DECIZIA nr. 756 din 14 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, ale art. 4 alin. (2), ale art. 5, ale art. 15, ale art. 97, ale art. 339 alin. (5) și ale art. 340 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 40.493/3/2018 al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.380D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției, lipsind cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia, reiterând concluziile formulate în fața Tribunalului București – Secția I penală. Arată, astfel, că dispozițiile art. 3 alin. (4), ale art. 15 și ale art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, întrucât procurorul a refuzat să explice lipsa din dosar a documentelor cu privire la numirea în funcție a inculpatului. De asemenea, consideră că prevederile art. 3 alin. (6), ale art. 4 alin. (2) și ale art. 5 din Codul de procedură penală contravin principiilor fundamentale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, deoarece inculpatul a folosit probe false, în condițiile în care procurorul nu este obligat să verifice legalitatea acestora. Referitor la dispozițiile art. 339 alin. (5) și ale art. 340 din Codul de procedură penală, susține că acestea încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, având în vedere că procurorul ierarhic superior nu a invocat niciun argument prin care să justifice respingerea plângerii formulate împotriva actelor procurorului. În plus, autoarea excepției solicită să se consemneze că dosarul este de peste patru ani pe rolul Curții Constituționale, iar președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autoarea acesteia este nemulțumită, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor de lege criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 4 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 40.493/3/2018, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, ale art. 4 alin. (2), ale art. 5, ale art. 15, ale art. 97, ale art. 339 alin. (5) și ale art. 340 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva unei ordonanțe de clasare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 3 alin. (4), ale art. 15 și ale art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, întrucât procurorul poate să refuze constatarea inexistenței unor înscrisuri prevăzute în mod expres de lege. Astfel, procurorul de caz a refuzat să explice lipsa documentelor de numire în funcție a intimatului și a pretins că acesta exercită în mod legal funcția de șef de secție, deși actele depuse la dosar sunt insuficiente. Referitor la dispozițiile art. 3 alin. (6), ale art. 4 alin. (2) și ale art. 5 din Codul de procedură penală, autoarea excepției consideră că acestea aduc atingere principiilor fundamentale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, deoarece inculpatul poate să folosească probe false, create special cu scopul de a scăpa de răspunderea penală, în condițiile în care procurorul nu este obligat decât să strângă și să administreze probe, iar nu să verifice legalitatea acestora. Astfel, dacă procurorul suspectează că un document folosit ca probă este fals, dispozițiile de lege criticate îl obligă să interpreteze îndoiala în favoarea suspectului sau a inculpatului, în loc să verifice legalitatea obținerii probei. Arată că unul dintre contractele de muncă ale intimatului este fals, întrucât nu are număr de înregistrare, nu are data la care a fost încheiat, nu cuprinde datele personale ale salariatului, nu este avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă și nu este semnat de directorul instituției. În ceea ce privește dispozițiile art. 339 alin. (5) și ale art. 340 din Codul de procedură penală, autoarea excepției susține, în esență, că acestea încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât procurorul ierarhic superior poate să respingă nemotivat plângerea împotriva actelor procurorului de caz, formulată în temeiul dispozițiilor art. 339 din Codul de procedură penală. Arată că, în speță, procurorul ierarhic superior enumeră în ordonanță motivele susținute de petentă în plângerea formulată, fără a invoca niciun argument prin care să justifice respingerea acestora. … 7.Tribunalul București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele criticate din Codul de procedură penală conferă suficiente garanții cu privire la exercitarea dreptului la un proces echitabil. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 3, ale art. 4 alin. (2), ale art. 5, ale art. 15, ale art. 97, ale art. 339 alin. (5) și ale art. 340 din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autoarei excepției, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta privește dispozițiile art. 3 alin. (4) și (6), ale art. 4 alin. (2), ale art. 5, ale art. 15, ale art. 97 alin. (2), ale art. 339 alin. (5) și ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra acestor texte de lege, care au următorul cuprins: – Art. 3 alin. (4) și (6):(4)În exercitarea funcției de urmărire penală, procurorul și organele de cercetare penală strâng probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată.(…) (6)Asupra legalității actului de trimitere în judecată și probelor pe care se bazează acesta, precum și asupra legalității soluțiilor de netrimitere în judecată se pronunță judecătorul de cameră preliminară, în condițiile legii.; … – Art. 4 alin. (2): „(2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.“; … – Art. 5:(1)Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.(2)Organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor prezentului cod.; … – Art. 15: „Acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia.“; … – Art. 97 alin. (2):(2)Proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace:a)declarațiile suspectului sau ale inculpatului; … b)declarațiile persoanei vătămate; … c)declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente; … d)declarațiile martorilor; … e)înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă; … f)orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.“; …  … – Art. 339 alin. (5): „(5) Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate.“; … – Art. 340 alin. (1): „(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.“ …  … 12.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește dispozițiile art. 3 alin. (4), ale art. 15 și ale art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală, autoarea excepției este nemulțumită de faptul că procurorul a refuzat să explice lipsa documentelor de numire în funcție a intimatului și a pretins că acesta exercită în mod legal funcția de șef de secție, deși actele depuse, în acest sens, la dosar sunt insuficiente. Referitor la prevederile art. 3 alin. (6), ale art. 4 alin. (2) și ale art. 5 din Codul de procedură penală, autoarea excepției susține că procurorul nu a verificat legalitatea obținerii probelor din dosar, având în vedere că unul dintre contractele de muncă ale intimatului este fals. În ceea ce privește dispozițiile art. 339 alin. (5) și ale art. 340 din Codul de procedură penală, autoarea excepției critică faptul că procurorul ierarhic superior enumeră în ordonanță motivele susținute de petentă în plângerea formulată împotriva soluției de clasare, fără a invoca niciun argument prin care să justifice respingerea acestora. Curtea constată că autoarea excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumită, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare, și anume de către procurorul de caz și de procurorul ierarhic superior. Or, în această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea urmând să fie soluționate, în speță, de către judecătorul de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, Decizia nr. 524 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 13 ianuarie 2020, paragraful 16, Decizia nr. 246 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 31 iulie 2020, paragraful 16, Decizia nr. 212 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 30 august 2022, paragraful 12, și Decizia nr. 549 din 17 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 17 februarie 2023, paragraful 13). … 14.Prin urmare, ținând cont de prevederile art. 126 alin. (1) și ale art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 15.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) și (6), ale art. 4 alin. (2), ale art. 5, ale art. 15, ale art. 97 alin. (2), ale art. 339 alin. (5) și ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 40.493/3/2018 al Tribunalului București – Secția I penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește