DECIZIA nr. 75 din 18 noiembrie 2024

Dosar nr. 1.820/1/2024

1.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.820/1/2024, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). … 2.Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.  … 3.La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament. … 4.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 16.697/3/2024.  … 5.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; reclamanta a depus, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept; au fost depuse mai multe memorii amicus curiae. … 6.De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept. … 7.În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.  … 
ÎNALTA CURTE,Deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I.Titularul și obiectul sesizării8.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 13 august 2024, în Dosarul nr. 16.697/3/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018), art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020), art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021), art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022), începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acesteia să fie supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții?  … 9.Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26 august 2024 cu nr. 1.820/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 18 noiembrie 2024. …  … 

II.Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile10.Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioareAnexa nr. VI – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ + 
Articolul 15(1)Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. (…) … 11.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene – forma inițială + 
Articolul 34(…) (2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…) … 12.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare + 
Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (…)12.La articolul 34, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2)Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…) …  … 13.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare + 
Articolul I(…) (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…) … 14.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare + 
Articolul I(…) (5) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…) … 15.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare + 
Articolul I(…) (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…) …  … III.Expunerea succintă a procesului16.Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr. 16.697/3/2024, la data de 22 mai 2024, reclamanta X a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:– obligarea pârâtului la recalcularea dreptului prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, drept acordat reclamantei în perioada în care a beneficiat de majorarea pentru lucrări de excepție, respectiv iulie 2017- decembrie 2023, folosind ca bază de calcul cota procentuală prevăzută de lege prin raportare la solda de funcție în plată, prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul cuantumului acordat lunar aferent perioadei 2019-2023; … – obligarea pârâtului la plata diferenței de drepturi bănești și pensie, rezultată din recalcularea dreptului prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prin utilizarea algoritmului de calcul aplicat în cazul cadrelor militare în activitate; … – obligarea pârâtului la emiterea unei noi fișe de pensie, în sensul actualizării datelor pct. 7 din aceasta, raportat la cuantumul rezultat din algoritmul de calcul utilizat începând cu luna ianuarie 2024, și transmiterea acesteia în vederea valorificării datelor către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale; … – obligarea pârâtului la plata dobânzii legale penalizatoare de la data scadenței sumelor și până la data plății efective, precum și indexarea sumelor datorate cu rata inflației; … – obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. …  … 17.În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este militar în rezervă, pensionată pentru limită de vârstă din decembrie 2023, iar pe timpul desfășurării raporturilor de serviciu a beneficiat de majorarea de până la 50% pentru personalul militar care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, care s-a calculat prin raportare la un cuantum al soldei de funcție plafonat la nivelul lunii decembrie 2018.  … 18.Începând cu luna ianuarie 2024, pârâtul a înțeles să acorde acest drept prin raportare la cuantumul soldei de funcție aflat efectiv în plată, astfel că, în mod discriminatoriu față de personalul în rezervă sau în retragere, noua formulă de calcul a majorării acordate pentru lucrări de excepție/misiuni speciale pentru perioada anterioară lunii ianuarie 2024 diferă de cea utilizată ulterior acestei date. … 19.Făcând istoricul legilor privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reclamanta a susținut că algoritmul de calcul, aplicat anterior datei de 1 ianuarie 2024, este eronat, raportat la cel utilizat ulterior acestei date, în contextul în care legislația națională care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru anul 2024 nu a stipulat modificări ale bazei de calcul al majorării soldei de funcție pentru personalul militar care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora. … 20.A precizat reclamanta că, dintre majorările reglementate de anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cea prevăzută de art. 15 alin. (1) este singura care a fost plafonată de pârât în perioada 2018-2023, deși ori de câte ori s-a acordat o creștere a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază (creștere care a vizat atingerea nivelului de salarizare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022), cuantumul majorării în discuție trebuia actualizat.  … 21.Spre deosebire de drepturile salariale suplimentare (sporuri, indemnizații, compensații etc.), solda, respectiv salariul de bază reprezintă elemente fundamentale ale venitului salarial, garantate de Constituția României. … 22.Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, arătând că, la data trecerii în rezervă a reclamantei (30 decembrie 2023), Legea-cadru nr. 153/2017 se găsea în perioada de aplicare etapizată. În această perioadă cuantumul brut al soldelor de funcție a fost majorat potrivit legilor anuale subsecvente. … 23.În mod excepțional, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, soldele de funcție sunt mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. … 24.Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2018 și până la data trecerii reclamantei în rezervă, cuantumul soldei de funcție a fost stabilit prin punerea în practică a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la aplicarea etapizată a legii, ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 45 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. … 25.În concluzie, în perioada 2019-mai 2023, majorarea de până la 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale a rămas înghețată la nivelul din luna decembrie 2018, urmând a se raporta la dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 de la data la care solda de funcție sau salariul de bază va atinge nivelul prevăzut de această lege pentru anul 2022. … 26.Începând cu 1 iunie 2023, în conformitate cu prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, soldele de funcție/salariile de funcție/salariile de bază cuvenite personalului militar și civil s-au stabilit la nivelul prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, situație care impune o reevaluare a elementelor componente, inclusiv a majorării de până la 50% pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale, cu respectarea legislației în vigoare. … 27.A mai arătat pârâtul că, începând cu 1 ianuarie 2024, potrivit art. 6 din Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 22/2024 privind salarizarea și alte drepturi bănești cuvenite personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale în anul 2024, cu modificările și completările ulterioare, dreptul salarial prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 se calculează prin aplicarea cotei procentuale la solda de funcție/salariul de bază cuvenită/cuvenit, cu respectarea prevederilor art. 15 alin. (2) din anexa nr. VI la aceeași lege. … 28.La termenul din 13 august 2024, tribunalul, din oficiu, a pus în discuția părților necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, pentru lămurirea chestiunii de drept anterior menționate. … 29.Prin încheierea pronunțată la aceeași dată, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea cauzei. …  … IV.Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării30.Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv de dezlegarea acestei chestiuni de drept depinde în tot soluționarea cauzei de față, iar din verificările efectuate rezultă că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a mai pronunțat.  … 31.De asemenea, din verificările efectuate a rezultat că problema de drept menționată nu face obiectul unui recurs în interesul legii ori al unei sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în curs de soluționare. … 32.În ce privește caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, tribunalul a reținut că, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu impune o astfel de condiție, completul învestit cu soluționarea unei chestiuni ce ține de salarizarea personalului plătit din fonduri publice fiind obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze această instanță. …  … V.Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept33.Părțile și-au exprimat acordul privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără a formula puncte de vedere asupra chestiunii de drept. … 34.După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamanta a comunicat, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a susținut, în principal, că majorarea în discuție este un element salarial diferit și distinct de spor, neintrând în categoria drepturilor prevăzute la art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. …  … VI.Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept35.Completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în Dosarul nr. 16.697/3/2024 a apreciat că majorarea prevăzută la art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 în cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională are regimul juridic al unui spor, fiind, deci, inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acesteia este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … 36.Tribunalul a apreciat că interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. 38 alin. (2), (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind aplicarea etapizată a legii impune concluzia că majorarea salariului de bază cu 50%, prevăzută de dispozițiile art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017, până la sfârșitul anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca prevederile art. 38 alin. (2) din legea-cadru privind menținerea în plată a drepturilor salariale în anul 2017 la nivelul celor din luna iunie 2017, precum și prevederile art. 38 alin. (3) din același act-normativ, care determină majorarea în anul 2018 a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un procent de 25%. Această majorare va deveni aplicabilă și va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 50%, începând cu anul 2019, în condițiile detaliate prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menționat. … 37.Prin excepție, începând cu data la care nivelul de salarizare al personalului ce beneficiază de această majorare devine egal cu cel prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, plafonarea anterior menționată încetează a mai fi operațională, majorarea de 50% urmând a fi calculată prin raportare la solda/salariul de funcție. …  … VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie38.La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice în problema ce face obiectul sesizării.  … 39.Astfel, Curtea de Apel Brașov a comunicat că la nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal au fost identificate hotărâri judecătorești în care a fost analizată natura juridică a sporului de 50% pentru personalul care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, în reglementarea dispozițiilor art. 15 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, care au o formulare identică cu cele ale art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.În acest sens, a depus Decizia nr. 5 din 11 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 68/119/2021, prin care s-a reținut că în perioada de referință, 28.01.2018-19.04.2019, reclamantul nu a fost propus pentru acordarea sporului de 50% pentru misiuni speciale și lucrări de excepție.De asemenea, prin Decizia nr. 172 din 22 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 750/119/2021, s-a reținut că procentul de 50% este acordat cu titlu de majorare, și nu ca spor, în sensul celorlalte sporuri acordate tuturor angajaților pârâtului, a avut un caracter temporar, iar, pe de altă parte, a fost acordat în considerarea lucrărilor de excepție sau a misiunilor speciale executate în anumite perioade. … 40.Curtea de Apel București a comunicat următoarele: Punctul de vedere exprimat de judecătorii Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București a fost în sensul că majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 are regimul juridic al unui spor, fiind deci inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, potrivit dispozițiilor legale în discuție, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acesteia este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.Având în vedere prevederile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea de până la 50% pentru personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017, și până la sfârșitul anului 2017. De asemenea, aceasta nu poate fi acordată nici pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca prevederile art. 38 alin. (3) din același act normativ.Această majorare va deveni aplicabilă și va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 50% începând cu anul 2019, în condițiile detaliate prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menționat.Începând cu data la care nivelul de salarizare al personalului ce beneficiază de această majorare devine egal cu cel prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, plafonarea anterior menționată încetează a mai fi operațională, majorarea de 50% urmând a fi calculată prin raportare la solda/salariul de funcție.Aceeași opinie a fost exprimată și de Tribunalul Giurgiu și Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal.Tribunalul Ilfov a opinat că majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o parte componentă a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază, rezultată în urma unei operațiuni de calcul, iar aceste elemente salariale sunt vizate de plafonările dispuse prin art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, astfel că și cuantumul majorării de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție și misiuni speciale, este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … 41.Curtea de Apel Iași a comunicat opinia Tribunalului Vaslui, potrivit căruia majorarea de 50% nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017, și până la finele anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca prevederile Legii-cadru nr. 153/2017. Această majorare va deveni aplicabilă și va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în condițiile art. 38 alin. (4). … 42.Curtea de Apel Ploiești a comunicat punctul de vedere al judecătorilor Tribunalului Buzău – Secția I civilă și Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în sensul că majorarea în discuție este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, cuantumul acesteia fiind supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … 43.Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. … 44.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. …  … VIII.Jurisprudența Curții Constituționale 45.Prin Decizia nr. 809 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 22 februarie 2022, respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, instanța de contencios constituțional a reținut următoarele:28.(…) în jurisprudența sa, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, și Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021).  … 29.În consecință, Curtea constată că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție. … 30.(…) examinând criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea reține că analizate în cadrul ansamblului normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prevederile de lege criticate dispun o măsură fiscal-bugetară, aplicabilă începând cu anul 2019, fără a cuprinde vicii care să afecteze claritatea, precizia sau predictibilitatea normei juridice. Susținerile referitoare la imprecizia dispozițiilor legale implică înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, vizând, în realitate, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legilor.  … 31.De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 329 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 14 august 2013). De asemenea, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili conținutul, condițiile și limitele acordării sporurilor, precum și de a decide cu privire la acordarea acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, sau Decizia nr. 552 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2012). … 32.În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. În consecință, Curtea constată că regula menținerii la un anumit nivel a cuantumului sporurilor pentru personalul plătit din fonduri publice reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție. (…) … 35.Referitor la invocarea încălcării dreptului de proprietate privată, prevăzut de art. 44 din Constituție, și a dreptului la respectarea unui «bun», prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). Prin urmare, stabilirea prin lege a unei reguli în privința menținerii cuantumului sporurilor la un anumit nivel nu are semnificația încălcării regulilor constituționale și convenționale invocate.  … 36.De asemenea, în raport cu cele enunțate, Curtea constată că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului unor drepturi fundamentale și nici nu afectează astfel de drepturi. În consecință, dispozițiile art. 53 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție nu sunt sub niciun aspect încălcate. …  … 46.Aceste considerente au fost reluate în deciziile nr. 573 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 7 iunie 2023; nr. 359 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1040 din 16 noiembrie 2023, etc. … 47.Curtea nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. …  … IX.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție48.Prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr. I – Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“ capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 intră sub incidența prevederilor art. 38 alin. (4^1) din această lege. … 49.În considerentele acestei decizii s-a reținut că:127.Examinarea comparativă a celor două noțiuni legale trimite la concluzia că salariul de bază, respectiv salariul lunar sunt categorii juridice distincte, ele neputând fi confundate și nefiind nici interșanjabile, conținutul lor juridic fiind diferit. Salariul lunar are un conținut mai cuprinzător, acesta încorporând atât salariul de bază, cât și alte categorii de venituri (de asemenea distincte juridic), precum compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile și, după caz, alte elemente specifice sistemului de salarizare. … 128.Mai trebuie precizat, cu privire la caracterul drepturilor salariale, că potrivit prevederilor art. 35 din Legea-cadru nr. 153/2017, sumele reprezentând drepturile salariale prevăzute în această lege sunt lunare, în formă brută și supuse impozitării, potrivit legii. Astfel fiind, trebuie înțeles că atunci când legea se referă la salariul lunar, are în vedere salariul brut lunar, înțeles ca un cumul de drepturi salariale exprimate în formă brută și supuse impozitării în condițiile stabilite de lege. … 129.În aceste circumstanțe legale, faptul că la art. 38 alin. (4^1) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 se evocă «salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018», iar în cuprinsul alineatului (2) al art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se face referire la «salariul brut lunar», impune constatarea că legiuitorul a înțeles să aibă în vedere situații juridice diferite, în condițiile în care reperul fundamental instituit prin cele două texte legale este el însuși diferit: salariul de bază, pe de o parte, respectiv salariul brut lunar, pe de altă parte. (…) … 131.Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din anexa nr. I capitolul I lit. B, sus-evocată, «Personalul didactic din învățământ, inclusiv personalul didactic din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituției de nivel superior și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază deținut. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani». … 132.Interpretarea logică și gramaticală a acestor prevederi legale conduce la concluzia că acordarea gradației de merit are ca efect majorarea cu 25% a salariului de bază, ea nereprezentând un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct majorarea acestui salariu. Prin urmare, în armonie cu înțelesul noțiunii de «salariu lunar» oferit de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradația de merit nu aparține categoriei compensațiilor, indemnizațiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor ori altor elemente ale sistemului de salarizare care, deși integrate salariului (brut) lunar, sunt privite de legiuitor ca distincte de salariul de bază. … 133.În ceea ce privește majorarea de 10%, art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că «Personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază». … 134.Și de această dată, la fel ca în cazul gradației de merit, majorarea evocată de lege vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creșterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizațiilor, primelor ș.a. la care se referă, diferențiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 135.Ținând seama de cele sus-arătate, rezultă că, întrucât dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se referă la salariul brut lunar, ele nu sunt aplicabile în cazul personalului didactic care beneficiază de gradația de merit la care se referă art. 5 sau de majorarea de 10% instituită prin art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. Pe cale de consecință, trebuie considerat că sunt incidente prevederile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, drepturile salariale ale personalului didactic beneficiar trebuind calculate, începând cu data de 1 ianuarie 2019, prin raportare la aceste dispoziții legale. …  …  … X.Raportul asupra chestiunii de drept 50.Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori, constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, au apreciat că majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. …  … XI.Înalta Curte de Casație și JustițieXI.1Asupra admisibilității sesizării51.Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519–521 din Codul de procedură civilă. … 52.Trebuie subliniat că legiuitorul a ținut seama, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor enunțate în preambul, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. … 53.Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), ordonanța aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1), iar, potrivit art. 1 alin. (3), ordonanța de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. … 54.Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. … 55.Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor menționate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, inițierea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, concomitent, următoarele condiții:a)existența unei cauze în stare de judecată; … b)completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; … c)existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; … d)chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. …  … 56.Se observă că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării și că în această procedură Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzei în primă instanță, iar nu doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. … 57.În același timp însă, având în vedere art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“, completului de judecată care sesizează instanța supremă în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 îi revine obligația respectării dispozițiilor cu caracter general cuprinse în prevederile art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care „dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. … 58.În cazul prezentei sesizări, examinarea condițiilor în care poate fi declanșat mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 pune în evidență faptul că cerințele legale mai sus enunțate sunt îndeplinite. … 59.Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect o cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naționale la recalcularea unui drept de natură salarială prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, plata diferențelor de drepturi bănești și de pensie rezultate din recalculare, emiterea de către pârât a unei noi fișe de pensie, în sensul actualizării datelor raportat la noul cuantum al dreptului pretins, și transmiterea acesteia în vederea valorificării datelor către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, plata dobânzii legale penalizatoare de la data scadenței sumelor și până la data plății efective, precum și indexarea sumelor datorate cu rata inflației. … 60.Prin urmare, obiectul acțiunii se circumscrie litigiilor privind plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 61.Se constată, totodată, că procesul în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul unui complet de judecată din cadrul Secției conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, care judecă în primă instanță, în conformitate cu art. 269 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii).  … 62.De asemenea, ca urmare a verificărilor efectuate, se constată că este îndeplinită și cerința ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunțate și să nu fie învestită cu soluționarea unui recurs în interesul legii având acest obiect. … 63.În ceea ce privește cerința existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se constată că aceasta presupune o dublă condiționare: să existe o chestiune de drept, pe de o parte, și să fie probată legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. … 64.Cu referire la primul aspect, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, pe care noul act normativ a preluat-o întocmai, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formată în aplicarea prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a subliniat în mod constant că, pentru a se putea vorbi despre existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept supusă dezbaterii „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). … 65.Raportat la sesizarea supusă judecății, intervenția instanței supreme este justificată, întrucât există o chestiune de drept ce prezintă un grad semnificativ de dificultate, evidențiat de faptul că, așa cum a rezultat din hotărârile judecătorești evocate în capitolul VII al prezentei decizii, există divergență în ceea ce privește natura juridică a dreptului constând în majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, în reglementarea art. 15 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010), care are o formulare identică cu cea a art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, existând riscul unei jurisprudențe neunitare în privința noii reglementări. … 66.Dificultatea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, îndeosebi din perspectiva identificării și corelării dispozițiilor legale, este conturată și de punctul de vedere exprimat de autorul sesizării în privința modalității de interpretare și de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 în cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, care opinează că majorarea are regimul juridic al unui spor, fiind, deci, inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar și fiind supusă plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018 în temeiul actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, pentru ca, în finalul argumentației, să arate, aparent în contradicție cu caracterul de spor al majorării, că, prin excepție, începând cu data la care nivelul de salarizare al personalului ce beneficiază de această majorare devine egal cu cel prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, plafonarea anterior menționată încetează a mai fi operațională, iar majorarea de 50% urmează a fi calculată prin raportare la solda/salariul de funcție, fără ca instanța de trimitere să facă vreo referire la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, care menține cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023. … 67.Se constată, totodată, că, în raport cu obiectul litigiului, este îndeplinită și condiția referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei, întrucât, așa cum rezultă din încheierea de sesizare, pretențiile reclamantului se întemeiază pe faptul că, dintre majorările reglementate de anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cea prevăzută de art. 15 alin. (1) este singura care a fost plafonată de pârât în perioada 2018-2023, deși, ori de câte ori s-a acordat o creștere a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază (creștere care a vizat atingerea nivelului de salarizare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022), cuantumul majorării în discuție trebuia actualizat.  … 68.Așadar, la nivel formal, dezlegarea solicitată în cauză are efect direct asupra fondului litigiului, întrucât vizează o chestiune de drept esențială pe care se întemeiază pretențiile deduse judecății.  … 69.Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. …  … XI.2Asupra fondului sesizării70.Cu titlu preliminar, se impune a preciza că sesizarea de față a fost formulată de instanța de trimitere într-un litigiu în care reclamanta, care în perioada 2017-2023 a făcut parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“, având calitatea de militar, a beneficiat, până la data trecerii în rezervă (decembrie 2023), de dreptul prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv de majorarea de până la 50% pentru personalul militar care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, care s-a calculat ca drept distinct de solda de funcție, prin raportare la un cuantum al soldei de funcție plafonat la nivelul lunii decembrie 2018, deși, potrivit susținerilor reclamantei, ori de câte ori s-a acordat o creștere a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază (creștere care a vizat atingerea nivelului de salarizare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022), cuantumul majorării în discuție trebuia actualizat.  … 71.Pârâtul a invocat faptul că, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile noii legi de salarizare s-au aplicat etapizat, astfel că, pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, cuantumul majorării de până la 50% a fost menținut în plată la nivelul lunii iunie 2017, ca element distinct, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar începând cu 1 ianuarie 2018, cuantumul acesteia a fost majorat cu 25%, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 72.În perioada 2019-2023, spre deosebire de celelalte majorări specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională (realizarea prerogativelor constituționale, deținerea titlului de specialist de clasă etc.), care au fost acordate ca parte componentă a soldei de funcție, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale legislației succesive din această perioadă, majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 a avut un parcurs diferit, fiind stabilită ca element distinct de solda de funcție, prin raportare la aceasta din urmă, similar celorlalte drepturi salariale suplimentare (prime, premii, indemnizații, compensații), cu un cuantum plafonat la nivelul lunii decembrie 2018, potrivit dispozițiilor din legile anuale de salarizare [art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022], urmând a se raporta la dispozițiile legii-cadru de la data la care solda de funcție/salariul de bază va atinge nivelul prevăzut de această lege pentru anul 2022. … 73.Începând cu luna ianuarie 2024, pârâtul a acordat majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la cuantumul soldei de funcție aflat efectiv în plată, fără ca aceasta să mai fie plafonată, potrivit dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, la nivelul lunii decembrie a anului 2023. … 74.Aceasta este situația premisă care a generat chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, Tribunalul București solicitând Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească, pe calea mecanismului hotărârii prealabile reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dacă majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru 153/2017, este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acesteia să fie supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … 75.Așa cum rezultă din chiar conținutul întrebării, chestiunea de drept supusă judecății privește stabilirea naturii juridice a majorării reglementate de art. 15 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, urmând ca problema plafonării sau neplafonării acesteia, în raport cu măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate de legiuitor în perioada de referință, prin acte normative succesive, să decurgă din această calificare. … 76.Din perspectiva interpretării istorice a normei juridice ce reglementează acordarea majorării salariale în discuție, este necesar a se evoca evoluția reglementărilor legale privitoare la dreptul salarial decurgând din executarea unor misiuni speciale sau lucrări de excepție. … 77.Astfel, se constată că Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, prevedea, la art. 38, următoarele:(1)Cadrele militare și salariații civili, care execută, în domenii specifice ministerelor și instituțiilor prevăzute la art. 1, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de un spor de până la 50% din solda lunară, respectiv din salariul de bază. Procentul și perioada pentru care se acordă se stabilesc, în mod individual, prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale.(2)Sporul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare. … 78.În mod similar, Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, dispunea, la art. 34, astfel:(1)Polițiștii care execută, în domenii specifice activității instituției cu care au raporturi de serviciu, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de un spor de până la 50% din salariul de bază.(2)Sporul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare pentru polițiști.(3)Prin ordin al ministrului de interne se stabilesc, în mod individual, perioada pentru care se acordă și procentul care se aplică sporului prevăzut la alin. (1). … 79.Așadar, până la 31 decembrie 2009, militarii și personalul civil, respectiv polițiștii care executau, în domenii specifice ministerelor și instituțiilor menționate, lucrări de excepție și misiuni speciale beneficiau de un spor de până la 50% din salariul de bază, spor care se încadrează în categoria drepturilor salariale suplimentare și care nu intră în sfera de protecție a art. 41 alin. (1) din Constituție, așa cum s-a decis în jurisprudența Curții Constituționale a României (spre exemplificare, Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006). … 80.Potrivit art. 17 din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare:(1)Personalul militar în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalul civil care execută, în domenii specifice, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de o primă lunară de excepție sau de misiune specială de până la 50% din solda funcției de bază/salariul funcției de bază, respectiv salariul de bază.(2)Prima prevăzută la alin. (1) poate fi acordată pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare.(3)Condițiile de acordare a primei prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.(4)Numărul beneficiarilor primei prevăzute la alin. (1) se stabilește de ordonatorul principal de credite, anual, în limita fondurilor aprobate prin buget. … 81.Deci, prima lege a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, care s-a aplicat în anul 2010, prevedea că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalul civil beneficiau, pentru executarea de lucrări de excepție și misiuni speciale, de o primă lunară de excepție sau de misiune specială de până la 50% din solda funcției de bază/salariul funcției de bază, respectiv salariul de bază, primă care se încadrează în categoria drepturilor salariale suplimentare și care nu intră în sfera de protecție a art. 41 alin. (1) din Constituție.  … 82.Potrivit art. 15 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010:(1)Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda/salariul funcției de bază.(2)Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.(3)Condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite. … 83.Rezultă că, începând cu 1 ianuarie 2011, dreptul personalului care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale a fost reglementat ca majorare calculată la solda/salariul funcției de bază, fiind însă de menționat faptul că, prin dispozițiile art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2014 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 183/2014, cu modificările ulterioare, baza de calcul al acestui drept a fost plafonată, începând cu 1 iulie 2014, la solda lunară/salariul de bază prevăzut(ă) de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009. … 84.În fine, începând cu 1 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017, act normativ care, preluând conținutul reglementării anterioare, prevede la art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ următoarele:(1)Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.(2)Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.(3)Condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite. … 85.Pornind de la această evoluție legislativă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că dreptul decurgând din executarea de lucrări de excepție sau de misiuni speciale a cunoscut o modificare a naturii juridice, nemaifiind reglementat prin dispozițiile art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 ca spor sau ca primă lunară, cu regimul juridic al unui element suplimentar soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază, ci constituind, așa cum însăși terminologia utilizată de legiuitor o indică, o creștere calculată pentru personalul militar la solda de funcție (la salariul de funcție sau la salariul de bază pentru polițiști, respectiv personalul civil), așa cum este aceasta definită de art. 7 lit. b) din legea-cadru. … 86.Pentru stabilirea naturii juridice a acestei majorări este necesar a se sublinia distincția dintre diferitele componente ale sistemului de salarizare în cadrul acestei familii ocupaționale, astfel cum sunt definite de art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017.  … 87.În conformitate cu art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, „solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată“. … 88.Pe de altă parte, potrivit art. 7 lit. f) din același act normativ, „solda lunară/salariul lunar cuprinde solda de funcție/salariul de funcție, solda de grad/salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale în bani“.  … 89.Cât privește noțiunea de spor, aceasta este definită de art. 7 lit. i) din Legea-cadru nr. 153/2017 ca fiind „un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal“. … 90.Deși noțiunea de majorare nu își găsește o definiție legală, art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, precizând elementele venitului salarial al personalului din sectorul bugetar, care are sfera de cuprindere cea mai largă, enumeră „salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“. … 91.Însă voința legiuitorului de a trata majorările distinct de sporuri și de celelalte elemente suplimentare ale soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază rezultă cu claritate din interpretarea literală și sistematică a prevederilor art. 24 și 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a dispozițiilor anexei nr. VI la același act normativ. … 92.Astfel, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017, având denumirea marginală „Sporuri și drepturi salariale specifice“, dispune că „limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I-VIII“. … 93.În același timp, art. 25 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie o limitare generală a sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, în sensul că: „ Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru instituțiile din sistemul sanitar și de asistență socială și cele din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor lunare, după caz“. … 94.Se observă că majorările nu sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare suplimentare/adiționale soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază, avute în vedere de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, ci își găsesc o reglementare specifică în anexele legii unice, corespunzător fiecărei familii ocupaționale, distinctă de cea a sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul lunar. … 95.În acest sens, anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ o serie de drepturi specifice, constând în sporuri, indemnizații, compensații, majorări, pentru care stabilește condițiile, limitele în care se acordă și modalitatea de determinare. … 96.Cu privire la majorarea reglementată prin prevederile art. 15 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, examinarea textului legal relevă faptul că aceasta se acordă numai personalului militar, polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, condițiile de acordare a dreptului (cuantumul concret al majorării, beneficiarii, perioada de acordare etc.) fiind stabilite prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite. … 97.De asemenea, dreptul poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare și în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.  … 98.Cât privește modalitatea de calcul al majorării, legea prevede aplicarea unei cote procentuale de până la 50% la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, ceea ce are ca efect direct creșterea soldei de funcție corespunzătoare funcției îndeplinite, așa cum este aceasta definită de art. 7 lit. b) din legea-cadru, rezultând o nouă soldă de funcție pentru perioada determinată în care personalul militar beneficiază de acest drept. … 99.Împrejurarea că legiuitorul folosește sintagma „majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază“ spre deosebire de celelalte majorări reglementate pentru aceeași familie ocupațională, prevăzute ca „majorare a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază“, nu poate primi decât semnificația unei precizări a bazei de calcul al acestui drept (în cazul de față solda de funcție), care este, în același timp, elementul supus majorării/creșterii directe. … 100.Apreciem util a menționa și faptul că nici Legea-cadru nr. 153/2017, nici legile anuale de salarizare adoptate în perioada 2018-2023 nu mai conțin o dispoziție similară celei prin care, în legislația anterioară, baza de calcul al majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale, reglementată de art. 15 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, a fost plafonată, începând cu 1 iulie 2014, la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la 31 decembrie 2009. … 101.În consecință, cum majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu are regimul juridic al unui spor, nu este un drept distinct de solda de funcție și nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, rezultă că aceasta nu este supusă plafonării dispuse anual, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (aceasta din urmă nemenționată de instanța de trimitere, dar în vigoare la data sesizării instanței supreme). … 102.Prin dispozițiile legale anterior menționate s-a prevăzut, succesiv, menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.  … 103.Dezlegarea dată chestiunii de drept supuse judecății are ca repere de interpretare și considerentele Deciziei nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021 care pot fi valorificate, mutatis mutandis, având în vedere că interpretarea a privit majorări ale salariului de bază (gradația de merit reprezentând o creștere cu 25% a salariului de bază deținut și majorarea de 10% a salariului de bază, acordată potrivit art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 personalului didactic care îndeplinește funcția de diriginte). … 104.Astfel, s-a reținut că „127. (…) salariul de bază, respectiv salariul lunar sunt categorii juridice distincte, ele neputând fi confundate și nefiind nici interșanjabile, conținutul lor juridic fiind diferit. Salariul lunar are un conținut mai cuprinzător, acesta încorporând atât salariul de bază, cât și alte categorii de venituri (de asemenea distincte juridic), precum compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile și, după caz, alte elemente specifice sistemului de salarizare“ și că „129. În aceste circumstanțe legale, faptul că la art. 38 alin. (4^1) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 se evocă «salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018», iar în cuprinsul alineatului (2) al art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se face referire la «salariul brut lunar», impune constatarea că legiuitorul a înțeles să aibă în vedere situații juridice diferite, în condițiile în care reperul fundamental instituit prin cele două texte legale este el însuși diferit: salariul de bază, pe de o parte, respectiv salariul brut lunar, pe de altă parte“. … 105.Pe baza analizei logice și gramaticale a prevederilor legale s-a concluzionat că „132. (…) acordarea gradației de merit are ca efect majorarea cu 25% a salariului de bază, ea nereprezentând un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct majorarea acestui salariu. Prin urmare, în armonie cu înțelesul noțiunii de «salariu lunar» oferit de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradația de merit nu aparține categoriei compensațiilor, indemnizațiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor ori altor elemente ale sistemului de salarizare care, deși integrate salariului (brut) lunar, sunt privite de legiuitor ca distincte de salariul de bază.“ … 106.În egală măsură, în privința majorării de 10%, s-a reținut că „134. (…) vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creșterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizațiilor, primelor ș.a. la care se referă, diferențiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017“. … 107.Pornind de la calificarea dată dreptului reglementat de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și față de algoritmul de calcul al majorării (prin raportare la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază), este de menționat că, în privința modalității concrete de acordare a majorării pentru perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, anterior momentului la care personalul vizat a ajuns la nivelul soldelor/salariilor de bază stabilite pentru anul 2022, sunt aplicabile, deopotrivă, concluziile statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, și Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022. …  …  … 108.Pentru toate aceste considerente, … 
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 16.697/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2024.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent,
Elena Adriana Stamatescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește