DECIZIA nr. 749 din 21 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petrică Sorinel Tonescu în Dosarul nr. 332/242/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.856 D/2017. … 2.La apelul nominal este prezent autorul excepției. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Este prezentă, de asemenea, doamna Ion Raluca Elena, interpret al limbajului mimico-gestual. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul pentru susținerea excepției de neconstituționalitate. Prin intermediul interpretului, autorul excepției solicită admiterea acesteia, sens în care depune concluzii scrise la dosarul cauzei. Expunându-se pe scurt cadrul procesual în cauză, se susține, în esență, că textul criticat se referă la faptul că se poate face contestație în anulare doar împotriva unei hotărâri emise de o instanță de apel, dacă această instanță nu ar fi fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate. Or, e posibil ca și instanța de fond sau de cameră preliminară să nu fie compusă potrivit legii. În aceste condiții există o discriminare, pentru că dacă instanța de fond sau instanța de cameră preliminară nu a fost compusă potrivit legii, persoana vătămată nu poate să introducă o contestație în anulare. … 4.Președintele, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale coroborat cu art. 216 alin. (5) din Codul de procedură civilă, încuviințează cererea doamnei judecător Livia Doina Stanciu de a pune o întrebare în mod direct. Doamna judecător întreabă dacă nemulțumirea autorului excepției constă în faptul că art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, când se referă la cazul de incompatibilitate a judecătorului, nu are în vedere și judecătorul de cameră preliminară, ci doar judecătorul din apel. Autorul excepției confirmă că aceasta este nemulțumirea sa. Trebuia să atace soluția pentru că instanța inferioară nu i-a admis contestația. … 5.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că se critică modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor referitoare la cauzele de contestație în anulare într-o procedură de cameră preliminară vizând plângerea împotriva unei soluții de netrimitere în judecată. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 784 din 5 decembrie 2017, paragrafele 15-16. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 7 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 332/242/2017, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Petrică Sorinel Tonescu în cauza având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva sentinței penale prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de acesta împotriva unei alte sentințe penale. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este contrar dispozițiilor constituționale invocate, solicitându-se Curții Constituționale să redea textul contestat într-o formă explicită și să motiveze dacă după conjuncția „ori“ sintagma „a existat un caz de incompatibilitate“ se referă numai la incompatibilitatea judecătorului ce are de soluționat apelul sau se referă și la incompatibilitatea altor judecători până la faza de apel. Se arată că, potrivit art. 21 din Constituție, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, astfel că dacă unei persoane i s-a creat un prejudiciu printr-un act juridic, cu încălcarea dispozițiilor legale, actul devine nul. Se mai susține și că „dacă soluția dată de către judecătorul de cameră preliminară ar fi dată cu o eroare din partea judecătorului de cameră preliminară, și dacă nu și-ar avea sensul de îndreptare printr-o contestație în anulare conform art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, fiind definitivă, atunci s-ar crea un haos în justiție, deoarece orice judecător de cameră preliminară are liber să prejudicieze părțile prin hotărâri (încheieri penale) nedrepte“. … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, care se exercită împotriva hotărârilor definitive care evocă fondul, strict circumscrisă motivelor expres prevăzute de lege, iar situația juridică a petentului nu putea fi încadrată în motivele expres și limitativ prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală, în cauză fiind vorba despre o sentință pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 340 și următoarele din Codul de procedură penală privind plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. Or, în cauză este evident că hotărârea atacată nu a fost pronunțată nici măcar de o instanță de fond, cu atât mai mult de o instanță de apel, astfel că nu este vorba despre o judecată la care face trimitere art. 426 din Codul de procedură penală. Prin urmare, se pornește în susținerea excepției de la o premisă greșită, respectiv se invocă o judecată, dar obiectul cauzei este plângerea la soluția procurorului, astfel că prin soluția atacată nu a fost nimeni trimis în judecată pentru a fi cercetat sau judecat pentru săvârșirea unei fapte, iar soluția instanței de fond nu putea fi atacată, deoarece instanța doar cenzurează actele procurorului, neavând loc o dezbatere ori o judecată privind stabilirea vinovăției, nefiind nevoie astfel de al doilea grad de jurisdicție, în mod cert respingându-se contestația petentului ca inadmisibilă, fiind incidentă procedura specială privind calea de atac împotriva soluțiilor procurorului. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, autorul acesteia este nemulțumit de soluția judecătorului din cauză, care i-a respins contestația în anulare, motivat de aplicarea textului de lege criticat. În acest mod se apelează la instanța de contencios constituțional pentru invalidarea interpretării date normei legale de către instanța de judecată. În fapt, motivul de neconstituționalitate invocat nu privește textul de lege ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenței instanței de contencios constituțional. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ (spre exemplu, Decizia nr. 1.665 din 15 decembrie 2009, Decizia nr. 148 din 17 martie 2015). … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Cazurile de contestație în anulare, care au următorul conținut: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: […] d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.“ … 14.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție și în art. 124 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției în numele legii. Se invocă și dispozițiile art. 6 paragraful 2 referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 8 referitor la dreptul la respectarea vieții private și de familie, ambele din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în cauză, printr-o ordonanță a procurorului s-a dispus clasarea cauzei față de partea din dosar, reclamată de autorul excepției, Petrică Sorinel Tonescu, pentru o serie de fapte. Prin Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017 a Judecătoriei Huedin s-a admis plângerea formulată de acesta din urmă împotriva ordonanței de clasare și s-a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de parte, pentru săvârșirea unora dintre infracțiunile reclamate. Împotriva Sentinței penale nr. 38 din 13 februarie 2017, Petrică Sorinel Tonescu a formulat contestație în anulare justificat de împrejurarea că a existat o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului a fost afectată, suspiciune dedusă din motivarea sentinței pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, care nu a motivat de ce nu a dispus și începerea urmăririi penale față de una dintre infracțiunile reclamate. Prin Sentința penală nr. 91 din 3 aprilie 2017, Judecătoria Huedin a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a contestației în anulare. Împotriva acestei sentințe penale Petrică Sorinel Tonescu a formulat apel, cadru procesual în care a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate. … 16.Ținând seama de acest cadru procesual, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor legale criticate, împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate. În speță s-a invocat incompatibilitatea judecătorului de cameră preliminară care a pronunțat Sentința penală nr. 38 din 13 februarie 2017. Or, este evident că, pe de o parte, hotărârea atacată în cauză nu se încadrează în categoria celor ce pot fi supuse controlului contestației în anulare, nefiind o hotărâre pronunțată de către o instanță de fond, și, pe de altă parte, este evidentă confuzia între conceptul incompatibilitate și cel de imparțialitate, cazurile de incompatibilitate fiind guvernate de art. 64 din Codul de procedură penală, în legătură cu acestea legiuitorul prevăzând în mod corespunzător și procedura de urmat în cazul recuzării. Toate aceste rațiuni sunt însă argumente de natură să dezlege problematica pusă în fața instanțelor de drept comun, vizând aplicarea textului legal criticat, și care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. … 17.Curtea constată, totodată, că excepția a fost ridicată cu ocazia soluționării unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva unei soluții de netrimitere în judecată. Or, respectiva cale extraordinară de atac – contestația în anulare – se poate exercita numai împotriva hotărârilor judecătorești definitive prin care se soluționează fondul cauzei penale, fiind inadmisibilă în materia plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, indiferent de cazul invocat. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este, la rândul ei, inadmisibilă, pentru lipsa legăturii cu soluționarea cauzei. Astfel, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. În acest sens, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este de asemenea inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Aceasta, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că o atare excepție de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, aceea a legăturii cu soluționarea cauzei, în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, și Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22). În același sens este și Decizia nr. 784 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 6 martie 2018. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petrică Sorinel Tonescu în Dosarul nr. 332/242/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește