DECIZIA nr. 755 din 22 octombrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 4 februarie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ActulREFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 16
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 1REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 292
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 667 29/09/2020
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 38
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 38
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ART. 12REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 292
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 8
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 8
ART. 14REFERIRE LAHOTARARE 81 15/02/2019
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 65 27/01/2011
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 245 27/05/2004
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 37
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 38
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 38
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 8
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 38
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 8
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 38
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 667 29/09/2020
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 782 12/05/2009
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 37
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 38
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 38
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 37
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 38
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 25REFERIRE LAHG 71 12/02/1996
ART. 25REFERIRE LAHOTARARE 37 02/10/1996
ART. 25REFERIRE LALEGE 69 15/07/1992 ART. 3
ART. 25REFERIRE LALEGE 69 15/07/1992 ART. 9
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 1228 18/11/2008
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 4
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 27REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 3
ART. 27REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 28REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 3
ART. 28REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 17
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 536 24/09/2019
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 536 24/09/2019
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007 ART. 18
ART. 31REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 292
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 34REFERIRE LADECIZIE 203 29/04/2004
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 35REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 35REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Gabriela Ștefania Nuț în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019) al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 973D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.000D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 și ale art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Luminița Velciu în Dosarul nr. 10.867/3/2019 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul similar al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.000D/2019 la Dosarul nr. 973D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 667 din 29 septembrie 2020, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 6 martie 2014, pronunțată în Cauza Mihaela Mihai Neagu împotriva României.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 25/AEPF/2019 din 13 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019), Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Gabriela Ștefania Nuț întro cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Central privind respingerea candidaturii la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2019.8.Prin Sentința civilă nr. 21/AEPF/2019 din 12 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.867/3/2019, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 și art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Luminița Velciu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Central privind respingerea candidaturii independente la alegerile din Parlamentul European din anul 2019.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 17 din Legea nr. 33/2007 sunt neconstituționale, deoarece stabilesc condiția depunerii listei cuprinzând cel puțin 100.000 de susținători pentru a candida la Parlamentul European. O asemenea condiție are caracter restrictiv, afectând dreptul candidaților independenți de a fi aleși ca membri în Parlamentul European, având în vedere că în nicio țară membră a Uniunii Europene nu s-a impus o astfel de condiție restrictivă. De asemenea, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât condiția impusă de lege nu privește „apărarea drepturilor și a libertăților cetățenilor“, ci constituie, în fapt, o încălcare a acestora, și anume a dreptului de a fi ales.10.Totodată, prevederile de lege criticate adaugă o condiție suplimentară celor instituite prin art. 38 din Constituție. Or, lipsa trimiterii în textul constituțional invocat la o reglementare prin lege a dreptului de a fi ales în Parlamentul European denotă, în opinia autoarei excepției, voința legiuitorului de a stabili prin Legea fundamentală nu doar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetățean pentru a fi ales, ci și consacrarea accesului liber al cetățenilor la funcții publice. Ca urmare, textul de lege criticat îngrădește nepermis dreptul de a fi ales în Parlamentul European prin impunerea condiției obligatorii de a fi susținut de cel puțin 100.000 de alegători pentru depunerea candidaturii.11.Se mai susține că, prin impunerea unei asemenea condiții, candidații independenți sunt discriminați în raport cu formațiunile politice care propun candidați în alegeri. Totodată, prin impunerea condiției de strângere a semnăturilor de către un candidat independent se încalcă „Regulamentul General de Protecția Datelor“, de vreme ce un candidat independent nu are calitatea de operator de date cu caracter personal.12.De asemenea, se susține că dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, potrivit cărora un alegător poate susține un singur candidat, creează aparența că susținerea unui candidat are valoarea unui vot, încălcându-se principiul fundamental al pluralismului, consfințit în art. 8 alin. (1) din Constituție, ca o condiție și o garanție a democrației constituționale. Dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, potrivit cărora se limitează dreptul unei persoane de a susține, nu de a vota un singur candidat independent sau o singură formațiune politică, asociate cu expunerea datelor cu caracter personal pe care trebuie să le prezinte susținătorul, contravin principiului conform căruia votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În același timp, dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, potrivit cărora „(2) Lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal“, sunt neconstituționale, punând presiune în ceea ce privește vizibilitatea și expunerea unor liste conținând date personale, care, astfel, devin publice fără acordul semnatarilor, și încălcând legislația referitoare la protecția datelor cu caracter personal.13.Tribunalul București – Secția a III-a civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.14.Tribunalul București – Secția a V-a civilă consideră că prevederile art. 17 și art. 18 din Legea nr. 33/2007 aduc atingere dreptului constituțional de a alege și de a fi ales, având în vedere perioada scurtă de timp avută legal la dispoziție, potrivit calendarului de alegeri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2019, pentru a fi depuse cele 100.000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare, precum și prin raportare la resursele financiare și logistice pe care le are la dispoziție un candidat independent, așa cum este contestatoarea. Or, prevederile art. 53 alin. (1) din Constituție stipulează că „Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav“, iar art. 53 alin. (2) din Constituție dispune că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară întro societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății“.15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16.Avocatul Poporului și-a exprimat punctul de vedere în Dosarul nr. 1.000D/2019, afirmând că prevederile art. 17 și art. 18 din Legea nr. 33/2007 sunt neconstituționale, în raport cu art. 37,art. 38 și art. 53 din Constituție. Astfel, Avocatul Poporului susține că normele legale supuse controlului de constituționalitate pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți cetățenești și aduc atingere dreptului constituțional de a alege și de a fi ales, având în vedere perioada scurtă de timp avută legal la dispoziție pentru strângerea unui număr de 100.000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare raportat la resursele financiare și logistice pe care le poate avea la dispoziție un candidat independent. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 65 din 27 ianuarie 2011, Decizia nr. 245 din 27 mai 2004 și Hotărârea nr. 44 din 26 septembrie 2019, precum și din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, spre exemplu, Hotărârea din 13 aprilie 2000, pronunțată în cauza C-292/97, Kjell Karlsson și alții, și arată că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate constituie o intervenție disproporționată și intolerabilă care ar aduce atingere chiar substanței drepturilor constituționale de a alege și de a fi ales.17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului în Dosarul nr. 1.000D/2019, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 17 și art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins:– Art. 17:(1)Poate candida ca independent cetățeanul român sau cetățeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales și este susținut de cel puțin 100.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoțită de un exemplar al listei de susținători, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua de referință.(2)Cererea de admitere a candidaturii independente cuprinde numele, prenumele, prenumele părinților, cetățenia, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația și profesia candidatului, precum și semnătura acestuia.(3)Dispozițiile art. 16 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.Două exemplare ale propunerii de candidatură independentă, certificate de președintele Biroului Electoral Central prin semnătură și aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului, care are obligația de a depune un exemplar la Tribunalul București.(4)Nu se pot depune liste de candidați independenți. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.– Art. 18:(1)Un alegător poate susține un singur/o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent.(2)Lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și cel al declarației pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.“20.În opinia autoarelor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 8 alin. (1) privind pluralismul politic, art. 11 alin. (1) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 38 privind dreptul de a fi ales în Parlamentul European și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți.21.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 33/2007, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici de neconstituționalitate similare privind instituirea condiției unui număr de 100.000 de semnături la depunerea candidaturii independente pentru a fi ales în funcția de membru al Parlamentului European (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009, sau Decizia nr. 667 din 29 septembrie 2020, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii).22.Astfel, Curtea a reținut că dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constituție, pentru alegerile privind Camera Deputaților, Senatul, respectiv pentru funcția de Președinte al României, și care, raportat la alegerile în Parlamentul European, este consacrat de art. 38 din Legea fundamentală, stabilește la nivel constituțional vocația de a fi ales a oricărui cetățean cu drept de vot care îndeplinește totodată condițiile stabilite de art. 16 alin. (3) din Constituție, adică are cetățenia română și domiciliul în țară, și căruia nu îi este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Legea fundamentală. Alin. (2) al aceluiași art. 37 stabilește condițiile de vârstă pe care candidații trebuie să le îndeplinească, raportat la fiecare dintre cele 3 tipuri de mandate prevăzute în text, respectiv pentru Camera Deputaților, Senat și Președintele României. Art. 16, consacrat principiului egalității în drepturi, completează cadrul constituțional ce configurează dreptul de a fi ales, în sensul că la alin. (3) legiuitorul constituant a prevăzut expres faptul că „funcțiile și demnitățile publice (…) pot fi ocupate, în condițiile legii (…)“, în acest context fiind garantată și egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea unor astfel de funcții și demnități.23.Sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel că Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, criticată, reprezintă expresia normei constituționale indicate și, totodată, opțiunea legiuitorului în materie. Așadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituțional general configurat de art. 37 și 38 din Legea fundamentală și reglementează, la nivelul legii organice, condițiile de desfășurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales.24.Or, premisa normei juridice stabilite de prevederile legale referitoare la un număr minim de susținători pentru înregistrarea candidaturii o constituie tocmai condiția generală, constituțională, potrivit căreia candidatul independent la alegerile pentru Parlamentul European trebuie mai întâi să fie titularul dreptului subiectiv de a fi ales, deci se presupune că are vocația exercitării acestui drept, urmând ca, pentru exercitarea în concret a dreptului, să îndeplinească cerința suplimentară de depunere la Biroul Electoral Central a listei cu semnăturile a cel puțin 100.000 de alegători, alături de cererea de admitere a candidaturii sale și alte acte necesare. O astfel de condiție suplimentară nu vine în contradicție cu dreptul de a fi ales, de vreme ce existența acestui drept este o condiție preliminară, sine qua non, fără de care accesul la întreaga procedură electorală este imposibil. Totodată, condiția legală privind depunerea listei cu cel puțin 100.000 de semnături ale susținătorilor cu drept de vot nu are efectul golirii de conținut a dreptului de a fi ales. Trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile comunitar care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ european.25.De altfel, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa, de exemplu, Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, și Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996, că, deși o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituției, decât o persoană ce întrunește condițiile constituționale de eligibilitate, totuși alegerile (pentru funcția de Președinte al României) pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale (instituită prin Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României) adoptate în temeiul art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituție. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, așa încât cerința prevăzută de art. 3 alin. (2) și de art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă, având adeziunea a cel puțin 100.000 de susținători, constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional de a fi ales.26.Curtea nu a reținut nici încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, invocate prin prisma unei pretinse discriminări între candidații independenți și candidații aflați pe lista unui partid politic, deoarece, așa cum a statuat în jurisprudența sa, principiul egalității cetățenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile, după cum impune și aplicarea unui tratament juridic diferit pentru situații care se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil (Decizia nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2008). Or, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, „membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe bază de candidaturi independente“. Participanții la alegeri sunt, pe de o parte, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale și, pe de altă parte, candidații independenți ce au calitatea de persoane eligibile comunitar, adică orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 33/2007. În rândul competitorilor electorali comunitari se remarcă, așadar, două categorii distincte de participanți, diferite sub aspectul regimului juridic aplicabil, reprezentate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale și persoanele fizice – candidații independenți. Or, art. 16 alin. (1) din Constituție, invocat, consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și nu egalitatea între persoane fizice, pe de o parte, și persoane juridice, pe de altă parte. Ar fi contrar înseși normei fundamentale invocate să se pretindă uniformitate acolo unde există diferențe clare și obiective de situație sau, după caz, de regim juridic aplicabil.27.Referitor la condiția depunerii unei liste cu 100.000 de semnături obligatorii pentru depunerea unei candidaturi independente la alegerile pentru Parlamentul European s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia din 6 martie 2014, pronunțată în Cauza Mihaela Mihai Neagu împotriva României. Astfel, analizând aspecte privind posibila încălcare a art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul de vot și dreptul de a fi ales în cadrul alegerilor, inclusiv a celor pentru Parlamentul European, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a invocat jurisprudența sa anterioară (Decizia din 9 mai 1994, pronunțată în Cauza Asensio Serqueda împotriva Spaniei, Decizia din 7 iunie 2001, pronunțată în Cauza Federacion Nacionalista Canaria împotriva Spaniei, și Decizia din 17 iunie 2008, pronunțată în cauzele Brito da Silva Guerra și Sousa Magno împotriva Portugaliei) și a statuat că, în ceea ce privește numărul de semnături necesare pentru depunerea unei liste electorale, condițiile impuse de state nu constituie un obstacol în calea opiniei poporului cu privire la alegerea reprezentanților.28.Curtea Europeană a statuat că art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu stabilește și nu limitează scopurile pe care trebuie să le vizeze o restricție. Prin urmare, o mare varietate de scopuri pot astfel să fie compatibile cu acesta, sub rezerva demonstrării compatibilității acestui scop cu principiul supremației dreptului și cu obiectivele generale ale convenției în circumstanțele speciale ale cauzei respective. Curtea a mai reținut că măsura sancționată (numărul de 100.000 de semnături de susținere necesar unui candidat independent la funcția de membru în Parlamentul European) avea ca scop să realizeze o selecție rezonabilă în rândul candidaților pentru a asigura reprezentativitatea acestora în Parlamentul European și să împiedice eventualele candidaturi abuzive. A apreciat, de asemenea, că este vorba despre opțiunea legiuitorului național fondată pe criterii de natură politică și instituțională.29.În raport cu cele enunțate în jurisprudența Curții Constituționale și în lumina considerentelor Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea constată că prevederile art. 17 din Legea nr. 33/2007 nu încalcă dispozițiile din Constituție invocate.30.Distinct de aceste considerente, referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea, în acord cu jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 16 ianuarie 2020), reține că impunerea prin lege a îndeplinirii anumitor condiții pentru exercitarea unui drept constituțional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condițiilor prevăzute de Legea fundamentală pentru realizarea acestui drept, neputânduse susține, astfel, incidența dispozițiilor art. 53 din Constituție.31.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 33/2007, Curtea reține că aceste prevederi de lege au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019, precitată, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut că soluția legislativă potrivit căreia „un alegător poate susține un singur/o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent“, instituită prin dispozițiile art. 18 din Legea nr. 33/2007, se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului în materie electorală, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit căruia „Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral“. De asemenea, Curtea a precizat că această soluție legislativă responsabilizează alegătorii și creează încă din etapa premergătoare votului premisele desfășurării unor alegeri corecte, mai ales că, potrivit art. 18 alin. (2) din același act normativ, lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal din 1968 privind infracțiunea de fals în declarații.32.În consecință, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu conțin norme contrare dispozițiilor din Legea fundamentală invocate.33.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează în mod corespunzător valabilitatea.34.Distinct, referitor la susținerile vizând încălcarea legislației referitoare la protecția datelor cu caracter personal, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sunt neconstituționale prevederile actelor (…), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“, și „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (…)“. În jurisprudența sa, Curtea a reținut, de exemplu în Decizia nr. 203 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004, că eventuala contradicție existentă între dispozițiile unor legi în vigoare nu intră sub incidența controlului de constituționalitate.35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Ștefania Nuț în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019) al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și de Luminița Velciu în Dosarul nr. 10.867/3/2019 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că prevederile art. 17 și ale art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x