DECIZIA nr. 750 din 23 noiembrie 2017

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13, art. 14 lit. a)-c), art. 15, art. 19, art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13,art. 14 lit. a)-c),art. 15,art. 19,art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Patronatul Bijutierilor din România, cu sediul în București, în Dosarul nr. 61.708/299/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.726D/2017. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că nu sunt încălcate dispozițiile art. 44 alin. (8) și (9) din Constituție, dat fiind faptul că, potrivit prevederilor legale criticate, măsura confiscării se dispune în urma săvârșirii unor contravenții, deci a unor fapte cu un anumit grad de pericol social. Nu sunt întemeiate nici susținerile referitoare la încălcarea prezumției de nevinovăție, deoarece măsura confiscării este supusă controlului instanței judecătorești. Invocă și cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 344 din 18 martie 2008, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 octombrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 10 martie 2017, pronunțate în Dosarul nr. 61.708/299/2014, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13,art. 14 lit. a)-c),art. 15,art. 19,art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România. Excepția a fost ridicată de Patronatul Bijutierilor din România, cu sediul în București, într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, prevăzute de art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 19,art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (8) privind la averea dobândită licit și alin. (9) referitoare la confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții. Se arată, în acest sens, că atribuția personalului împuternicit al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor de a dispune, în ipoteza existenței unei contravenții, confiscarea bunurilor unei persoane juridice, contravine dispozițiilor constituționale invocate, deoarece „se confirmă extinderea confiscării bunurilor (…) și la bunurile dobândite în mod legal, dar care nu fac obiectul unei infracțiuni, ci, cel mult, ar putea să facă obiectul unei contravenții (…)“. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 453 din 16 aprilie 2008. … 6.Se mai susține că prevederile art. 19,art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din același act normativ încalcă dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție, referitoare la prezumția de nevinovăție, deoarece confiscarea se dispune în absența unei hotărâri judecătorești definitive, prin care să se stabilească vinovăția, penală sau contravențională. În acest sens arată că, potrivit principiilor de drept procesual penal, sarcina probei revine acuzării, iar situația de dubiu îi profită celui acuzat, însă, în situația reglementată de textele de lege criticate, persoana juridică supusă sancțiunii contravenționale trebuie să-și dovedească nevinovăția. … 7.Se mai arată că prevederile art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparțial și egalitar al justiției, art. 126 alin. (2) referitoare la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, deoarece anumite atribuții ale personalului Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au caracter jurisdicțional, fiind, în acest fel, creată o confuzie între activitatea de anchetă și cea de judecată. Astfel, se susține că „funcționarul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, pe baza liberei sale aprecieri în administrarea probelor, printr-o procedură care nu respectă contradictorialitatea, decide că o parte din avere se confiscă, astfel că dă un verdict, spune dreptul, (…), activitate permisă numai instanțelor de judecată, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție (…)“. … 8.Se mai susține că prevederile art. 13,art. 14 lit. a),b) și c),art. 15,art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din același act normativ contravin dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, referitoare la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, deoarece reglementează atribuții ale unor funcționari publici printr-o ordonanță de urgență.  … 9.Se mai arată că prevederile art. 14 lit. a),b) și c) contravin principiului constituțional al egalității în drepturi, deoarece reglementează discreționar, exclusiv în favoarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, activitatea de expertizare a obiectelor confecționate din metale prețioase și pietre prețioase, „în condițiile în care pe piață există și alte persoane fizice sau juridice care au capacitatea și logistica (mult superioare Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor) necesare desfășurării acestui gen de activitate.“ Se mai arată, în acest sens, că această instituție publică „este în imposibilitate obiectivă de a expertiza toate obiectele din metale prețioase și pietre prețioase, deoarece nu deține o astfel de acreditare.“ În acest sens se arată că, „Așa cum rezultă din certificatul de acreditare nr. LI 884 și din anexa la acesta, emisă în data de 18 februarie 2015, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are acreditarea RENAR doar pentru determinarea conținutului de aur din aliaje din aur pentru bijuterii și giuvaergie, astfel încât nu poate, (…), să efectueze exclusiv expertize și analize pentru toate metalele prețioase.“  … 10.Pentru toate aceste motive se mai apreciază că dispozițiile legale criticate contravin și prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat. … 11.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că se referă la forma sub care Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului își exercită prerogativele instituite de lege. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că nu poate fi reținută critica autorului excepției de neconstituționalitate vizând încălcarea dispozițiilor art. 16,art. 23 alin. (11),art. 44 alin. (8) și (9),art. 73 alin. (3) lit. j),art. 124 alin. (2) și art. 126 alin. (2), invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, se apreciază că această prevedere constituțională nu este incidentă în cauză, deoarece atribuțiile personalului Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, prevăzute de actul normativ criticat, nu se circumscriu statutului funcționarilor publici, întrucât nu se reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală. În subsidiar, invocă cele statuate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale referitoare la faptul că interdicția reglementării prin ordonanțe în domeniul legii organice vizează doar ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare, iar nu și ordonanțele de urgență. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de către autorul excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 13,art. 14 lit. a)-c),art. 15,art. 19,art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: – Art. 13: „Controlul marcării metalelor prețioase se va efectua de către personalul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor abilitat în acest sens, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.“ … – Art. 14 lit.a)-c): „În desfășurarea activității sale Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este singura instituție în măsură ca, pe teritoriul României:a)să emită norme interne de lucru și să stabilească tarifele pentru activitățile de analiză, marcare și expertizare pe care le efectuează; … b)să stabilească mărcile utilizate pentru marcarea metalelor prețioase; … c)să efectueze expertize ale metalelor prețioase și ale pietrelor prețioase, dispuse de instanțele de judecată și de notariatele publice, la solicitarea organelor de urmărire penală, a organelor vamale sau a organelor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum și la cererea persoanelor fizice și juridice;“ …  … – Art. 15:(1)Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor își exercită drepturile și obligațiile specifice activităților de analiză, marcare, expertizare și autorizare printr-o structură organizatorică ale cărei organizare și funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(2)Sursele de finanțare se vor asigura din venituri realizate din activitatea proprie.“ … – Art. 19: „Comercializarea sau expunerea spre comercializare a metalelor prețioase, fără ca acestea să fie marcate în prealabil potrivit prevederilor legale în vigoare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, precum și cu confiscarea bunurilor ce fac obiectul contravenției.“ … – Art. 20: „Contravențiile prevăzute la art. 18 și 19 se constată și se sancționează de personalul împuternicit în acest sens, după caz, de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice sau Ministerul Administrației și Internelor, potrivit atribuțiilor ce le revin în conformitate cu prevederile legale.“ … – Art. 22 alin. (1) și (2):(1)Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor poate suspenda, pe o perioadă cuprinsă între o lună și 6 luni, autorizația pentru efectuarea de operațiuni cu metale prețioase și pietre prețioase, în cazul încălcării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.(2)În cazul nerespectării ordinului sau a deciziei de suspendare, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor poate dispune retragerea autorizației.“ …  … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, art. 44 alin. (8) privind averea dobândită licit și alin. (9) referitoare la posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparțial și egalitar al justiției și art. 126 alin. (2) referitoare la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia susține că atribuția personalului împuternicit al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (denumită în continuare A.N.P.C.), de a dispune, în ipoteza existenței unei contravenții, confiscarea bunurilor unei persoane juridice, contravine dispozițiilor constituționale referitoare la prezumția dobândirii licite a averii și la posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții, deoarece, în esență, în opinia sa, doar bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ar putea să facă obiectul măsurii confiscării. … 19.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, în aplicarea principiului constituțional al garantării proprietății private, instituit prin art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, legiuitorul constituant a instituit prezumția dobândirii licite a averii. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, reglementarea acestei prezumții nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind însă celui care invocă acest caracter. În măsura în care partea interesată dovedește dobândirea unor bunuri, a unei părți sau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condițiile legii (a se vedea Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 6 septembrie 1996, sau Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2008). … 20.În continuare, Curtea reține că măsura confiscării este reglementată constituțional doar în cazul săvârșirii unor infracțiuni sau contravenții, așadar în aceste ipoteze este înlăturată prezumția dobândirii licite a averii, consecință a săvârșirii unor fapte contrare normelor legale. În speță, potrivit art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, comercializarea sau expunerea spre comercializare a metalelor prețioase, fără ca acestea să fie marcate în prealabil potrivit prevederilor legale în vigoare, constituie contravenție. Așadar, nerespectarea regimului juridic specific activităților conexe metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase constituie eo ipso o cauză de înlăturare a prezumției de dobândire licite a averii, ceea ce atrage răspunderea contravențională, în condițiile legii speciale, respectiv sancțiunea amenzii și aplicarea măsurii confiscării bunurilor ce fac obiectul contravenției, în deplină concordanță cu prevederile art. 44 alin. (8) și (9) din Constituție. … 21.Mai mult, Curtea reține că, potrivit art. 32 și următoarele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere la instanța de judecată competentă, iar în caz de anulare sau de constatare a nulității procesului-verbal, bunurile confiscate se restituie de îndată celui îndreptățit. În acest cadru, contravenientul beneficiază de toate garanțiile impuse de dreptul la un proces echitabil, cu respectarea principiului contradictorialității și al dreptului de apărare. … 22.În ceea ce privește invocarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 453 din 16 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2008, prin această decizie Curtea a reținut că măsura confiscării unor bunuri a căror proveniență nu a fost justificată are semnificația răsturnării sarcinii probei privind caracterul licit al averii, prevăzându-se că averea a cărei dobândire nu poate fi justificată se confiscă. Cu alte cuvinte, în contextul deciziei menționate, neconstituționalitatea măsurii confiscării nu are caracter de generalitate, ci se referă strict la ipoteza nejustificării dobândirii unor bunuri, împrejurare care nu poate conduce la măsura confiscării, deoarece prevederile art. 44 alin. (8) și (9) din Constituție se referă la bunurile dobândite ilicit, iar nu la cele a căror proveniență nu poate fi justificată.  … 23.De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra prevederilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, referitor la critici de neconstituționalitate similare, prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (8) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 847 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, Curtea a statuat că o prezumție specială cu privire la proveniența unor bunuri în condițiile nerespectării legii care reglementează regimul juridic special al acestora nu încalcă prezumția generală de dobândire licită a averii, instituită de art. 44 alin. (8) din Constituție. Mai mult, s-a arătat în decizia menționată, interdicția confiscării averii dobândite licit și prezumția caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constituție, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, potrivit alin. (9) al aceluiași articol. În acest cadru se includ și bijuteriile, și obiectele din metale prețioase, aliaje ale acestora sau cu pietre prețioase, care nu au fost supuse în prealabil operațiunii de marcare sau au fost marcate necorespunzător și care sunt comercializate. … 24.Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a conduce la o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. … 25.De asemenea, în prezenta cauză, se mai susține că prevederile art. 19, art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, art. 124 alin. (2) și art. 126 alin. (2) referitoare la statutul constituțional al justiției, deoarece confiscarea se dispune în absența unei hotărâri judecătorești definitive, prin care să se stabilească vinovăția, iar atribuțiile specifice ale personalului A.N.P.C. au, în acest mod, caracter jurisdicțional. … 26.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că activitățile desfășurate de personalul împuternicit al A.N.P.C., în scopul verificării respectării dispozițiilor legale, care instituie obligativitatea marcării metalelor prețioase înainte de comercializare sau, după caz, înainte de expunerea spre comercializare, rezidă în aprecierea unor situații de fapt și întocmirea unor procese-verbale de constatare, așadar nu implică activități de cercetare sau de anchetă, în cadrul cărora se pot administra și evalua probe sau se pot efectua expertize, ceea ce ar îndreptăți calificarea acestora ca activități jurisdicționale.  … 27.De asemenea, nu se poate reține că exercitarea atribuțiilor legale, în domeniul controlului marcării metalelor prețioase, ale personalului A.N.P.C., echivalează cu stabilirea în mod definitiv a vinovăției contravenientului, cu răsturnarea prezumției de nevinovăție. În sensul jurisprudenței constante a Curții Constituționale, existența procesului-verbal de contravenție nu implică stabilirea vinovăției unei persoane acuzate de comiterea unei contravenții. Potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, iar contravenient este persoana cu privire la care agentul constatator a stabilit, în condițiile legii, că a comis o faptă antisocială definită de legiuitor ca fiind contravenție. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului, contravenția intrând sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Curții Constituționale nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009). … 28.Autorul excepției de neconstituționalitate mai susține că prevederile art. 13,art. 14 lit. a)-c),art. 15,art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din același act normativ contravin dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, referitoare la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, deoarece instituie atribuții ale unor funcționari publici printr-o ordonanță de urgență, iar nu prin lege organică. În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare. O asemenea limitare nu este prevăzută, însă, de alin. (4) al art. 115 din Constituție, referitor la ordonanțele de urgență, „deoarece cazul excepțional ce impune adoptarea unor măsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementări de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, dacă nu ar putea fi adoptată, interesul public avut în vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalității constituționale a instituției“ (cu titlu exemplificativ, Decizia Curții Constituționale nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998). … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Patronatul Bijutierilor din România, cu sediul în București, în Dosarul nr. 61.708/299/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 13,art. 14 lit. a)-c), art. 15, art. 19, art. 20 și art. 22 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește