DECIZIA nr. 753 din 23 noiembrie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 184 din 28 februarie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 18
ActulREFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 18
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 18
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 997 07/10/2008
ART. 4REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 18
ART. 5REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 16
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 6REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 18
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 18
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 997 07/10/2008
ART. 14REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 20
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 997 07/10/2008
ART. 15REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 20
ART. 15REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 18
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 997 07/10/2008
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Irina-Loredana Gulie – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în Dosarul nr. 7.004/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.028D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 997 din 7 octombrie 2008.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 2 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.004/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Excepția a fost ridicată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în anularea Hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 607 din 28 septembrie 2016.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că atribuția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, de a acționa în vederea armonizării dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării încalcă principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat. De asemenea, dat fiind faptul că, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituție, controlul de legalitate al actelor administrative ale autorităților publice aparține în mod exclusiv instanțelor de contencios administrativ competente, atribuția Consiliului prevăzută prin textul de lege criticat contravine și acestor din urmă dispoziții constituționale. În acest sens se arată că, potrivit art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, Consiliul este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și, prin urmare, nu face parte din puterea judecătorească.6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că, potrivit dispozițiilor art. 18 din actul normativ criticat, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării îndeplinește rolul de garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, fiind responsabil cu aplicarea și controlul respectării prevederilor legale în domeniul său de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării. Consiliul a fost conceput ca un organ al administrației publice centrale cu atribuții în prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin supravegherea și combaterea actelor sau faptelor de natură a încălca principiul constituțional fundamental al egalității în drepturi. Faptul că, în anumite situații, Consiliul își exprimă punctul de vedere cu privire la existența unor fapte de discriminare cuprinse în acte administrative, exprimând recomandări în acest sens, nu înfrânge principiile constituționale invocate.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că opiniile și recomandările pe care Consiliul le poate formula în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării nu constituie o încălcare a prevederilor constituționale invocate de autorul excepției și nu conferă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării posibilitatea să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 18 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, potrivit cărora: „(1) Consiliul este responsabil cu aplicarea și controlul respectării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării.“12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și art. 126 alin. (6) referitoare la controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea se referă, în esență, la faptul că atribuția Consiliului de a acționa în vederea armonizării dispozițiilor din cuprinsul actelor normative, care contravin principiului nediscriminării, încalcă principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece, în măsura în care ar constata existența unor situații discriminatorii ce își au izvorul în conținutul unor prevederi legale sau cuprinse în acte administrative cu caracter normativ, hotărârea Consiliului ar putea avea ca efect încetarea aplicabilității acestor dispoziții. Se mai arată că în acest mod este încălcat și principiul constituțional referitor la exclusivitatea instanțelor de contencios administrativ competente de a asigura controlul de legalitate al actelor administrative ale autorităților publice, dat fiind faptul că, în speță, prin hotărârea Consiliului au fost constatate ca fiind discriminatorii prevederi cuprinse într-un act administrativ cu caracter normativ.14.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că o critică de neconstituționalitate identică cu cea invocată în prezenta cauză a mai fost analizată în jurisprudența sa, prin raportare la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației puterilor în stat. Prin Decizia nr. 997 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 și a statuat că acestea sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării competența ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară, sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.15.În prezenta cauză sunt criticate prevederile art. 18 alin. (1) din același act normativ, care nu se referă în mod direct la activitatea jurisdicțională a Consiliului, ci reglementează atribuțiile acestuia, referitoare, între altele, la armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării. Or, cu prilejul analizării constituționalității prevederilor art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, prin considerentele Deciziei nr. 997 din 15 octombrie 2008, anterior citată, Curtea s-a pronunțat în ansamblu și asupra reglementării din care face parte acest text de lege, respectiv art. 16-18, cuprinse în secțiunea a VI-a din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, care stabilesc rolul, atribuțiile și organizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Cu acel prilej, Curtea a nuanțat sensul aplicabilității acestor prevederi legale, statuând asupra rolului Consilului de a veghea inclusiv asupra modului în care este respectat principiul nediscriminării în conținutul actelor normative. În acest sens, Curtea a reținut că acest organ poate constata existența unor prevederi de lege discriminatorii și își poate exprima opinia în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative cu principiul nediscriminării. În ceea ce privește efectele pe care le produc opiniile Consiliului referitor la armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative cu principiul nediscriminării, Curtea a statuat că, în aceste cazuri, hotărârea Consiliului nu poate avea ca efect încetarea aplicabilității acestor dispoziții sau aplicarea prin analogie a unor alte texte de lege, care nu se referă la persoanele discriminate. Astfel, prin decizia precitată, Curtea a statuat în mod explicit că rolul Consiliului se rezumă, în aceste situații, la posibilitatea de a constata existența unor discriminări în conținutul unor acte normative și la formularea de recomandări sau sesizarea autorităților competente pentru a modifica respectivele texte de lege.16.În prezenta cauză, Curtea reține aplicabilitatea acestor considerente cuprinse în Decizia nr. 997 din 15 octombrie 2008, având în vederea identitatea criticii de neconstituționalitate. Ca atare, prevederile legale criticate referitoare la atribuția Consiliului de a acționa în vederea armonizării dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării se referă doar la formularea de recomandări către autoritățile competente, fără forță juridică obligatorie, în vederea preîntâmpinării încălcării principiului nediscriminării, astfel că susținerile autorului excepției privind încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (6) sunt neîntemeiate.17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în Dosarul nr. 7.004/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 18 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x