DECIZIA nr. 753 din 22 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „capitolului II din anexa nr. 5 și ale art. 17 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. 5 prin raportare la dispozițiile art. 22 alin. (1) și art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“, excepție ridicată de Eugen Ciurescu în Dosarul nr. 4.230/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 148D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, spre exemplu Decizia nr. 126 din 10 martie 2020.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 5.030 din 4 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.230/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „capitolului II din anexa nr. 5 și ale art. 17 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. 5 prin raportare la dispozițiile art. 22 alin. (1) și art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“. Excepția a fost ridicată de Eugen Ciurescu într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ – Hotărârea nr. 8/20 martie 2018“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, având în vedere limitarea discriminatorie a sumei sporurilor la 30% din salariul de bază numai pentru anumite categorii de angajați (în speță, personal auxiliar de specialitate sau magistrați), față de altă categorie de angajați (spre exemplu, funcționari publici) ce beneficiază de adaosuri la salariul de bază ce nu sunt denumite sporuri, ci majorări, conform dispozițiilor din anexele nr. I-VIII la lege, majorări care nu fac parte din enumerarea prevăzută la art. 25 din lege, pentru care este prevăzută limitarea cuantumului total la 30%. … 6.De asemenea, autorul susține că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă prevederile art. 16,art. 41,art. 44 și art. 53 din Constituție, prin diminuarea discriminatorie și nejustificată a salariului specialiștilor IT din justiție. … 7.Astfel, se arată că, în contradicție cu principiul egalității în drepturi, specialiștii IT din instanțe sunt salarizați în mod diferențiat față de specialiștii IT din parchete, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și că, drept urmare a aplicării art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, specialiștii IT din instanțe au suferit o diminuare a drepturilor salariale. Or, salariul este o componentă a dreptului la muncă, iar măsura diminuării salariale cu 43% a avut loc doar în cazul specialiștilor IT din Ministerul Justiției și din instanțe, fără a fi respectate exigențele art. 53 din Constituție. În același timp, stabilirea unor salarii substanțial diminuate în raport cu salariile aflate în plată, pentru specialiștii IT din instanțe, pe perioadă nedeterminată și fără caracter excepțional, aduce atingere dreptului de proprietate privată, principiului securității juridice și previzibilității normelor juridice. Prin urmare, prevederile din cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 prin care se stabilește salarizarea informaticienilor din instanțe prin reducerea cu aproximativ 43% a salariilor în plată ale specialiștilor IT deja încadrați pe aceste funcții sunt neconstituționale, impunându-se garantarea menținerii nivelului în plată, fără a aduce atingere dreptului constituțional al legiuitorului de a stabili sistemul de salarizare. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege nu contravin dispozițiilor art. 16 și art. 53 din Constituție. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat expres în notele scrise ale autorului excepției și în considerentele actului de sesizare, precum și în Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, aflată la dosar, îl constituie prevederile art. 25 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Însă, din analiza dispozitivului actului de sesizare, Curtea observă că sunt menționate ca obiect al excepției prevederile „capitolului II din anexa nr. V și ale art. 17 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. V prin raportare la dispozițiile art. 22 alin. (1) și art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017“. Curtea observă o diferență semnificativă între prevederile legale criticate, astfel cum sunt invocate de autorul excepției și reținute în considerentele actului de sesizare, pe de o parte, și cele reținute în dispozitivul actului de sesizare, pe de altă parte. În aceste condiții, în lumina considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, având în vedere dreptul autorului excepției la soluționarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, și analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției prevederile art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul cuprins:– Art. 25 alin. (1): „Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.“; … – Art. 38 alin. (6): „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ …  … 13.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 15 ianuarie 2020, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Decizia nr. 77 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 19 iunie 2020, Decizia nr. 80 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 24 iunie 2020, Decizia nr. 520 din 30 iunie 2020*) sau Decizia nr. 578 din 9 iulie 2020, nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate.*) Decizia Curții Constituționale nr. 520 din 30 iunie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 4 noiembrie 2020. … 15.Astfel, Curtea a reținut că limitarea sporurilor, a compensațiilor, a adaosurilor, a primelor, a premiilor și a indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. De asemenea, în viziunea legiuitorului (a se vedea art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017), sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă, iar stabilirea cuantumului concret al sporurilor și al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.  … 16.În acest context, Curtea a precizat că regula limitării sporurilor la un anumit procent reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări. … 17.Referitor la critica de neconstituționalitate vizând apariția unor discriminări între diferite categorii profesionale, generate de utilizarea în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 a noțiunilor de „sporuri“ și „majorare“, precum și de instituirea unor excepții de la regula generală a limitării sporurilor, Curtea a constatat că cele două elemente ale venitului salarial sunt distincte, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2007, care se referă la sporuri și drepturi salariale specifice. Astfel, opțiunea legiuitorului cu privire la acordarea sporurilor și majorărilor în mod diferențiat, în raport cu diferite categorii profesionale, nu are semnificația încălcării dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece, astfel cum s-a evidențiat anterior, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa sistemul salarial aplicabil personalului plătit din fonduri publice, de a stabili elementele componente ale venitului salarial al personalului din sectorul bugetar și de a diferenția în mod corespunzător drepturile în bani și/sau în natură, pe baza unor criterii obiective, precum și de a stabili excepții de la regulile generale în funcție de regimul juridic specific fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 520 din 30 iunie 2020, precitată). … 18.În consecință, Curtea a constatat că, interpretate în ansamblul dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prevederile legale criticate nu încalcă art. 16 din Constituție. … 19.Referitor la prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a statuat că stabilirea unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. … 20.Curtea Constituțională a reiterat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. … 21.Referitor la invocarea principiului securității juridice, care rezultă din dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, și a dreptului de proprietate privată, prevăzut de art. 44 din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). Prin urmare, stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu are semnificația încălcării regulilor fundamentale și convenționale evocate. … 22.Curtea a mai reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu au semnificația restrângerii exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție. … 23.Cât privește invocarea unor aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind restrângerea exercițiului dreptului fundamental la salariu (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea a observat că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin prevederile legale criticate, motiv pentru care nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 79 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 19 iunie 2020). … 24.În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018. Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel sar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare. … 25.Curtea a mai observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare.  … 26.În plus, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen Ciurescu în Dosarul nr. 4.230/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește