: În sensul prezentului articol, nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost:a)internată în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică; … b)în tranzit. …  … 11.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 22 alin. (2) referitor la interzicerea torturii, respectiv a pedepselor și a tratamentelor inumane ori degradante și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării în prezenta cauză, prin Decizia nr. 293 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 28 iunie 2022, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 sunt neconstituționale. În acest sens, prin decizia mai sus menționată, paragrafele 39 și 40, Curtea a reținut că, din perspectiva locurilor de deținere, nu poate fi decelată o diferență între categoria persoanelor care execută pedeapsa în aceste locuri de deținere și categoria persoanelor private de libertate aflate în tranzit. Cu alte cuvinte, din perspectiva mecanismului de calculare a pedepsei executate efectiv în cazul plasării persoanei condamnate în condiții necorespunzătoare de cazare, Curtea a reținut că între o persoană care execută pedeapsa într-un loc de deținere și o altă persoană care, pentru anumite perioade de timp, se află temporar în același loc de deținere ca prima nu există nicio diferență de situație care să determine aplicarea unui tratament diferit. Așa fiind, prin dispozițiile art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013, legiuitorul a instituit un tratament diferit unor situații identice, fără a exista un criteriu obiectiv și rațional, ceea ce contravine prevederilor art. 16 din Constituție. … 13.Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 293 din 17 mai 2022, mai sus citată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în cauza de față, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 a devenit inadmisibilă. … 14.În ceea ce privește dispozițiile art. 55^1 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 254/2013, Curtea reține că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 16, 22 și 53 din Constituție – invocate și în prezenta cauză – și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 293 din 17 mai 2022, anterior citată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 254/2013. Prin decizia menționată, paragrafele 27-31, Curtea a reținut că Legea nr. 254/2013 realizează o distincție între situația reglementată de prevederile art. 55^1 alin. (3) lit. a) și cea reglementată de dispozițiile art. 55^1 alin. (5), din perspectiva executării pedepsei în condiții necorespunzătoare. Curtea a reținut că cele două categorii de persoane condamnate la pedepse penale privative de libertate se află în situații diferite din punctul de vedere al timpului petrecut în spațiile de cazare reglementate de prevederile Legii nr. 254/2013 anterior menționate și al specificului activităților realizate în cadrul lor. Astfel, în timp ce persoanele condamnate cazate în penitenciare petrec în interiorul acestora toată perioada de timp corespunzătoare duratei pedepsei, cele internate în infirmerii sau în spitale se află în incinta acestora pentru perioade mai scurte de timp, respectiv până la ameliorarea sau tratarea afecțiunilor de care suferă. Prin urmare, cazarea persoanelor condamnate în cadrul penitenciarelor, ipoteză prevăzută la art. 55^1 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 254/2013, reprezintă regula, în timp ce prezența unor astfel de persoane în cadrul unităților medicale, prevăzută la art. 55^1 alin. (5) lit. a) din același act normativ, constituie excepția de la aceasta. Totodată, scopul pentru care persoanele condamnate sunt cazate în cele două categorii de spații de detenție este diferit. Persoanele aflate în penitenciare desfășoară activitățile specifice regimului de detenție care le-a fost stabilit, în timp ce persoanele condamnate internate în infirmerii și în spitale beneficiază de îngrijirile medicale necesare, motiv pentru care unitățile medicale în care acestea sunt internate sunt amenajate și adaptate în acord cu nevoia desfășurării activităților medicale corespunzătoare. Așa fiind, reglementarea de către legiuitor a unui regim de executare diferit din punctul de vedere al condițiilor de cazare în cele două ipoteze juridice mai sus menționate are la bază criterii obiective, ce rezidă în timpul pe care persoanele condamnate îl petrec în cele două categorii de spații de cazare și în specificul activităților desfășurate în cadrul lor. În continuare, Curtea a reținut că prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 15.În același sens este și Decizia nr. 745 din 20 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 4 februarie 2021. … 16.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 254/2013 pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Constantin Minescu în Dosarul nr. 30.328/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 55^1 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iași – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește