DECIZIA nr. 753 din 22 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.829 alin. (2) din Codul civil, excepție ridicată de Asociația de proprietari a blocului Romarta din Craiova, județul Dolj, în Dosarul nr. 3.905/215/2017 al Judecătoriei Craiova – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 44D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 374D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 37.833/215/2016 al aceleiași instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 374D/2018. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 374D/2018 la Dosarul nr. 44D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 374D/2018 la Dosarul nr. 44D/2018, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, în realitate, criticile formulate vizează modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către instanța de judecată. Pe de altă parte, se mai arată că dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, vizând raporturile dintre chiriași și proprietari cu privire la cota de contribuție la cheltuielile comune ale asociației de proprietari. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 10 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.905/215/2017, și prin Sentința civilă nr. 1.588 din 21 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 37.833/215/2016, Judecătoria Craiova – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.829 alin. (2) din Codul civil. Excepția a fost invocată de Asociația de proprietari a blocului Romarta din Craiova, județul Dolj, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții vizând plata unor cheltuieli de întreținere. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este neclar și în consecință nu îndeplinește cerințele de previzibilitate și accesibilitate ale legii, deoarece nu prevede cui trebuie să plătească chiriașii cheltuielile pe care legea le stabilește în sarcina lor, respectiv fie proprietarului imobilului, fie asociației de proprietari. Se arată, în acest sens, că legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia, atunci când stabilește obligații de plată, trebuie să precizeze și cui trebuie să se plătească. Mai mult, în speță, este afectat și chiriașul, dat fiind faptul că asociația de proprietari, pe de o parte, și locatorul, pe de altă parte, pot percepe procente diferite de întârziere a plății. … 9.Se mai arată că, în măsura în care se interpretează că chiriașul trebuie să plătească asociației de proprietari, atunci acesta are calitate procesuală pasivă în cadrul acțiunii în justiție intentate de asociația de proprietari pentru recuperarea cheltuielilor de întreținere. Dimpotrivă, în cazul în care se interpretează în sensul în care chiriașul trebuie să plătească locatorului, iar acesta din urmă trebuie să plătească proprietarului, care la rândul lui trebuie să plătească asociației de proprietari, atunci acțiunea în justiție intentată de către asociația de proprietari împotriva chiriașului are caracterul unei acțiuni oblice, reglementată de dispozițiile art. 1.560 alin. (1) din Codul civil. … 10.Se mai invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 123 din 16 martie 2004, nr. 271 din 11 martie 2008, nr. 816 din 21 iunie 2011 și nr. 1.110 din 8 septembrie 2011, prin care s-a reținut obligația chiriașului de a plăti către asociația de proprietari cheltuielile pe care legea le stabilește în sarcina lui. De asemenea, se invocă prevederile art. 17 alin. (1) lit. r) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, referitoare la posibilitatea chiriașilor de a solicita, în scris, scutirea de la plata cheltuielilor, pe persoană, prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 363 din 27 iunie 2013, potrivit căreia constituie contravenție neacționarea în judecată a proprietarilor/locatarilor restanțieri la plata cotelor lunare de contribuție, pe o perioadă mai mare de 90 de zile, prevederile art. 18 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, referitoare la obligația de folosire normală a clădirii de către locatari, precum și normativul privind comportarea în timp a construcțiilor P130-1999, publicat pe siteul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu referire la obligațiile utilizatorilor și administratorilor de a asigura întreținerea curentă a construcției. De asemenea, se invocă un punct de vedere al Institutului Național al Magistraturii, prezentat în cadrul întâlnirii cu președinții secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, ce a avut loc la Timișoara, în perioada 19-20 noiembrie 2015, potrivit căruia prevederile art. 1.829 alin. (2) din Codul civil reprezintă temeiul juridic pentru recuperarea de către proprietar de la chiriaș a cheltuielilor reprezentând plata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, cheltuieli achitate de proprietar, acest text de lege reglementând raporturile dintre chiriaș și proprietar sub aspectul acestor sume, nefiind aplicabil raporturilor dintre asociația de proprietari și proprietar, pentru acest caz fiind instituită prevederea cuprinsă în art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007. … 11.În subsidiar, se arată că textul de lege criticat este constituțional, în măsura în care chiriașul trebuie să plătească cheltuielile ce îi revin către asociația de proprietari, dacă este constituită, sau către proprietar, dacă imobilul nu este parte a unui condominiu administrat de o asociație de proprietari. … 12.Judecătoria Craiova – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, asociația de proprietari are dreptul de a-l acționa în justiție pe oricare proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietar, iar textul de lege criticat reprezintă temeiul juridic pentru recuperarea de către proprietar a cheltuielilor reprezentând cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, mai precis a celor pentru iluminarea, încălzirea, curățarea părților și instalațiilor de folosință comună, precum și orice alte cheltuieli pe care legea le stabilește în sarcina chiriașilor. Se mai apreciază că textul de lege criticat reprezintă norma generală care reglementează raporturile dintre chiriaș și proprietar sub aspectul acestor sume de bani și nu se aplică raporturilor dintre proprietar și asociația de proprietari, pentru acest ultim caz fiind instituită o normă specială, respectiv dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007. Se mai apreciază că legea generală (noul Cod civil) a intrat în vigoare ulterior legii speciale (Legea nr. 230/2007) și nu a prevăzut în mod expres modificarea sau abrogarea dispozițiilor legii speciale, în speță Legea nr. 230/2007. În concluzie, instanța de judecată apreciază că, în cazul unei cereri având ca obiect plata respectivelor sume de bani, promovată de asociația de proprietari, calitatea procesuală pasivă o are titularul dreptului de proprietate asupra locuinței, conform art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, iar nu chiriașul. Dacă însă cererea este introdusă de proprietarul locuinței, atunci legitimarea procesuală pasivă va fi conferită chiriașului, prin raportare la prevederile art. 1.829 alin. (2) din Codul civil. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 14.Avocatul Poporului, în punctul de vedere formulat în Dosarul nr. 44D/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că în cauză se invocă o problemă de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 1.829 alin. (2) din Codul civil, aspect ce nu reprezintă o problemă de constituționalitate, aplicarea și interpretarea legii excedând competenței Curții Constituționale. Se mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 296 din 1 martie 2011), interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1.829 – Folosirea părților și instalațiilor comune ale clădirii alin. (2) din Codul civil, potrivit cărora: „(2) Chiriașii sunt obligați să contribuie la cheltuielile pentru iluminarea, încălzirea, curățarea părților și instalațiilor de folosință comună, precum și la orice alte cheltuieli pe care legea le stabilește în sarcina lor.“ … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securității juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiție și alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea proprietății private, indiferent de titular, și alin. (7) referitor la sarcinile care revin proprietarului. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia susține că textul de lege criticat este neclar, încălcând cerințele de previzibilitate și accesibilitate ale legii, deoarece nu prevede cărui subiect de drept trebuie să plătească chiriașii cheltuielile pe care legea le stabilește în sarcina lor, respectiv fie proprietarului imobilului, fie asociației de proprietari. … 20.Analizând cadrul normativ care reglementează raporturile dintre proprietari și asociațiile de proprietari ai locuințelor sau spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, Curtea reține că Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie 2008, precum și orice alte prevederi contrare au fost abrogate o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie 2018, act normativ care reglementează în prezent înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, precum și modul de administrare și de exploatare a clădirilor de locuințe ori spații cu altă destinație decât aceea de locuință și în privința cărora se exercită un drept de comună indiviză. Astfel, în prezent, potrivit prevederilor art. 78 alin. (1) și (2) din Legea nr. 196/2018, administratorul este obligat să notifice, în scris, proprietarul care are plăți restante la cheltuielile comune ale imobilului, iar asociația de proprietari, prin președinte, are dreptul de a acționa în instanță proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației. De asemenea, Legea nr. 196/2018 precizează în mod expres, în art. 2 lit. k), semnificația noțiunii de „cota de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari“, ca fiind suma corespunzătoare din cheltuielile asociației pe care fiecare proprietar din condominiu este obligat să o plătească lunar, conform prevederilor acestei legi. Așadar, actul normativ special în această materie stabilește în mod neechivoc, în privința obligației de plată a cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, că aceasta este în sarcina proprietarului. … 21.Pe de altă parte, art. 1.829 din Codul civil, textul de lege criticat în prezenta cauză, reprezintă o prevedere legală cu caracter general în materia închirierii locuințelor, ce reglementează raporturile dintre chiriași și proprietari, în clădirile cu mai multe apartamente, instituind dreptul chiriașilor de a întrebuința părțile și instalațiile de folosință comună ale clădirii [art. 1.829 alin. (1)], precum și obligația corelativă a acestora de a contribui, în temeiul raporturilor contractuale izvorâte din contractul de locațiune, existente între proprietar și chiriaș, la cheltuielile aferente utilizării părților și instalațiilor de folosință comună ale clădirii [art. 1.829 alin. (2)]. … 22.Așadar, din interpretarea coroborată a textelor de lege incidente în speță rezultă că textul de lege criticat reprezintă temeiul juridic pentru recuperarea de către proprietar de la chiriaș a anumitor cheltuieli reprezentând cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, pe care acesta din urmă este obligat să le plătească în temeiul legii speciale în materie, respectiv Legea nr. 196/2018, ce reglementează, între altele, raporturile juridice dintre proprietari și asociațiile de proprietari ale imobilelor din condominii care au în structura lor locuințe sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință. … 23.Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). Or, sub aspectul calității reglementării criticate, Curtea reține că textul de lege criticat este formulat cu o precizie suficientă, ce permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat. Astfel, ipoteza normei juridice este clar formulată, fiind precizată în mod expres obligația chiriașilor de a contribui la cheltuielile pentru iluminarea, încălzirea, curățarea părților și instalațiilor de folosință comună, precum și la orice alte cheltuieli pe care legea le stabilește în sarcina lor. … 24.În prezenta cauză, Curtea reține că susținerile autoarei excepției referitoare la lipsa de claritate a textului de lege criticat, dat fiind faptul că acesta nu precizează în mod expres cărui subiect de drept trebuie să plătească chiriașii cota de contribuție la cheltuielile pentru întreținerea părților și instalațiilor de folosință comună ale clădirii, nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate, ci se referă la aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii în speța dedusă soluționării instanței de judecată, neintrând în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Mai mult, în motivarea excepției, autoarea acesteia indică și modalitatea în care textul de lege criticat ar putea fi considerat constituțional, respectiv în interpretarea potrivit căreia s-ar distinge, în cadrul obligației de plată a chiriașului, în funcție de constituirea, la nivelul imobilului cu mai multe locuințe, a unei asociații de proprietari, chiriașul fiind ținut să plătească fie acesteia, fie proprietarului, în cazul în care nu este constituită o asociație de proprietari. … 25.Așadar, autoarea excepției este nemulțumită, în esență, de o posibilă interpretare concretă a textului legal criticat, în speța dedusă soluționării instanței de judecată, Or, o asemenea critică nu poate fi calificată drept una de neconstituționalitate, întrucât vizează interpretarea și aplicarea legii la o situație de speță, fără a se indica existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor și care să fie de natură a încălca prevederile Constituției. Prin urmare, având în vedere art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 126 alin. (1) și art. 142 din Constituție, aspectele criticate nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 20). … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.829 alin. (2) din Codul civil, excepție ridicată de Asociația de proprietari a blocului Romarta din Craiova, județul Dolj, în dosarele nr. 3.905/215/2017 și nr. 37.833/215/2016 ale Judecătoriei Craiova – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Craiova – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește