DECIZIA nr. 756 din 22 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Gabriel Dănuț Barbir în Dosarul nr. 170/334/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.039D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde personal autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis la dosar note scrise prin care, în esență, susține admiterea criticilor de neconstituționalitate, menționând că, potrivit înscrisului intitulat „concluzii scrise“ înregistrat la Dosarul nr. 170/334/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei, a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, la care se adaugă prevederile de la literele a), b) și c) din alin. (3) din aceeași lege, corelat cu art. 37 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, ambele raportate la art. 4 din Legea nr. 3/2000“, ansamblu raportat la prevederile art. 1 din Protocolul adițional nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocat prin prisma art. 20 alin. (2) din Constituție. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, sens în care susține, în esență, că legislația actuală privind actele de identitate, pe baza cărora cetățenii își pot exercita dreptul de vot, este perfectibilă. Arată că nu a putut vota la „referendumul pentru familie“ din 6 și 7 octombrie 2018 și că este necesară înlăturarea oricărei discriminări, astfel cum prevede Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului. Referitor la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, susține că există un vid legislativ, de vreme ce livretul militar nu este menționat printre actele la care prevederile legale invocate fac referire, iar Curtea Constituțională este în drept să stabilească dacă aceste prevederi legale sunt conforme Constituției. De asemenea, invocă o serie de aspecte referitoare la situația de fapt în legătură cu utilizarea livretului militar. … 5.Reprezentantul Ministerului Public arată că este inadmisibilă completarea obiectului excepției de neconstituționalitate direct în fața Curții Constituționale, limitele învestirii fiind stabilite prin încheierea de sesizare a Judecătoriei Vatra Dornei. De asemenea, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în realitate, criticile formulate vizează o omisiune legislativă, a cărei soluționare excedează competenței Curții Constituționale. … 6.Având cuvântul în replică, autorul excepției arată că nu a susținut completarea dispozițiilor legale criticate de către Curtea Constituțională, ci doar a semnalat vidul legislativ existent. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 170/334/2019, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Excepția a fost ridicată de Gabriel Dănuț Barbir într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva soluției de neurmărire/netrimitere în judecată. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 referitoare la actele de identitate pe baza cărora cetățenii pot vota sunt neconstituționale, deoarece, prin aplicarea acestora, a fost împiedicat să își exercite dreptul de a vota la referendum. Or, dreptul de a participa la referendum îl au toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv (deci și cetățenii români ce se legitimează cu livret militar, ca în cazul autorului excepției), cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. … 9.Judecătoria Vatra Dornei a analizat condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, fără a-și exprima opinia asupra excepției. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, având următorul cuprins:Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:a)cartea de identitate; … b)cartea electronică de identitate; … c)cartea de identitate provizorie; … d)buletinul de identitate; … e)pașaportul diplomatic; … f)pașaportul diplomatic electronic; … g)pașaportul de serviciu; … h)pașaportul de serviciu electronic; … i)carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare. …  … 14.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 36 privind dreptul de vot. Sunt invocate și prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea generală a discriminării. … 15.În prealabil, referitor la aspectele privind modificarea și completarea excepției de neconstituționalitate invocate de către autor în notele scrise depuse la dosar, Curtea reține că potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (…)“, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. Cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate este, așadar, cel fixat prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale, iar motivarea scrisă formulată de autor nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței de judecată. Obiectul excepției de neconstituționalitate nu poate fi altul decât cel stabilit prin respectiva încheiere, fără ca acesta să poată fi ulterior modificat de vreuna dintre părți. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se modifică și se completează excepția de neconstituționalitate formulată direct în fața Curții Constituționale, după sesizarea acesteia prin încheiere (a se vedea, în același sens, de exemplu, Decizia nr. 47 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, paragraful I, și Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 24). Așa fiind, în prezenta cauză, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost sesizată prin încheierea instanței de judecată. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 stabilesc actele de identitate pe baza cărora cetățenii își pot exercita dreptul de vot, o asemenea soluție legislativă reprezentând expresia opțiunii legiuitorului care are competența de a reglementa sistemul electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție. În acest context, din examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că autorul excepției aduce în discuție o pretinsă soluție legislativă care nu a fost cuprinsă în textele legale criticate, ceea ce presupune completarea dispozițiilor legale ce formează obiectul excepției, astfel încât livretul militar să fie inclus în categoria actelor pe baza cărora cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România, care în ziua votării se află în țară, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România. Or, a accepta susținerea autorului excepției ar echivala cu subrogarea Curții Constituționale în sfera de competență a legiuitorului, încălcând astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite. … 17.În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Gabriel Dănuț Barbir în Dosarul nr. 170/334/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Vatra Dornei și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește