DECIZIA nr. 752 din 23 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Samfira Coteț, Vasile Mureșan și Vasile Ovidiu Mureșan în Dosarul nr. 34.249/3/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.936D/2017. … 2.La apelul nominal, răspunde, pentru autorii excepției, domnul avocat Călin Herța, din Baroul Maramureș. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că textul de lege criticat a fost modificat, ulterior sesizării Curții Constituționale, prin Legea nr. 111/2017, iar în acest sens a depus la dosarul cauzei un memoriu prin care își precizează poziția procesuală față de această modificare legislativă. Se arată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale, atât în forma avută înainte, cât și după ultima modificare legislativă, deoarece încalcă dreptul constituțional la proprietate privată, dat fiind faptul că, fără a fi vorba de o expropriere sau confiscare, măsuri reglementate constituțional, legea în cauză instituie măsuri prin care plafonează despăgubirile cuvenite pentru bunurile preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, în acest fel nemaiexistând un echilibru just între interesul public și cel privat. În acest sens, se arată că valorile minimale avute în vedere la evaluarea imobilelor, cuprinse în grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu mai sunt valabile la nivelul anului 2017, astfel încât nu se mai păstrează o proporție rezonabilă a despăgubirii, așa cum aceasta a fost avută în vedere de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. Astfel, instanța europeană a avut în vedere o valoare a despăgubirii care să asigure un just echilibru, ca efect al respectării principiului proporționalității. Se mai arată, că, în cauza dedusă soluționării instanței de judecată, a fost formulată o cerere de încuviințare a unei expertize de evaluare imobiliară, pentru a demonstra dacă justul echilibru despre care a vorbit Curtea europeană în cauza amintită a fost păstrat prin actul normativ criticat, iar cererea a fost respinsă ca inadmisibilă, cu motivarea că sunt aplicabile dispozițiile legale criticate, referitoare la evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Cu alte cuvinte, prin respingerea oricărei cereri în probațiune ca inadmisibilă, având în vedere aplicabilitatea prevederilor legale criticate, instanța de judecată nu mai poate aprecia dacă valoarea despăgubirii păstrează principiul proporționalității, relevat în jurisprudența Curții Europene. Se mai arată că, în mod corect, în deciziile Curții Constituționale pronunțate în această materie, s-a arătat că trebuie păstrat un just echilibru între interesul privat și cel public, cu referire la păstrarea echilibrului bugetar. Însă apreciază că prevederile legale criticate sunt de natură să afecteze acest just echilibru, fără a mai exista nicio pârghie legală de contestare, având în vedere faptul că, așa cum s-a arătat în cele ce preced, orice cerere în probațiune în materia evaluării imobilului care face obiectul deciziei de despăgubire este respinsă ca inadmisibilă de către instanța de judecată. Se mai invocă Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, paragraful 120, în care se arată că despăgubirile sunt calculate la „valoarea de circulație“ a bunului. Or, în opinia sa, nu se poate vorbi de o identitate între cele statuate de Curtea europeană, pe de o parte, și modalitatea de despăgubire reglementată prin textul de lege criticat, dat fiind faptul că judecătorul național nu mai poate stabili el însuși dacă este păstrată o proporție rezonabilă a despăgubirii, cu atât mai mult cu cât, prin aplicarea textului de lege criticat, valoarea despăgubirii se raportează la grilele notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, iar nu de la momentul despăgubirii. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 588 din 13 septembrie 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 25 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 34.249/3/2016, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Samfira Coteț, Vasile Mureșan și Vasile Ovidiu Mureșan într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, referitoare la despăgubirile acordate autorilor excepției de neconstituționalitate, în compensare pentru un imobil preluat în mod abuziv. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, sunt neconstituționale, deoarece conduc la o subevaluare a valorii imobilelor, pe de o parte, deoarece grilele notariale la care se raportează legea au fost întocmite cu un an înainte, în contextul unei devalorizări de piață a imobilelor în acel moment de referință, și, pe de altă parte, având în vedere estimarea autorilor excepției că vor intra în posesia sumelor de bani obținute ca despăgubire după curgerea unui interval de 4 sau 5 ani de la data obținerii deciziei de validare. Se mai arată că, în accepțiunea jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, despăgubirea trebuie să se raporteze la valoarea de circulație a imobilului. În opinia autorilor excepției, evaluarea imobilelor trebuie să se raporteze la standardele internaționale de evaluare, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar nu la grilele notariale, care au un caracter eminamente fiscal și, prin urmare, au o natură orientativă. … 7.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 588 din 13 septembrie 2016. … 10.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile părții prezente și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. În ceea ce privește prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că, ulterior sesizării sale, prin Încheierea din 25 aprilie 2017, aceste prevederi legale au fost modificate prin articolul unic pct. 4 dinLegea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere că soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor noii reglementări, astfel cum acestea au fost preluate din redactarea anterioară a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, […], și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ … 14.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1)-(3) referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și a proprietății private, precum și la expropriere și alin. (6) privind despăgubirile acordate proprietarului în cazul naționalizării sau al folosirii subsolului unei proprietăți imobiliare, pentru lucrări de interes general, de către autoritatea publică, art. 46 – Dreptul la moștenire și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil și art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia sunt nemulțumiți, în esență, de modalitatea de realizare a evaluării imobilelor care nu pot fi restituite în natură și în privința cărora se acordă măsuri compensatorii, și anume prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar nu potrivit standardelor internaționale de evaluare, prevăzute în Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 16.Cu titlu prealabil, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 3 pct. 7 din Legea nr. 165/2013, grilele notariale se referă la ghidurile privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare utilizate de camerele notarilor publici, actualizate în condițiile impuse de art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare. … 17.În ce privește prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care stabilesc regula evaluării imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente – referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 42, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție. … 18.De asemenea, prin Decizia nr. 180 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 24 iunie 2014, Curtea a statuat că este firesc ca obligația emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condițiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum și a principiului aplicării imediate a legii noi. Mai mult, în jurisprudența Curții Europene se arată că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. Având în vedere și faptul că art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție permite legiuitorului organic să stabilească limitele și conținutul dreptului de proprietate, Curtea a mai arătat că Legea nr. 165/2013 nu impune plafonarea despăgubirilor – măsură recomandată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ci, dimpotrivă, prevede acordarea lor integrală, dar prin raportare la un alt sistem de referință al evaluării decât cel preexistent – cel al aplicării grilei notariale, conform art. 21 alin. (6) din lege – și fără acordarea de dobânzi sau penalități. … 19.Totodată, Curtea reține că autorii excepției mai invocă și dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (6) privind despăgubirile acordate proprietarului în cazul naționalizării sau al folosirii subsolului unei proprietăți imobiliare, pentru lucrări de interes general, de către autoritatea public, precum și art. 46 – Dreptul la moștenire, al căror conținut normativ nu poate însă fi asociat, în mod rezonabil, cu textul de lege criticat. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, raportarea pretinsei critici la dispozițiile din Legea fundamentală mai sus enumerate este lipsită de o legătură minimală cu cauza, situație în care nu se poate reține existența unei veritabile motivări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Ca atare, și critica de neconstituționalitate având acest obiect nu poate fi reținută, nerespectând condiția motivării prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Samfira Coteț, Vasile Mureșan și Vasile Ovidiu Mureșan, în Dosarul nr. 34.249/3/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește