DECIZIA nr. 75 din 2 martie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Fănel Istrate în Dosarul nr. 46.308/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.446D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.375D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Ionel Grosu în Dosarul nr. 15.809/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.375D/2019 la Dosarul nr. 1.446D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 46.308/3/2017 și Încheierea din 18 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 15.809/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Fănel Istrate și Ionel Grosu în cadrul apelurilor formulate împotriva unor sentințe civile pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în cauze având ca obiect contestații împotriva deciziilor de pensionare. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că interpretarea și aplicarea textului art. 59 din Legea nr. 223/2015, modificat prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, de către Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale au un profund caracter anticonstituțional, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. Astfel, prin exceptarea polițiștilor pensionați în perioada 7 august 2017-31 decembrie 2017 de la aplicarea acestor dispoziții de lege se creează o discriminare față de pensionarii ieșiți la pensie în perioada 1 ianuarie 2017-6 august 2017, întrucât, la aceleași condiții de salariu, vârstă și vechime, unii au beneficiat de majorarea de 5,25%, iar ceilalți nu. În acest sens, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a decis că această diferență de tratament se bazează pe dispozițiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, care la data de 7 august 2017 au suferit modificări, iar, potrivit principiului tempus regit actum, fiecărei situații juridice particulare i se aplică norma legală incidentă, în vigoare la data nașterii dreptului. … 9.Această interpretare este eronată chiar față de conținutul celor două texte: art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, anterior modificării prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pe de o parte, și textul art. 59 din aceeași lege, ulterior modificării, pe de altă parte. Astfel, din analiza comparativă a celor două texte rezultă următoarele concluzii: pe de o parte, indicatorul actualizarea anuală a drepturilor de pensie cu rata medie a inflației constituia un indicator independent față de celălalt indicator, procentul de 50% din creșterea reală a salariului mediu brut realizat, primul indicator rămânând nemodificat și după data de 7 august 2017; pe de altă parte, indicatorul procentul de 50% din creșterea reală a salariului mediu brut realizat, care se adăuga indicatorului sus-precizat – procent înlăturat după data de 7 august 2017 – constituia, la rândul lui, un indicator al actualizării cuantumului pensiilor militare de stat independent față de indicatorul rata medie anuală a inflației, între cei doi indicatori neexistând vreo relație de interdependență sau intercondiționare; prin noul text a fost eliminat indicatorul independent procentul de 50% din creșterea reală a salariului mediu brut realizat, care se adăuga celuilalt indicator independent, de referință; textul indicatorului de referință menținut în vigoare a fost modificat prin înlocuirea sintagmei „se indexează anual cu 100% din (rata medie anuală a inflației)“ cu sintagma similară „se actualizează, din oficiu, în fiecare an, (cu rata medie anuală a inflației)“. … 10.Discriminarea din interpretarea Curții de Apel București este accentuată prin aceea că, pe parcursul anului 2017, autorii excepției, alături de toți ceilalți polițiști care s-au pensionat în perioada 7 august 2017-31 decembrie 2017, nu au beneficiat de nicio majorare a salariului. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu a stabilit nicio creștere salarială pentru polițiști în anul 2017. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând, în ceea ce privește pretinsul tratament discriminator generat de modificările legislative criticate de autorul excepției, în acord cu cele statuate și prin Decizia Curții Constituționale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. … 12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Curtea mai reține că, ulterior, art. 59 a fost modificat prin art. 84 pct. 1 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile miliare de stat, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Textul de lege criticat are următoarea redactare: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“ … 16.Autorii excepției susțin că acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015, în redactarea criticată în prezenta cauză, au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, și Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, pronunțându-se asupra conformității dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 cu prevederile constituționale ale art. 16, Curtea a reținut, în esență, că, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul și obligația să stabilească criteriile și condițiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul și de actualizare a cuantumului pensiei. Curtea a reținut că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privința cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare. De asemenea, a precizat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi. … 18.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Fănel Istrate și Ionel Grosu în dosarele nr. 46.308/3/2017 și nr. 15.809/3/2018 ale Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile miliare de stat, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește