DECIZIA nr. 75 din 9 februarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Dănilă Moldovan în Dosarul nr. 219/62/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 200D/2019.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 201D/2019, nr. 482D/2019, nr. 504D/2019-508D/2019, nr. 556D/2019-558D/2019, nr. 646D/2019- 648D/2019, nr. 748D/2019, nr. 774D/2019 și nr. 777D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Ștefan Derzsi, Ana Pușcaș, Veronica Tudorancea, Aron Alda, Emilia Vartic, Constantin Luntaru, Ion Pantea, Vița Turcu, Minorica Rotaru, Liliana Paraschivescu, Gheorghe Stoica, Florentina Oltean, Aurel Rădoiu, Camelia Rusei și Mariana Luntaru în dosarele nr. 557/62/2018, nr. 98/62/2018, nr. 5.834/62/2017, nr. 5.832/62/2017, nr. 100/62/2018, nr. 139/62/2018, nr. 57/62/2018, nr. 5.838/62/2017, nr. 6.340/62/2017, nr. 6.374/62/2017, nr. 6.341/62/2017, nr. 6.564/62/2017, nr. 5.162/62/2017, nr. 4.879/62/2017 și nr. 140/62/2018 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă, precum și de Viorica Urs în Dosarul nr. 1.168/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă.  … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 201D/2019, 482D/2019, 504D/2019-508D/2019, 556D/2019-558D/2019, 646D/2019-648D/2019, 748D/2019, 774D/2019 și 777D/2019 la Dosarul nr. 200D/2019, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 21 ianuarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 557/62/2018 și nr. 219/62/2018, Încheierea din 10 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 98/62/2018, încheierile din 4 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 5.834/62/2017, nr. 5.832/62/2017, nr. 100/62/2018, nr. 139/62/2018 și nr. 57/62/2018, încheierile din 31 ianuarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 5.838/62/2017, nr. 6.340/62/2017 și nr. 6.374/62/2017, Încheierea din 11 februarie 2019, așa cum a fost îndreptată prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.341/62/2017, Încheierea din 28 ianuarie 2019, așa cum a fost îndreptată prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.564/62/2017, Încheierea din 28 ianuarie 2019, așa cum a fost îndreptată prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.162/62/2017, Încheierea din 28 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.879/62/2017, și Încheierea din 7 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 140/62/2018, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Dănilă Moldovan, Ștefan Derzsi, Ana Pușcaș, Veronica Tudorancea, Aron Alda, Emilia Vartic, Constantin Luntaru, Ion Pantea, Vița Turcu, Minorica Rotaru, Liliana Paraschivescu, Gheorghe Stoica, Florentina Oltean, Aurel Rădoiu, Camelia Rusei și Mariana Luntaru. … 8.Prin Încheierea din 27 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.168/62/2018, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Viorica Urs. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“, creează o discriminare între persoane care au lucrat în aceleași condiții, pentru aceeași perioadă de timp, întrucât determină punctaje medii anuale diferite prin aplicarea unor stagii complete de cotizare diferite. Astfel arată că „în concret, pensionarilor care au lucrat în mediul radioactiv pentru o perioadă de 15 ani și care au avut stabilit dreptul la pensie anterior anului 2011, dar au beneficiat de recalcularea pensiei prin majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, și Legii nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000, li s-a aplicat un stagiu complet de cotizare, în vederea recalculării, de 15 ani conform art. 43 din Legea nr. 19/2000 ori Hotărârii Guvernului nr. 407/1990 și Ordinului nr. 79/1990, iar prin articolul criticat și interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție se va aplica un stagiu complet de cotizare de 22 ani și 6 luni conform art. 57 din Legea nr. 263/2010 așa cum era în vigoare la data de 01.01.2016“. Precizează că „recalcularea pensiei conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 s-a făcut prin adăugarea unui coeficient de 0,5 puncte suplimentar pentru fiecare an lucrat în condiții speciale cu utilizarea stagiilor de cotizare care au fost folosite la nașterea dreptului la pensie“ și că același lucru îl prevede și textul de lege criticat, dar cu aplicarea altui stagiu de cotizare. … 10.Autorii excepției arată și că art. 57 din Legea nr. 263/2010 a fost modificat de Legea nr. 155/2016 pentru a se elimina o stare de discriminare, în sensul că stagiul complet de cotizare prevăzut la art. 57, de 22 ani și 6 luni, a fost modificat la 15 ani și a dat posibilitatea celor care s-au pensionat în perioada 2011-2016 să ceară recalcularea drepturilor de pensie cu aplicarea stagiului de 15 ani. Or, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție „se creează posibilitatea ca persoanelor ce se circumscriu prevederilor art. 57 să li se aplice o recalculare cu un stagiu complet de cotizare de 22 ani și 6 luni pe considerentul că la data apariției Legii nr. 192/2015 era în vigoare acest stagiu complet de cotizare. În acest fel se creează o stare de discriminare evidentă pentru persoanele care au lucrat în aceleași condiții și pentru același timp în vederea determinării dreptului la pensie“. … 11.Totodată, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât prevăd un alt stagiu complet de cotizare decât cel stabilit cu prilejul deschiderii dreptului la pensie. … 12.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în dosarele nr. 219/62/2018, nr. 557/62/2018, nr. 5.834/62/2017, nr. 5.832/62/2017, nr. 100/62/2018, nr. 139/62/2018 și nr. 57/62/2018, apreciază că „dispozițiile legale ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 192/2015 sunt de natură să creeze o situație discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de pensionari care au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de radiații, deoarece recalcularea la care se referă art. 169^1 alin. (6) nu a avut loc, în realitate, la data de 1 ianuarie 2016, ci la date diferite cuprinse în perioada 1 ianuarie 2016-1 noiembrie 2018 […], dată la care intrase în vigoare Legea nr. 155/2016 prin care s-a stabilit că stagiul de cotizare al acestei categorii de pensionari este de 15 ani, identic cu cel stabilit prin pensia aflată în plată la data recalculării, ceea ce înseamnă că la această dată reală a recalculării casa județeană de pensii s-a raportat la un stagiu de cotizare ce nu mai era în vigoare și care nu i-a fost niciodată aplicabil contestatorului. Pe de altă parte, instanța apreciază că situația de discriminare rezultă și din interpretarea greșită și neconstituțională a prevederilor art. II din Legea nr. 155/2016 din care rezultă că de stagiul de cotizare de 15 ani beneficiază «și persoanele ale căror drepturi s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 și data intrării în vigoare a prezentei legi», adică în perioada în care stagiul de cotizare a fost de 22 ani și 6 luni, doar aceste persoane trebuind să formuleze cerere pentru aplicarea stagiului de 15 ani, ceea ce înseamnă că persoanele pensionate anterior datei de 1 ianuarie 2011 […] nu trebuie să formuleze vreo cerere întrucât aceștia deja beneficiau de stagiul de 15 ani în baza pensiei aflate în plată la data recalculării“. … 13.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în dosarele nr. 98/62/2018, nr. 5.838/62/2017, nr. 6.340/62/2017, nr. 6.374/62/2017, nr. 6.341/62/2017, nr. 6.564/62/2017, nr. 5.162/62/2017, nr. 4.879/62/2017 și nr. 140/62/2018, apreciază că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. Astfel, invocând Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, arată că, raportat la evoluția legislației în domeniul asigurărilor sociale, trebuie remarcat că scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut și persoanelor aflate în situația reclamantei dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferențelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menținerea în plată a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, soluția aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privința recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. De altfel, pentru înlăturarea inechităților ivite în sistemul de pensii publice, legiuitorul a intervenit de-a lungul timpului prin diferite soluții legislative, cum ar fi majorările de punctaje pentru perioadele lucrate în grupa I și/sau a Il-a de muncă, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 155/2009, cu modificările ulterioare, art. 169 din Legea nr. 263/2010. Potrivit legislației respective însă, au fost excluși de la acordarea acestor beneficii cei care obținuseră un alt avantaj, respectiv prin utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic la determinarea punctajului anual calculat prin utilizarea unei vechimi în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special. Cu alte cuvinte, verificarea conformității acțiunii statale față de art. 16 din Constituție presupune, în mod necesar, că respectivele categorii de subiecte se află în situații analoage sau relevant similare (a se vedea, exemplificativ, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 13 iulie 2010, pronunțată în Cauza Clift împotriva Marii Britanii, paragraful 66). Cu referire la semnificația acestor termeni, Curtea Europeană a mai arătat, în hotărârea precizată, că „cerința de a demonstra existența unei «poziții analoage» nu implică faptul că trebuie să existe identitate între ceea ce se compară. Autorul excepțiilor de neconstituționalitate trebuie să demonstreze că se află într-o situație similară cu a altora, care au fost tratați în mod diferit“. În cauzele deduse judecății, instanța de judecată apreciază că nu se pot identifica două categorii de subiecți care se află în aceeași situație, ci doar se subliniază efectele modificărilor legislative intervenite în timp asupra punctajului pensiei, la aceeași categorie de pensionari – cei care au lucrat în mediu radioactiv, prin raportare la stagiul de cotizare, afirmând-se că „stagiul utilizat în recalcularea drepturilor de pensie a fost vremelnic în vigoare“. … 14.Tribunalul Brașov – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În acest sens, arată că este atribuția exclusivă a legiuitorului să intervină asupra actelor normative și să reglementeze situațiile care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat. De asemenea, invocă Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 15.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 16.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că principiul neretroactivității legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situațiilor consumate, iar potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare a acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice viitoare, actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi, potrivit principiului tempus regit actum. Arată că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. În sfârșit, precizează că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … 20.Din analiza motivării excepției rezultă însă că aceasta nu vizează, în realitate, întregul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, ci doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din alin. (3) al acestuia. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 21.Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. … 22.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile și în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că o primă critică formulată de autorii acesteia se referă la pretinsul caracter discriminatoriu al dispozițiilor de lege criticate. În acest sens, este invocată diferența de tratament juridic dintre persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege supus controlului de constituționalitate și pensionarii care, conform prevederilor legale în vigoare, au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, și Legii nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Astfel, potrivit celor susținute de autorii excepției de neconstituționalitate, cea de-a doua categorie de pensionari beneficiază atât de majorarea punctajului anual, cât și de luarea în calcul a stagiului de cotizare mai favorabil, prevăzut de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Din contră, persoanele aflate în ipoteza autorilor excepției beneficiază de majorarea punctajului anual, dar li se aplică stagiul de cotizare complet prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei, care este defavorabil. … 24.Curtea constată că persoanele în raport cu care autorii excepției se consideră discriminați sunt, în realitate, cele menționate în dispozițiile art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispozițiilor alin. (1) din același articol de lege. În critica pe care autorii excepției de neconstituționalitate o fac, aceștia omit faptul că persoanele excluse de la aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordată tocmai pentru a atenua diferența de tratament juridic în raport cu persoanele care, lucrând în grupele superioare de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, ulterior acestei date, au îndeplinit criteriile obținerii unui stagiu de cotizare redus în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari. Astfel, spre exemplu, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, completează Legea nr. 19/2000 cu art. 78^2 în care se prevede acordarea unui număr suplimentar de puncte pentru asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precizând însă că aceste prevederi se aplică „numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa nr. 3, în funcție de data nașterii, respectiv stagiile complete de cotizare în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1“. … 25.Din contră, autorii excepției se află în ipoteza în care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare sunt într-o situație obiectiv diferită de cea a categoriei de pensionari cu care se compară. Or, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). … 26.În continuare, analizând susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate referitoare la pretinsa discriminare în raport cu persoanele care au beneficiat de aplicarea prevederilor art. 57 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că dispozițiile acestui articol de lege sunt aplicabile persoanelor care s-au pensionat ulterior datei de 1 ianuarie 2011, în temeiul Legii nr. 263/2010. În același timp, constată că autorii excepției sunt persoane ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, așa cum prevede însăși ipoteza art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Or, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). … 27.Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16 din Constituție. … 28.Analizând, în cele ce urmează, susținerile autorilor excepției vizând pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale care consacră principiul neretroactivității legii civile, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate produc efecte de la data intrării lor în vigoare pentru viitor, astfel că această critică este lipsită de susținere. … 29.Curtea constată însă că argumentele formulate de autorii excepției se referă, în realitate, la modificarea prin dispoziția de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, și anume a stagiului de cotizare. Or, față de această critică, reține că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). … 30.Cu toate acestea, același text constituțional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității. În acest sens, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). … 31.Or, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, constată că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 32.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dănilă Moldovan, Ștefan Derzsi, Ana Pușcaș, Veronica Tudorancea, Aron Alda, Emilia Vartic, Constantin Luntaru, Ion Pantea, Vița Turcu, Minorica Rotaru, Liliana Paraschivescu, Gheorghe Stoica, Florentina Oltean, Aurel Rădoiu, Camelia Rusei și Mariana Luntaru în dosarele nr. 219/62/2018, nr. 557/62/2018, nr. 98/62/2018, nr. 5.834/62/2017, nr. 5.832/62/2017, nr. 100/62/2018, nr. 139/62/2018, nr. 57/62/2018, nr. 5.838/62/2017, nr. 6.340/62/2017, nr. 6.374/62/2017, nr. 6.341/62/2017, nr. 6.564/62/2017, nr. 5.162/62/2017, nr. 4.879/62/2017 și nr. 140/62/2018 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă, precum și de Viorica Urs în Dosarul nr. 1.168/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și Tribunalului Brașov – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 februarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește