DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sever Ioan Borha în Dosarul nr. 2.475/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.275D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.475/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (2) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sever Ioan Borha într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri date de instanța de recurs. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că membrii completurilor de judecată trebuie desemnați printr-o procedură aleatorie, respectiv prin tragere la sorți. Or, completurile de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost aprobate de către Colegiul de conducere al instanței la propunerea președintelui de secție, încălcându-se astfel garanțiile de imparțialitate ce trebuie să caracterizeze formarea acestor completuri. Prin urmare, hotărârile completurilor sunt lovite de nulitate absolută. … 6.Se arată că desemnarea aleatorie a membrilor completurilor, precum și distribuirea aleatorie a dosarelor către completurile astfel constituite reprezintă garanții ale independenței și imparțialității obiective a judecătorilor. … 7.Se subliniază că desemnarea judecătorilor care constituie un complet sau altul este o problemă jurisdicțională și aceasta trebuie rezolvată potrivit unei proceduri legale care asigură independența și imparțialitatea judecătorilor implicați în actul de justiție. … 8.Constituirea completurilor de 3 judecători, potrivit unei proceduri administrative, cu atât mai mult cu cât nu era prevăzută de nicio lege și nu oferea garanții pentru echitatea procesului, este neconstituțională și nelegală, iar hotărârile unor astfel de completuri sunt lovite de nulitate absolută. … 9.În ceea ce privește desemnarea prin tragere la sorți a membrilor completurilor de judecată se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 și se concluzionează în sensul că nu există niciun argument pentru care cei judecați în ultimă instanță de completurile de 5 judecători să primească garanții complete cu privire la imparțialitatea acestora, iar justițiabilii care pot face apel doar la completurile de 3 judecători să fie total lipsiți de astfel de garanții. … 10.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit Legii nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost abilitat explicit de către Parlament să aprobe regulamentul de organizare și funcționare administrativă a instanței supreme și să exercite atribuțiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ, iar Parlamentul a conferit colegiilor de conducere atribuția de a stabili compunerea completurilor de judecată, cu respectarea cerinței privind asigurarea continuității acestora și, implicit, garantarea dreptului la un proces echitabil. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 alin. (2) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 31 alin. (2): „În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași secții.“; … – Art. 52 alin. (1): „Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.“ …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Totodată, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, ambele referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât acest text vizează compunerea completurilor de judecată la nivelul curților de apel, al tribunalelor specializate/tribunalelor și al judecătoriilor. Or, cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate – contestație în anulare judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție – vizează o hotărâre dată în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că numai reglementările legale care se referă la compunerea completurilor de judecată la nivelul acestei instanțe au legătură cu cauza, nu și cele ce vizează celelalte instanțe judecătorești. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). … 17.Or, în cauza de față, problema de drept aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă la modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători ai acestei instanței, și nu a membrilor completurilor instanțelor ierarhic inferioare. Astfel, în condițiile în care art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 se referă la desemnarea membrilor completurilor instanțelor ierarhic inferioare înseamnă că nu are legătură cu cauza și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate având acest obiect este inadmisibilă. În schimb, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 și urmează a fi analizată pe fond. … 18.Prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, Curtea, prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor invocate în prezenta cauză, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 19 alin. (3), ale art. 29 alin. (1) lit. a) teza întâi și ale art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004. Curtea a fost chemată să se pronunțe asupra următoarelor aspecte: (i) competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a înființa completuri specializate [art. 19 alin. (3)]; (ii) competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora [art. 29 alin. (1) lit. a) teza întâi și art. 31 alin. (1) lit. c) ]; (iii) competența colegiilor de conducere ale curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată [art. 52 alin. (1)]. … 19.Curtea observă că, în cauza de față, este incidentă ipoteza a doua din decizia antereferită, și anume competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, aspect antamat prin critica de neconstituționalitate formulată cu privire la art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. Diferența dată de numărul diferit al articolului, respectiv al alineatului contestat rezidă în faptul că în prezenta cauză textul vizează o materie extrapenală (cauza fiind generată de o procedură de contestare a actului de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate), pe când Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021 a vizat materia penală. Însă, atât în materie penală, cât și extrapenală, desemnarea membrilor completurilor de 3 judecători se face după o procedură identică, astfel că acele considerente care au fundamentat Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021 sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. … 20.Cu privire la competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, Curtea a reținut că, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de ducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege (a se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020, paragraful 48). Faptul că Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, în condițiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar legii, în sensul încălcării autorității legii cu eventuala consecință a creării unei paradigme juridice neconstituționale. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. … 21.Dacă legiuitorul ar fi dorit ca și pentru desemnarea membrilor completurilor de 3 judecători să fie utilizat procedeul tragerii la sorți, ar fi trebuit să reglementeze în mod expres acest lucru, ceea ce nu a făcut, lăsând astfel în marja de apreciere a Colegiului de conducere, ca organ colegial de conducere competent să adopte regulamentul instanței supreme, să stabilească modalitatea concretă de desemnare a membrilor acestor completuri. Fără ca situația normativă existentă la instanțele ierarhic inferioare să fie un reper pentru cea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnarea membrilor completurilor de judecată de la instanțele inferioare și membrilor completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează același algoritm, iar o asemenea orientare normativă la nivelul actelor administrative a fost și este posibilă tocmai pentru că legea este cea care permite o opțiune între tragerea la sorți și nominalizare în privința completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, neexcluzând nici expres, nici implicit vreuna dintre cele două modalități de desemnare antereferite. … 22.Curtea a mai reținut că nu este chemată să se pronunțe asupra soluției normative cuprinse în regulamentul antereferit cu privire la modul concret de desemnare a membrilor completurilor, întrucât prevederile regulamentare nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate, ci trebuie să decidă dacă un act de reglementare primară poate transfera în domeniul actelor de reglementare secundară stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală și a modului concret de desemnare a membrilor acestor completuri. Legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Or, textul criticat dă expresie celei de-a doua ipoteze antereferite, astfel că a reglementat doar competența organului administrativ de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a adopta regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, lăsându-se astfel acesteia obligația de a stabili, ca act de aplicare a legii, atât organul competent să aprobe/ valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală, cât și modul concret de desemnare a membrilor completurilor. … 23.Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală și a modului de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare, prin care se lasă la latitudinea actului administrativ normativ alegerea celei mai articulate soluții în lipsa unei reglementări restrictive de nivel legal, nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. … 24.Curtea mai reținut că este aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020 în raport cu criticile formulate din perspectiva art. 126 alin. (4) din Constituție. Astfel, modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători este un aspect al compunerii acestora, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și în temeiul legii. Dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. Prin urmare, având în vedere considerentele mai sus expuse, nu se poate susține nici încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești. … 25.În consecință, nu sunt încălcate nici prevederile constituționale referitoare la înfăptuirea justiției și nici cele convenționale ale art. 6 sau cele ale art. 47 din Cartă, acesta din urmă având un conținut identic cu cel al art. 6 din Convenție (a se vedea și Decizia nr. 604 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 22 octombrie 2020, paragraful 31). … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sever Ioan Borha în Dosarul nr. 2.475/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că dispozițiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef delegat,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește