DECIZIA nr. 755 din 22 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza întâi,art. 17 alin. (1) lit. a) și art. 21 alin. (5),(6),(8) și (9) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Silvia Petrușcă-Nicolau în Dosarul nr. 32.556/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 51D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde autoarea excepției, prin mandatar Marius Cristescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, Silvia Petrușcă-Nicolau, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată, în esență, că Legea nr. 165/2013 nu ar trebui să se aplice cauzei sale, dat fiind faptul că cererea sa a fost soluționată printr-o decizie definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în anul 2007, care a stabilit și întinderea dreptului de proprietate, în condițiile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Se mai arată că statul ar trebui să garanteze aplicarea unei sentințe judecătorești, rămasă irevocabilă din anul 2007, sentință care a fost sfidată de instituțiile statului, ceea ce a dus la apariția Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Se mai arată că în acest caz cuantumul dreptului la despăgubire este modificat, nemaiexistând o securitate a raportului juridic, atât timp cât modul de calcul al întinderii dreptului a fost stabilit de instanța judecătorească ca fiind cel reglementat prin Legea nr. 247/2005, care e aplicabilă speței. Se mai arată că, deși la acel moment valoarea terenului în cauză era de 250 euro/mp, prin aplicarea valorilor din grila notarială, reglementată de Legea nr. 165/2013, s-a ajuns la o valoare de 45 de euro/mp. Se mai arată că grila notarială nu este un document public și chiar prevede expres, în cuprinsul ei, că nu se aplică raporturilor de expertiză cu privire la terenuri, având un caracter orientativ. De asemenea se arată că aceasta este folosită de legiuitor fără a plăti drepturi de autor persoanei care a întocmit-o. Se mai arată că terenul în cauză a fost preluat abuziv de către stat, însă cererea de restituire nu privește bunul imobil, ci dreptul de despăgubire, la valoarea stabilită prin hotărârea judecătorească din 2007, respectiv 250 euro/mp. În acest sens, se arată că legiuitorul nu poate modifica considerentele unei hotărâri judecătorești date cu 6 ani înainte de apariția Legii nr. 165/2013, acest act normativ nefiind aplicabil unei cauze soluționate irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, ce a stabilit calitatea de persoană îndreptățită și modalitatea de calcul al despăgubirii. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că în cauza de față autoarea excepției deține o hotărâre judecătorească definitivă prin care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a fost obligată să emită titlul de despăgubire, prin aceeași hotărâre instanța verificând calitatea de persoană îndreptățită a autoarei excepției. Dispozițiile legale criticate nu pot fi privite ca încălcând principiul constituțional al neretroactivității, deoarece, așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, este firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirii să se raporteze la legea în vigoare la momentul efectuării acestei operațiuni, respectiv Legea nr. 165/2013, iar nu la legea abrogată. … 5.Având cuvântul în replică, reprezentantul autoarei excepției arată că, potrivit doctrinei și jurisprudenței Curții Constituționale, hotărârea judecătorească este supusă condițiilor de fond și formă stabilite de legea sub imperiul căreia a fost pronunțată, iar, potrivit hotărârii judecătorești irevocabile pronunțate în cauză, evaluarea imobilului se va face în condițiile legii speciale, și anume Legea nr. 247/2005, cu exercitarea căilor de atac prevăzute de aceeași lege. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 7 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 32.556/3/2016, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza întâi,art. 17 alin. (1) lit. a) și art. 21 alin. (5),(6),(8) și (9) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Silvia Petrușcă-Nicolau într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, arătându-se că multe dintre decizii/dispoziții/hotărâri au fost emise de entitățile învestite, în vederea executării unor hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat irevocabil asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate al acestora. Dispozițiile de lege criticate permit Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor cenzurarea tuturor actelor care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, emise de entitățile învestite, fără ca legiuitorul să fi prevăzut vreo distincție în sensul exceptării de la această verificare a acelor acte (decizii/dispoziții/hotărâri) la baza emiterii cărora a stat o hotărâre judecătorească. Se ajunge astfel ca un organ fără activitate jurisdicțională, ce nu face parte dintre instanțele judecătorești enumerate la art. 126 alin. (1) din Constituție, să cenzureze conținutul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Această posibilitate conferită Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor este neconstituțională, încălcând principiul separației puterilor, stipulat de prevederile art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. De asemenea, prin posibilitatea validării/invalidării acelor acte (decizii/dispoziții hotărâri) la baza emiterii cărora a stat o hotărâre judecătorească se încalcă și prevederile art. 44 din Constituție, dreptul de proprietate recunoscut printr-o hotărâre judecătorească și convertit într-un drept de creanță riscând să fie invalidat de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Se arată că dispozițiile criticate creează o situație de extracontrol jurisdicțional administrativ, obligatoriu prin prisma legii, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (4) din Constituție, care dispun asupra caracterului facultativ al acestei proceduri. … 8.Se mai susține că aplicarea procedurii reglementate de Legea nr. 165/2013, în temeiul art. 4 teza întâi din Legea nr. 165/2013, în privința stabilirii calității de persoană îndreptățită și a modului de calcul al măsurilor reparatorii, prin decizie a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, în condițiile în care o instanță de judecată s-a pronunțat irevocabil asupra acestor aspecte, este de natură să contravină principiului constituțional al neretroactivității legii civile. În acest sens se arată că, prin Decizia nr. 7.814 din 15 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 8.032/39/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a fost obligată să emită o decizie motivată în favoarea autoarei excepției, reclamantă în cauză, calitatea de proprietar fiind deja verificată de instanță.  … 9.Se mai susține că prețul de 45 euro/mp pătrat ce rezultă din aplicarea grilei notariale reglementate de Legea nr. 165/2013 nu reflectă în mod rezonabil valoarea bunului (teren), față de valoarea de 250 euro/mp, reținută în decizia instanței judecătorești pronunțată în cauză. Se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii de piață reale a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului. … 10.Mai mult, toată procedura reglementată în acest sens prin actul normativ criticat contravine principiului securității juridice, cu atât mai mult cu cât dreptul la exercitarea căilor de atac este stabilit de legea în vigoare la momentul pronunțării hotărârii judecătorești. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 333 din 3 decembrie 2002, nr. 127 din 27 martie 2003, nr. 972 din 21 noiembrie 2012 sau nr. 686 din 26 noiembrie 2014. … 11.Se mai invocă cele statuate în doctrină referitor la principiile neretroactivității legii civile și securității juridice și se susține că în acest mod este încălcată și obligația convențională a statului de a executa din oficiu, într-un termen rezonabil, hotărârile judecătorești irevocabile. … 12.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că, în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate este invocată dintr-o altă perspectivă decât cea la care s-a referit Decizia Curții Constituționale nr. 686 din 26 noiembrie 2014, în condițiile în care autoarea excepției se prevalează de o hotărâre judecătorească prin care s-a constatat calitatea sa de persoană îndreptățită, fără a se pronunța asupra întinderii dreptului. Invocă, în acest sens, cele statuate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materie, arătând că, în condițiile în care instanța judecătorească nu s-a pronunțat și asupra întinderii dreptului, darea în competența Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor a atribuției de evaluare a imobilului, conform procedurii reglementate de Legea nr. 165/2013, de a emite decizia de compensare în puncte a imobilului preluat abuziv, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 4 teza întâi,art. 17 alin. (1) lit. a) și art. 21 alin. (5), (6), (8) și (9) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora: – Art. 4 teza întâi: „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi (…).“; … – Art. 17 alin. (1) lit. a):(1)În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru și are, în principal, următoarele atribuții:a)validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii; …  … – Art. 21 alin. (5),(6), (8) și (9):(5)Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.(6)Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. (8)Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).(9)În cazul validării deciziei entității învestite de lege, Comisia Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv. …  … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (4) referitor la jurisdicțiile speciale administrative, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 124 – Înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1) referitor la instanțele judecătorești și art. 129 – Folosirea căilor de atac. De asemenea sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 13 – Dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a unor libertăți fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, așa cum reiese din actul de sesizare a Curții Constituționale, precum și din motivarea acesteia, prin Decizia nr. 7.814 din 15 noiembrie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 8.032/39/2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a fost obligată să emită o dispoziție motivată cu propunerea de acordare de despăgubiri, în condițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu a emis decizia de despăgubire, atribuțiile acesteia fiind preluate de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în temeiul Legii nr. 165/2013. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cursul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 19.În legătură cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza întâi, raportată la art. 17 alin. (1) lit. a) și art. 21 alin. (5) și (8) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, a constatat că aceste dispoziții legale sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispozițiilor entităților învestite cu soluționarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat irevocabil/definitiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate. Potrivit deciziei menționate, paragraful 21, atribuția conferită de legiuitor Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de a valida/invalida în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii chiar și în cazul în care existența dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, iar decizia a fost emisă ca urmare a acestei hotărâri judecătorești, a fost constatată ca fiind neconstituțională. … 20.Or, analizând prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea reține că, în speța dedusă soluționării instanței de fond, entitatea învestită de lege a fost obligată la emiterea dispoziției cu propunerea de despăgubiri, iar până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 nu a fost emisă o decizie de despăgubire, neexistând o decizie emisă în executarea unei hotărârii judecătorești irevocabile. În acest sens, Curtea reține că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a instituit în sarcina Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului o obligație de a face, respectiv de a soluționa dosarul de despăgubire, în temeiul Legii nr. 247/2005. Cu alte cuvinte, situația din cauză nu a implicat exercitarea de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a competenței de a invalida o decizie administrativă deja emisă, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. … 21.De altfel, în legătură cu acest aspect, Curtea reține că instanța de judecată care a fost învestită cu soluționarea cauzei este competentă să aprecieze asupra situației de fapt, în baza probatoriului administrat, și să aprecieze dacă aceasta se încadrează în ipoteza normativă a prevederilor legale aplicabile în cauză, inclusiv asupra aplicabilității prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) și art. 21 alin. (5) și (8) din Legea nr. 165/2013, în configurația dată acestora prin Decizia Curții Constituționale nr. 686 din 26 noiembrie 2014. … 22.În consecință, fiind clarificată ipoteza normativă, Curtea constată că aceasta a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici asemănătoare celor formulate în cauza de față, excepția fiind respinsă ca neîntemeiată. În acest sens, Curtea reține, exemplificativ, Decizia nr. 110 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 12 mai 2015, Decizia nr. 291 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 7 iulie 2015, Decizia nr. 112 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, sau Decizia nr. 163 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 27 iunie 2018, paragraful 24. … 23.În jurisprudența menționată, Curtea a observat că invalidarea deciziilor emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, poate avea mai multe justificări, iar scopul unei verificări suplimentare față de cea realizată de entitatea învestită îl constituie prevenirea unor situații generatoare de inechități care au avut loc sub imperiul Legii nr. 10/2001, precum restituirea/atribuirea aceluiași imobil mai multor persoane care reclamau un drept propriu și exclusiv ori recunoașterea dreptului de proprietate altei persoane decât titularul stabilit ulterior pe cale judecătorească. De aceea, confirmarea cu certitudine sporită a unui drept nu constituie o nesocotire a dreptului de proprietate, din perspectiva speranței legitime de valorificare a acestuia, ci, dimpotrivă, o garanție a recunoașterii acestuia în mod just. Curtea a mai reținut că nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept câștigat câtă vreme decizia/dispoziția entității învestite cu soluționarea notificării, conținând propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, chiar confirmată prin emiterea avizului de legalitate de către prefect, nu a produs efecte directe în patrimoniul persoanei îndreptățite la restituire. Aceasta deoarece, până la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor – conform Legii nr. 247/2005 – sau a deciziei de compensare în puncte de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor – ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 – persoana îndreptățită la restituire are o simplă expectanță de a dobândi măsurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat într-un drept de creanță izvorât din titlul de despăgubire/decizia de compensare în puncte. În plus, Curtea a precizat că deciziile autorităților administrative implicate în procesul de restituire/acordare de măsuri reparatorii sunt supuse în final controlului instanței de judecată, singura care este competentă să se pronunțe în mod definitiv asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, putând dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii. … 24.Curtea a mai remarcat, în deciziile menționate, că verificarea existenței dreptului echivalează, practic, cu examinarea acelorași condiții ce era necesar a fi realizate și la momentul inițial, al emiterii deciziei respective, deoarece noua lege nu introduce noi cerințe în această privință. Această atribuție asigură un filtru suplimentar, prin respectarea acelorași condiții legale ce era necesar a fi întrunite și la momentul emiterii dispoziției, pentru asigurarea legalității dreptului. Așa fiind, nu se poate susține că această atribuție afectează în mod real dreptul de proprietate decât în măsura în care acesta nu era, de la bun început, legal stabilit, în sensul că, în realitate, nu îndeplinea toate cerințele stabilite de legea atunci în vigoare. În același sens sunt și Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014 sau Decizia nr. 724 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2015. … 25.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6), Curtea reține că acestea se referă la modalitatea de evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei Comisiei Naționale, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, și, respectiv, dispun asupra obligației Comisiei Naționale de a emite decizia de compensare prin puncte, în cazul validării deciziei entității învestite de lege.  … 26.Curtea reține că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere că soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea reține, în prezenta cauză, aplicabilitatea jurisprudenței sale anterioare pronunțate în legătură cu acest text de lege.  … 27.Astfel, prin Decizia nr. 613 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 17, Curtea a constatat constituționalitatea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, statuând că nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. Astfel, s-a reținut în decizia menționată că este firesc ca modalitatea de calcul să fie cea prevăzută de actul normativ în vigoare la momentul efectuării acestei operațiuni, iar nu prin raportare la dispoziții legale abrogate, așa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005, care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, guvernau modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite. … 28.De asemenea, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, Curtea a reținut că, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât, atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate sub formă de puncte să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente – referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, anterior citată, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție. … 29.Totodată, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, anterior citată, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (9) din Legea nr. 165/2013 cu privire la pretinsa neconstituționalitate izvorâtă din lipsa posibilității de actualizare cu indicele de inflație a sumei stabilite drept despăgubire. În acest sens, Curtea a reținut, în esență (paragraful 31), că, prin neactualizarea sumelor aferente punctajului, legiuitorul a implementat o măsură echivalentă unei plafonări a valorii despăgubirilor stabilite în condiții Legii nr. 165/2013, ceea ce reprezintă o aplicare fidelă a considerentelor de principiu rezultate din Hotărârea-pilot a Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care a fost acordată o largă marjă de apreciere în privința modului de configurare și executare a creanțelor statului în materia restituirii imobilelor. În acest sens, prin aceeași hotărâre, s-a statuat că statului trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din țară și pentru punerea lor în aplicare (paragraful 233), iar plafonarea despăgubirilor și eșalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele foștilor proprietari și interesul general al colectivității (paragraful 235). Ținând cont de numărul mare de persoane vizate și de consecințele importante ale hotărârii, al cărei impact asupra întregii țări este considerabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că „autoritățile naționale rămân suverane pentru a alege […] măsurile generale ce trebuie integrate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcărilor constatate de Curte“ (paragraful 236). … 30.Curtea Constituțională a mai observat că un asemenea tratament juridic constituie, într-adevăr, prin natura sa, o limitare a dreptului de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituție, dar, procedând la efectuarea testului de proporționalitate conturat în jurisprudența sa, a conchis că limitarea este justificată. În acest sens a reținut că măsura criticată urmărește un scop legitim, și anume executarea obligațiilor statului rezultate din legislația adoptată în materia restituirilor bunurilor imobile preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, obligații afectate de problemele sistemice constatate chiar în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; că este o măsură adecvată, fiind capabilă în mod abstract să ducă la îndeplinirea scopului urmărit; că este necesară, statul dispunând de resurse financiare ce apar ca fiind limitate în raport cu numărul și valoarea cererilor ce intră sub incidența Legii nr. 165/2013; că păstrează un just echilibru între cerințele de interes general referitoare la funcționalitatea sistemului de despăgubire și protecția dreptului de proprietate privată a individului, acesta beneficiind de despăgubiri rezonabile raportate la valoarea bunului imobil preluat abuziv; în consecință, Curtea a statuat că dispoziția legală criticată nu consacră un dezechilibru între cele două interese concurente, ci, dimpotrivă, reconciliază cele două interese grav afectate în perioada anterioară adoptării Legii nr. 165/2013. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Silvia Petrușcă-Nicolau în Dosarul nr. 32.556/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 4 teza întâi,art. 17 alin. (1) lit. a) și art. 21 alin. (5),(6),(8) și (9) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește