DECIZIA nr. 75 din 22 februarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. d) și art. 42 alin. (1) lit. m) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, excepție ridicată de Liviu Puiu Bulbucan, Iulian Cosmin Bulbucan și Liviu Dragoș Bulbucan în Dosarul nr. 2.795/176/2016/a3 al Judecătoriei Alba Iulia și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.253D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Apreciază că nu există niciun fel de problemă cu privire la modalitatea de definire a infracțiunii de braconaj din punctul de vedere al previzibilității, legea folosind termeni foarte clari. Cât privește opțiunea legiuitorului de a incrimina tentativa sau modul în care legiuitorul a incriminat tentativa la infracțiunea de braconaj, aceasta este, de asemenea, atributul său exclusiv. Legiuitorul poate alege să incrimineze într-un anumit mod tentativa la anumite infracțiuni și în alt mod tentativa la alte infracțiuni, discriminarea putând exista numai între persoane. Prin urmare, modalitatea în care a fost reglementată tentativa la infracțiunea de braconaj – modalitate diferită de cea din Codul penal – nu afectează dispozițiile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea penală nr. 623 din 28 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.795/176/2016/a3, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 1 alin. 1 lit. d) și art. 42 alin. 1 lit. m“ din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, excepție ridicată de Liviu Puiu Bulbucan, Iulian Cosmin Bulbucan și Liviu Dragoș Bulbucan în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) lit. a) și m) din Legea nr. 407/2006. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la principiul legalității pedepsei și la egalitatea în drepturi a cetățenilor. Astfel, principiul legalității pedepsei impune respectarea următoarelor patru imperative: lex scripta, lex certa, lex stricta și lex praevia. Primele două constituie obligații ale legiuitorului, în timp ce următoarele se adresează judecătorului care aplică legea. Potrivit jurisprudenței Curții de la Strasbourg, lex certa presupune obligația legiuitorului de a adopta norme de incriminare cu un conținut clar și precis, astfel încât persoanele cărora le sunt adresate să poată să prevadă de la bun început consecințele faptelor în situația în care se produce o încălcare a dispoziției legale. Referitor la previzibilitate, instanța europeană a reiterat faptul că infracțiunile trebuie să fie prevăzute expres de lege, iar această condiție este îndeplinită și atunci când individul poate să-și dea seama din interpretările anterioare ale instanțelor ce acțiuni sau omisiuni îl pun în postura de a fi găsit vinovat. … 6.Or din redactarea textului prevăzut de art. 1 lit. d) din Legea nr. 407/2006, definiția dată de legiuitor infracțiunii de braconaj nu respectă cerințele cu privire la previzibilitate. Definiția infracțiunii de braconaj, mult prea generală și echivocă, lasă posibilitatea autorităților judiciare de a interpreta în mod subiectiv și după bunul plac situațiile care s-ar putea încadra în noțiunea de braconaj. S-a ajuns, așa cum susțin autorii excepției, să se considere că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de braconaj în cazul deplasării pe fondul de vânătoare, având autorizație legală pentru vânătoare, pe timp de noapte, folosind farurile autoturismului, pe un drum care în general este unul șerpuit și sinuos și având asupra lor arme de vânătoare. … 7.O altă critică ce se aduce art. 1 lit. d) din Legea nr. 407/2006 este aceea că nu face nicio distincție între tentativa la infracțiunea de braconaj și fapta consumată de braconaj, considerând că ambele situații sunt identice. … 8.Așa fiind, în condițiile în care legiuitorul a înțeles să sancționeze în aceeași manieră atât tentativa la infracțiunea de braconaj, cât și fapta consumată de braconaj, s-a creat o situație discriminatorie prin raportare la celelalte infracțiuni unde tentativa beneficiază de un regim sancționator mai blând, aceasta fiind considerată doar o formă imperfectă de infracțiune, limitele de pedeapsă reducându-se în mod automat. … 9.Având în vedere că art. 42 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 407/2006 precizează una dintre situațiile care se încadrează în categoria infracțiunii de braconaj, neconstituționalitatea art. 1 lit. d) din aceeași lege are implicații directe și asupra art. 42 alin. (1) lit. m), fiind deopotrivă în neconcordanță cu dispozițiile constituționale în materie. … 10.Judecătoria Alba Iulia opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, art. 1 lit. d) din Legea nr. 407/2006 definește noțiunea de „braconaj“ ca reprezentând tentativa sau acțiunea desfășurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată sau nu cu un rezultat, cu încălcarea prevederilor legii. Prin urmare, legiuitorul a dat o definiție generală noțiunii de „braconaj“, lămurind generic mai mulți termeni sau mai multe noțiuni, pentru ca, ulterior, în Capitolul V să definească contravențiile și infracțiunile. În acest context, rezultă că nu poate fi împărtășită ideea generală invocată de autori în sensul că nu se face distincție între tentativă și infracțiunea consumată și că legea nu este suficient de clară și previzibilă. Prin urmare, așa cum se întâmplă în cazul infracțiunilor reglementate de Codul penal, acolo unde legiuitorul a înțeles să sancționeze tentativa, a prevăzut în mod expres, în norma generală însăși, reglementând în art. 33 alin. (1) din Codul penal, că „tentativa se pedepsește numai când legea prevede în mod expres aceasta“. … 11.Așa fiind, aspectele invocate de autori nu constituie o încălcare a prevederilor art. 23 alin. (12) și art. 16 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care, pedeapsa, în eventualitatea în care inculpații vor fi găsiți vinovați de comiterea infracțiunii reținute, va fi stabilită în conformitate cu legea, lege care este clară și care nu creează confuzii în sensul reținerii infracțiunii consumate ori a tentativei. Legea este clară și previzibilă, cu atât mai mult cu cât, așa cum rezultă din declarațiile date, inculpații sunt vânători autorizați, cu experiență. În egală măsură, aceștia sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, beneficiind de dreptul la un proces echitabil, cu garantarea dreptului la apărare. Pe de altă parte, inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul judecății și, în condițiile în care legiuitorul nu a sancționat tentativa, nu se poate vorbi de o încălcare a vreunui drept constituțional. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece criticile privesc, pe de o parte, modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, iar, pe de altă parte, soluția legislativă prin raportare la ceea ce nu cuprinde. … 14.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, textele de lege criticate sunt suficient de precise și clare pentru a se observa cu ușurință că sancțiunea penală se aplică doar în condițiile cuprinse în cele două norme contestate. Astfel, elementele infracțiunii nu necesită alte intervenții din partea legiuitorului, fiind îndeplinite cerințele calitative ale legii, în condițiile în care elementul material al infracțiunii de braconaj este reprezentat de vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, prin utilizarea lor în timpul deplasării, precum și prin fixarea vânatului în vederea tragerii prin metoda la pândă și vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute de lege. … 15.În atare condiții, se apreciază că prevederile criticate dau expresie textului constituțional cuprins în art. 23 alin. (12), fiind în deplină concordanță cu regula constituțională potrivit căreia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. … 16.De asemenea, persoanele care săvârșesc fapta cuprinsă în art. 42 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 407/2006 sunt egale în fața legii, bucurându-se de același tratament, fără discriminări. O asemenea reglementare este în concordanță cu principiul egalității, care, așa cum a statuat Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiași regim juridic unor situații care, prin specificul lor, sunt diferite. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile „art. 1 alin. 1 lit. d și art. 42 alin. 1 lit. m“ din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 și pct. 48 din Legea nr. 149/2015 privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 24 iunie 2015. În realitate, obiect al excepției îl constituie prevederile art. 1 lit. d) și art. 42 alin. (1) lit. m) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, întrucât articolul 1 nu are alineate, ci numai litere. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut:– Art. 1 lit. d): „În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:d)braconaj – tentativa sau acțiunea desfășurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi;“– Art. 42 alin. (1) lit. m): „(1) Constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, următoarele fapte: […] …  … m)vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, prin utilizarea lor în timpul deplasării, precum și prin fixarea vânatului în vederea tragerii prin metoda la pândă și vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. ad).“ …  …  … 20.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Legea nr. 407/2006, legiuitorul a înțeles să reglementeze cu privire la protecția, conservarea, administrarea și exploatarea faunei de interes cinegetic ca resursă naturală, regenerabilă și, respectiv, bun public de interes național și internațional. De aceea, exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorării calității populațiilor faunei de interes cinegetic, cercetării științifice, precum și în scop didactic sau recreativ-sportiv. … 22.Potrivit art. 1 lit. ad) din lege, prin vânătoare se înțelege „acțiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 și 2, aflate în stare de libertate; nu constituie acțiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop științific, urmată de eliberarea acestora“. Totodată, potrivit art. 1 lit. ae) din lege, vânătorul este „persoana fizică licențiată, membră a unei organizații vânătorești gestionare de faună cinegetică, care ocrotește, îngrijește și extrage fauna cinegetică în condițiile legii“. … 23.Interpretând sistematic dispozițiile Legii nr. 407/2006 și cu precădere pe cele ale art. 1 lit. d) și art. 42 alin. (1) lit. m) din același act normativ, Curtea constată că acestea întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât conținutul lor este clar, inteligibil și lipsit de generalizări excesive. … 24.Susținerea autorilor excepției, potrivit căreia textul legal criticat nu este clar, nu poate fi primită, deoarece legiuitorul a definit în chiar cuprinsul Legii nr. 407/2006 ce se înțelege prin braconaj – respectiv, tentativa sau acțiunea desfășurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi. Definind noțiunea de braconaj, destinatarul normei a fost informat că orice nesocotire a dispozițiilor Legii nr. 407/2006 cu prilejul tentativei sau acțiunilor desfășurate în vederea dobândirii sau capturării vânatului intră, în acord cu art. 41 coroborat cu art. 42 din aceeași lege, sub incidența legii atrăgând răspunderea penală. Aceasta s-a impus cu atât mai mult cu cât poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). … 25.În ce privește critica referitoare la faptul că dispozițiile legale criticate nu fac nicio distincție între tentativa la infracțiunea de braconaj și fapta consumată de braconaj, Curtea constată că, în acord cu art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, pentru evitarea unor paralelisme, fiind interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ, legiuitorul a definit în art. 1 lit. d) din Legea nr. 407/2007 o noțiune, respectiv aceea de braconaj, iar în art. 42 alin. (1) lit. m) din aceeași lege a definit o infracțiune, respectiv infracțiunea de braconaj. Așa fiind, înțelesul termenului de „tentativă“ folosit în art. 1 lit. d) din legea criticată, făcând parte din definirea unei noțiuni și nu a unei infracțiuni, nu poate fi cel consacrat de art. 33 din Codul penal cu consecințele ce decurg din aceasta, respectiv cu reducerea limitelor de pedeapsă la jumătate. De aceea, sensul acestui termen are în vedere un sens obișnuit ce vizează o încercare sau acte care nu au fost finalizate, adică o acțiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranța izbânzii. Totodată, Curtea constată că voința legiuitorului a fost aceea de a incrimina infracțiunea de braconaj, indiferent că a vizat o încercare sau un act finalizat de a vâna cu nerespectarea legii. Aceasta, deoarece, din rațiuni de politică penală evidente, justificate de protecția anumitor valori sociale referitoare la fauna de interes cinegetic – resursă naturală regenerabilă, bun public de interes național și internațional -, legiuitorul este liber să stabilească variantele de săvârșire a infracțiunii folosind o exprimare corespunzătoare și, în consecință, de a reglementa un regim sancționator identic. … 26.De asemenea, Curtea constată că, după ce legiuitorul a interzis în art. 39 lit. ad) utilizarea, pentru tirul pe timp de noapte, a dispozitivelor de ochire care funcționează pe principiul laser, a sistemelor de ochire pe timp de noapte cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de lumină reziduală, a dispozitivelor de vedere în infraroșu și a dispozitivelor cu termoviziune, a înțeles să incrimineze prin lege în art. 42, în limitele art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, infracțiunea de braconaj prin mai multe modalități normative de realizare a elementului material al laturii obiective, stabilind astfel, în acord cu art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, pedeapsa corelativă. Așa fiind, fapta de a vâna la lumina farurilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, neavând importanță dacă acțiunea desfășurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului a fost finalizată sau nu. Prin urmare, legiuitorul, urmărind să protejeze fauna de interes cinegetic, a interzis folosirea la vânătoare a luminii farurilor ori a altor sisteme de iluminare. … 27.Așa fiind, prevederile legale criticate nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigenței constituționale consacrate de art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității incriminării și a pedepsei, legea instituind în termeni foarte clari că este prohibită vânătoarea, pe timp de noapte, la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, prin utilizarea lor în timpul deplasării, precum și prin fixarea vânatului în vederea tragerii prin metoda la pândă și vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art. 39 lit. ad). … 28.Totodată, și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, impune aceste exigențe, motiv pentru care art. 8 alin. (4),art. 16 alin. (1), art. 25 și art. 36 alin. (1) și alin. (4) teza finală prevăd că: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. […] Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor“; „În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere“; „În cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite“; „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie“; „Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.“; … 29.Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, art. 7 paragraful 1 din Convenție nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunțată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93). … 30.Totodată, drept consecință logică a principiului conform căruia legile trebuie să fie de aplicabilitate generală, formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generale fiind preferată unor liste exhaustive (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). … 31.De aceea, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia destinatarii dispozițiilor legale criticate nu-și pot adapta conduita în funcție de conținutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare, precise și previzibile, sens în care legiuitorul a definit în termeni lipsiți de echivoc în cuprinsul Legii nr. 407/2006 ce se înțelege prin braconaj și ce reprezintă acțiunea de a vâna. Totodată, o condiție sine qua non a existenței infracțiunii contestate o reprezintă împrejurarea că persoana care vânează folosește lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, prin utilizarea lor în timpul deplasării, precum și prin fixarea vânatului în vederea tragerii prin metoda la pândă și vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art. 39 lit. ad), neavând relevanță dacă acțiunea a fost finalizată sau nu, întrucât infracțiunea contestată nu este una de rezultat. … 32.În ce privește critica raportată la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza legală, fără privilegii și fără discriminări, legiuitorul fiind îndreptățit să stabilească elementele de tipicitate ale infracțiunii. Faptul că o anumită infracțiune nu cunoaște tentativa în sensul Codului penal este o problemă de opțiune de politică penală a legiuitorului care, în sine, nu este contrară art. 16 alin. (1) din Codul penal. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Puiu Bulbucan, Iulian Cosmin Bulbucan și Liviu Dragoș Bulbucan în Dosarul nr. 2.795/176/2016/a3 al Judecătoriei Alba Iulia și constată că dispozițiile art. 1 lit. d) și art. 42 alin. (1) lit. m) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 februarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește