DECIZIA nr. 748 din 21 noiembrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 108 din 12 februarie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 259 23/04/2019
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 4
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1313 04/10/2011
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Marieta Safta – prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție ridicată de Okur Velat în Dosarul nr. 2.175/91/2016 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.813D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 31 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.175/91/2016, Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Excepția a fost ridicată de Okur Velat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin dispozițiile constituționale se stabilește caracterul obligatoriu al legii, iar legiuitorul și-a asumat obligația de a edicta norme clare și previzibile, în raport cu care subiectul sau destinatarul acestor norme să își poată stabili o conduită, în așa fel încât să nu fie încălcată legea. Or, din dispozițiile Legii nr. 143/2000 rezultă că legiuitorul nu sancționează consumul de droguri, acesta rămâne în afara oricăror sancțiuni legale. Nu se prevede printr-o normă din această lege sau din alt act normativ interzicerea consumului de droguri și nici nu se sancționează această activitate. Astfel, legiuitorul a incriminat cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea și deținerea de droguri de risc pentru consum propriu. Practic, sunt sancționate acele acte materiale care în mod normal intră în sfera actelor preparatorii, dar nu este sancționată finalitatea acestor acte materiale, și anume consumul de droguri. Autorul consideră că destinatarul normei legale, care poate consuma droguri fără ca prin aceasta să încalce legea, nu poate să determine care ar fi conduita sa în acord cu dispoziția legală, astfel încât să își poată corija conduita și să poată să realizeze activitatea propusă rămânând însă în limitele legii și fără să realizeze unul dintre actele materiale incriminate prin prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.6.Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul ce face obiectul acesteia întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate. Prin dispozițiile legale criticate, operațiunile exercitate fără drept, ce pot constitui elementul material al laturii obiective a infracțiunii, sunt clar circumstanțiate, existând elementele necesare pentru a permite destinatarilor să prevadă care este conduita interzisă și consecințele care ar putea rezulta prin încălcarea acesteia. Instanța reține că Legea nr. 143/2000 nu folosește noțiuni largi, fără stabilirea unor dimensiuni juridice riguroase. Astfel, operațiunile privind circulația drogurilor, constând în „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu“, incriminate prin textul legal criticat sunt clar circumstanțiate de legiuitor. Se constată în acest sens că nu sunt sancționate penal, prin dispozițiile art. 4 din Legea nr. 143/2000, orice operațiuni privind circulația drogurilor, ci numai acelea realizate fără drept și care se referă la droguri de risc expres nominalizate în tabelul nr. III al aceleiași legi. Revine instanței de judecată să stabilească dacă în cauza dedusă judecății fapta cu care a fost sesizată constituie infracțiune, așadar implicit faptul dacă o anumită acțiune reprezintă o operațiune privind circulația drogurilor de risc, desfășurată fără drept, fiind o activitate proprie acesteia, de apreciere a probelor, de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale la situații concrete și de calificare a faptei deduse judecății, în virtutea prerogativelor conferite de puterea legislativă în limitele unei enumerări determinate. În cadrul enunțului legislativ, elementele laturii obiective a infracțiunii sunt limitate la operațiuni prestabilite de legiuitor privind circulația drogurilor de risc, desfășurate fără drept.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, norma incriminatoare la care se referă excepția de neconstituționalitate sancționează faptele de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare sau deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept. Formularea textului de lege nu este de natură a genera dificultăți de interpretare, termenii folosiți având înțelesul curent în limba română, aceștia indicând activități concrete, a căror detaliere nu este necesară pentru a fi înțelese. Dispozițiile legale criticate sunt formulate clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce și reglementează cu claritate conduita de urmat pentru destinatarul normei penale, astfel încât și sub acest aspect excepția este neîntemeiată. De asemenea, textele criticate nu instituie tratamente discriminatorii pentru anumite categorii de persoane, aplicându-se în mod nediferențiat tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică.9.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, dispozițiile legale criticate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare. De asemenea, acestea sunt redactate suficient de precis și clar pentru a se observa cu ușurință că sancțiunea penală se aplică doar în condițiile în care fapta se realizează prin acțiunea de a cultiva, produce, fabrica, experimenta, extrage, prepara, transforma, cumpăra sau deține droguri de risc pentru consum propriu, fără drept. În consecință, prevederile contestate, astfel cum sunt enunțate, permit cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, care au următorul conținut: „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.“13.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la România ca stat de drept în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor edictate clar și previzibil este obligatorie și în art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu pot fi primite criticile formulate în raport cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 circumstanțiază în mod clar operațiunile, exercitate fără drept, ce pot constitui elementul material al laturii obiective a infracțiunii, existând elementele necesare pentru a permite, în mod rezonabil, destinatarilor legii să prevadă care este conduita interzisă și consecințele care ar rezulta prin încălcarea acesteia.15.În acest sens Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 259 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 5 iunie 2019, când, examinând același text, în raport cu critici similare, a reținut că „legiuitorul a prevăzut elementul material al laturii obiective a infracțiunii, prin enumerarea, în cuprinsul normei criticate, a unor fapte din care acesta poate fi constituit. Această enumerare este una exhaustivă și nu imprimă normei contestate vreo lipsă de claritate și previzibilitate, deoarece conduita prohibită se desprinde cu ușurință din ansamblul dispoziției legale căreia îi aparține“. (paragraful 18) Interpretând sistematic norma criticată, Curtea a constatat, prin aceeași decizie, că „are în vedere acele operațiuni, efectuate fără drept, ce privesc circulația drogurilor de risc și care constau în cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea acestora“, iar, în contextul prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, „toate aceste operațiuni se circumscriu unui singur scop, și anume «pentru consum propriu». Astfel, în cazul infracțiunii reglementate de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, subiectul activ este circumstanțiat și este întotdeauna un consumator de droguri, simplu sau dependent, astfel cum acesta este definit în art. 1 lit. h) și i) din aceeași lege, iar împrejurarea că legiuitorul nu a incriminat ca infracțiune distinctă consumul ilicit de droguri nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de politică penală. Prin urmare, nu poate fi primită critica autorului excepției, întrucât întreaga filosofie ce a generat și a guvernat adoptarea Legii nr. 143/2000 este legată – așa cum însăși denumirea legii o consacră – nu numai de prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, dar și de prevenirea și combaterea consumului de droguri, în considerarea faptului că acestea sunt substanțe periculoase pentru viața și sănătatea oamenilor“. (paragraful 18) Curtea a conchis că „formularea textului de lege nu este de natură a genera dificultăți de interpretare, termenii folosiți având înțelesul curent în limba română, aceștia indicând activități concrete, a căror detaliere nu este necesară pentru a fi înțelese. Pentru ca destinatarul normei penale să își poată adapta conduita cerințelor legii nu este necesară descrierea în detaliu a activității interzise, nominalizarea acesteia cu claritate și precizie fiind suficientă. Așa fiind, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia destinatarii dispoziției legale criticate nu-și pot adapta conduita în funcție de conținutul acesteia, deoarece aceasta este suficient de clară, precisă și de previzibilă, sens în care norma contestată poate fi înțeleasă de persoana interesată, apelând chiar la sfatul unui specialist, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 7 și 10 din Legea nr. 143/2000, sunt prohibite atât administrarea de droguri de mare risc unei persoane, cât și îndemnul la consum. Totodată, semnificația proprie pe care autorul excepției o dă normei criticate ține de resortul instanței de judecată de a stabili dacă într-o anumită cauză penală fapta cu care a fost sesizată constituie infracțiune, așadar, implicit, dacă o anumită acțiune reprezintă o operațiune privind circulația drogurilor de risc, desfășurată fără drept, fiind o activitate proprie acesteia, de apreciere a probelor, de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale la situații concrete și de încadrare juridică a faptei deduse judecății“. (paragrafele 19 și 20)16.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine o schimbare a jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată de Curte și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în cauza de față.17.În ceea ce privește invocarea, în prezenta cauză, a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea constată că autorul excepției s-a limitat la indicarea normelor constituționale pretins încălcate, fără a arăta, în concret, în ce constă contrarietatea reclamată. Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în motivarea acesteia și, prin urmare, nu se poate pronunța asupra criticii astfel formulate (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Okur Velat în Dosarul nr. 2.175/91/2016 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x