DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, ale art. 8 alin. (5) și ale art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. din București în Dosarul nr. 10.826/212/2019 al Judecătoriei Constanța și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.647D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.111D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. din București în Dosarul 1.512/212/2019/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 3.111D/2019 la Dosarul nr. 1.647D/2019. … 6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.111D/2019 la Dosarul nr. 1.647D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că există jurisprudență relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017 sau Decizia nr. 371 din 3 iunie 2021. Arată că legea reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la contractele de credit și că nu încalcă art. 15 din Constituție. De asemenea, se mai arată că dreptul de proprietate al instituției de credit nu este încălcat, întrucât nu cunoaște nicio limitare în condițiile teoriei impreviziunii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea nr. 6.738 din 24 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.826/212/2019, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, ale art. 8 alin. (5) și ale art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție invocată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în temeiul Legii nr. 77/2016. … 9.Prin Încheierea nr. 10.554 din 22 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.512/212/2019/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție invocată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în temeiul Legii nr. 77/2016. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile criticate stabilesc dreptul debitorului de a i se stinge datoria față de bancă, fără acordul acesteia, prin darea în plată a imobilului ipotecat, banca fiind expropriată de dreptul său de creanță.  … 11.Legea nr. 77/2016 apare ca o măsură de protecție/asistență socială care, potrivit art. 47 din Constituție, nu poate fi dispusă de statul român decât pe propria sa cheltuială, iar nu prin afectarea drepturilor patrimoniale și a intereselor unei persoane de drept privat. Astfel, nu se pot dispune aceste măsuri prin intervenția legislativă forțată a statului în cadrul unor raporturi contractuale între persoane de drept privat, prin încălcarea și restrângerea dreptului de proprietate al unei instituții de credit care desfășoară, în mod legal, activități comerciale în scopul obținerii de profit. Legea lasă la discreția debitorului restituirea sumelor datorate, fără a se face vreo distincție dacă are sau nu resursele materiale necesare rambursării creditului. … 12.Prevederile legale criticate împiedică banca să își realizeze creanța prin valorificarea tuturor garanțiilor, atât reale, cât și personale, constituite de bunăvoie în favoarea sa de către debitor sau de terți garanți. Prin aceleași prevederi, statul nu a făcut decât să restrângă libertatea economică care reprezintă un drept/o posibilitate al/a oricărei persoane de a exercita o activitate economică, aceasta fiind o regulă fundamentală a societății românești. Astfel, a reușit să o golească de toată substanța ei. … 13.Judecătoria Constanța – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, având în vedere că acestea se aplică, în temeiul principiului activității legii civile, de la momentul intrării sale în vigoare până la momentul ieșirii sale din vigoare, inclusiv contractelor de credit aflate în curs de derulare la momentul intrării în vigoare a acesteia, ele având natura juridică a unor fapte aflate în curs de constituire – facta pendentia.  … 14.În schimb, dispozițiile normative criticate încalcă prevederile art. 44 din Constituție. În lipsa unor condiții suplimentare privitoare la situația materială precară a consumatorilor care ar putea intra în câmpul de aplicare al acestei legi și ar putea obține, prin dare în plată, deci prin novație cu schimbarea obiectului, fără acordul creditorului-profesionist, stingerea tuturor obligațiilor asumate printr-un contract de credit încheiat cu acesta, este încălcat dreptul de proprietate al profesionistului izvorât din contractul de credit, dacă datoria stinsă prin dare în plată este semnificativ mai mare decât valoarea imobilului cu privire la care se încheie actul juridic de dare în plată. Nu există, în acest sens, un raport de proporționalitate între scopul legitim urmărit prin adoptarea dispozițiilor legale criticate – echilibrarea riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile – și restrângerea dreptului de proprietate al profesionistului. … 15.Se mai arată că nu sunt încălcate prevederile art. 21, ale art. 24 și nici cele art. 53 din Constituție. În ceea ce privește cel din urmă articol se arată că Legea nr. 77/2016 nu aduce atingere în mod substanțial nici libertății economice, nici restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți, ingerința minimă produsă fiind justificată de scopul și de rațiunea reglementării. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.647D/2019 îl constituie prevederile art. 3, ale art. 8 alin. (5) și ale art. 10 din Legea nr. 77/2016, iar în Dosarul nr. 3.111D/2019 îl constituie prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 3, ale art. 8 alin. (5) și ale art. 10 din Legea nr. 77/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum și ale legii, în ansamblul său. Prevederile legale criticate punctual au următorul cuprins:– Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“ … – Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.“ … – Art. 10: (1)La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.(2)De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal. …  … 20.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 au fost modificate prin Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară modificării menționate, întrucât continuă să își producă efectele în cauză. … 21.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 – Libertatea economică, ale art. 47 – Nivelul de trai, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 135 – Economia și ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că încheierea contractelor de credit între autorii excepției de neconstituționalitate și consumatori a fost realizată înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autorii excepției invocă neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze, în mod distinct, așa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, deoarece se referă la ipoteza aplicării noului Cod civil. … 23.În continuare, în ceea ce privește prevederile art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016, Curtea observă că, în realitate, prin criticile formulate, autoarea excepției de neconstituționalitate contestă posibilitatea aplicării impreviziunii judiciare, ceea ce se constituie într-o critică adusă unei decizii de admitere, cu rezervă de interpretare, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 prin care Curtea a reținut că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, ale art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. … 24.În aceste condiții, din perspectiva prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 25.În ceea ce privește celelalte prevederi legale criticate, Curtea reține că a examinat (Decizia nr. 329 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 16 august 2018), din perspectiva jurisprudenței sale anterioare în materie, pretinsa contrarietate dintre principiile și dispozițiile constituționale invocate în susținerea prezentei excepții de neconstituționalitate, respectiv art. 1 alin. (5), art. 44, art. 47, art. 53, art. 135 și art. 136 alin. (5), pe de o parte, și celelalte dispoziții criticate din Legea nr. 77/2016, respectiv ale art. 8 alin. (5) și ale art. 10, pe de altă parte. … 26.În ceea ce privește criticile formulate de către autoarea excepției din perspectiva respectării exigențelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție și a principiilor subsumate acestuia, respectiv ale accesibilității, previzibilității și securității legii, Curtea a reiterat paragrafele 109-111 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care a reținut, în esență, că aspectele invocate în legătură cu art. 1 alin. (5) din Constituție vizează, mai degrabă, chestiuni care țin de interpretarea sau aplicarea legii de către instanța judecătorească sau care se referă la corelarea dintre prevederi legale din acte normative diferite. … 27.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 a stabilit că, „indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează“ (paragraful 115). … 28.În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 44 din Constituție și ale Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt aplicabile considerentele din paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, Curtea a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19) că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiții, Curtea a reținut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu bună-credință (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59 și 60). Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate. … 29.Cu referire specifică la prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea a statuat că se impune reiterarea paragrafelor 196-199 din Decizia nr. 806 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 15 mai 2018. Astfel, Curtea a reținut că, pentru o înțelegere clară a acestui text, se impune analiza sa în contextul mai larg al art. 8 din Legea nr. 77/2016 în integralitatea lui. Alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 77/2016 instituie un remediu judiciar de drept civil specific Legii nr. 77/2016, respectiv dreptul de a cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 mai reglementează, deopotrivă, două aspecte cu referire la acest remediu judiciar. … 30.În primul rând, dreptul debitorului de a cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor are o natură subsidiară, adică poate fi exercitat numai în situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 77/2016. Așadar, debitorul își poate exercita dreptul menționat: 1) în situația în care creditorul nu procedează, potrivit art. 5 alin. (2) și (4) din Legea nr. 77/2016, la încheierea actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului constând în principal, dobânzi și penalități izvorând din contractul de credit ipotecar sau/și 2) în situația reglementată de art. 7 alin. (6) din Legea nr. 77/2016, în care, în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației formulate potrivit art. 7 din legea menționată, creditorul nu se prezintă, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia, în vederea semnării actului de dare în plată. … 31.În al doilea rând, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 îl indică pe titularul dreptului de a recurge la acest remediu judiciar specific, respectiv debitorul. Prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 reprezintă, la rândul lor, o clarificare a sferei titularului dreptului de a recurge la remediul judiciar specific instituit de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Astfel, dacă art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 nu face decât să se refere la categoria generală a debitorului, art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 se referă la o anumită categorie specifică de titulari ai acestui drept la acțiune, respectiv consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. Cu alte cuvinte, legiuitorul a specificat, în mod expres, o anumită categorie de titulari ai remediului judiciar specific instituit de art. 8 al Legii nr. 77/2016 – consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. În sfârșit, în scopul clarificării sferei titularului dreptului la introducerea acțiunii instituite de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, art. 8 alin. (5) al acesteia dispune că acel consumator care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat poate formula această acțiune, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra sa. … 32.Rezultă că, în soluționarea acțiunii în constatare instituite de art. 8 al Legii nr. 77/2016, deci inclusiv a celei formulate de către consumatorul care a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, instanța judecătorească va aplica în mod obligatoriu teoria impreviziunii. O asemenea concluzie este, de altfel, reținută și în paragraful 123 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care Curtea a subliniat că instanța judecătorească poate aprecia cu privire la îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii și în faza executării silite. În urma procesului de aplicare, inclusiv în faza executării silite, a teoriei impreviziunii, instanța judecătorească, potrivit considerentelor de la paragraful 121 al deciziei antereferite, va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa. … 33.Cu referire la criticile dispozițiilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva prevederilor art. 135 și ale art. 136 alin. (5) din Constituție, Curtea a reiterat că, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017 (paragraful 65), a stabilit că însuși textul art. 45 din Constituție dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie – în condițiile legii -, legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cel al liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că „principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor“. … 34.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 35.Cu privire la criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că aceste dispoziții nu au incidență în cauza de față. … 36.Curtea mai reține că revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – S.A. din București în Dosarul nr. 10.826/212/2019 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în dosarele nr. 10.826/212/2019 și nr. 1.512/212/2019/a1 ale Judecătoriei Constanța – Secția civilă și constată că prevederile art. 8 alin. (5) și ale art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește