DECIZIA nr. 748 din 20 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ceea ce privește sintagma „documente […] inexacte sau incomplete“, excepție ridicată de Daniel Barbu în Dosarul nr. 2.002/116/2017/a1 al Tribunalului Călărași – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 498 D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin domnul avocat Cătălin Oncescu din cadrul Baroului București. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Cătălin Oncescu, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât nici Legea nr. 78/2000 și nici Convenția pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene nu definesc noțiunea de „documente inexacte sau incomplete“ din cuprinsul acestora. Se susține că, potrivit principiului legalității, cu cât o normă penală este mai restrictivă de libertate, cu atât precizia sa trebuie să fie mai mare. Se arată că, dacă în privința sintagmei „documente sau cereri false“ destinatarul legii se poate raporta la legea generală, care este dată de dispozițiile art. 320-323 din Codul penal, în ceea ce privește sintagma „documente inexacte sau incomplete“ nu există niciun reper legal. Se susține că dacă un document este inexact sau incomplet acesta nu ar trebui să treacă de filtrul autorităților de management și intermediare. Se susține că la nivelul fiecărui minister există funcționari specializați în atragerea fondurilor europene, care fac și verificări în teren asupra unor astfel de documente. Mai mult, se arată, că la nivelul României, există mai multe agenții pentru dezvoltarea națională, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care fac verificări suplimentare. Se arată că rolul funcționarilor publici care activează în cadrul acestor agenții este acela de a asigura faptul că la dosarele de finanțare nu există documente inexacte și incomplete, iar dacă există astfel de documente să nu fie acordată finanțarea în respectivele proiecte. Se susține că documentele din dosarele de finanțare a proiectelor sunt evaluate în mai multe etape. Pentru aceste motive, se arată că dispozițiile legale criticate creează un dublu standard, determinând tragerea la răspundere penală a unor persoane fără cunoștințe în domeniul financiar, în timp ce funcționarii care au obligația de a face astfel de verificări nu răspund juridic pentru nesemnalarea prezentei unor documente inexacte sau incomplete. Se susține că, pentru aceste motive, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la calitatea legii, ale art. 16 cu privire la egalitatea în fața legii, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei și ale art. 73 alin. (3) lit. h) cu privire la domeniul de reglementare al legii organice, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenție. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că sintagma criticată a mai fost analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 897 din 17 decembrie 2015, paragrafele 21-27. Se face, de asemenea, trimitere la Decizia nr. 869 din 23 iunie 2011, prin care Curtea a analizat constituționalitatea prevederilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Se mai susține că textul criticat reprezintă transpunerea în legislația românească a prevederilor art. 1 alin. (1) din Convenția pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv sub aspectul sintagmei „documente inexacte sau incomplete“. Se arată, totodată, că, potrivit art. 325 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, statele au obligația de a lua măsuri pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pentru aceste motive, se arată că sintagma criticată de autorul excepției nu poate fi supusă analizei instanței de contencios constituțional, norma europeană pe care o transpune bucurându-se de supremație prin raportare la dreptul intern. Este invocată, totodată, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 15 noiembrie 1996 pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței. Referitor la dublul standard la care face referire autorul excepției, se arată că acestea sunt probleme de aplicare a legii, și nu de constituționalitate. … 5.În replică, domnul avocat Cătălin Oncescu învederează Curții că nimic nu împiedică legiuitorul român să asigure un nivel de protecție al drepturilor fundamentale superior celui garantat prin Convenție și că sintagma „documente inexacte sau incomplete“ nu satisface exigențele principiului legalității incriminării și a pedepsei. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea nr. 13/CP din 28 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.002/116/2017/a1, Tribunalul Călărași – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ceea ce privește sintagma „documente […] inexacte sau incomplete“, excepție ridicată de Daniel Barbu într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că, în cadrul fiecărui minister, există o autoritate de management și un organism interimar, în care activează angajați specializați în accesarea fondurilor europene și care verifică fiecare proiect, fiecare cerere de finanțare, de rambursare etc., verificări care au loc constant, pe tot parcursul derulării proiectului. Or, se susține că astfel de constatări, ale unor persoane specializate în mecanismele de finanțare din fondurile europene, referitoare la corectitudinea întocmirii documentelor, realizate în mod repetat, nu pot fi contrazise de către organele de urmărire penală. Se susține că textul criticat este lipsit de claritate, precizie și previzibilitate și pentru faptul că nu prevede cine sunt persoanele sau autoritățile care pot stabili caracterul inexact sau incomplet al documentelor financiare întocmite în vederea obținerii de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Se susține, totodată, că prevederile legale criticate stabilesc un dublu standard, aspect inacceptabil în domeniul dreptului penal: pe de o parte, prevăd tragerea la răspundere penală a persoanelor care folosesc sau prezintă documente ori declarații inexacte sau incomplete, dar, pe de altă parte, nu prevăd tragerea la răspundere a funcționarilor care procedează la verificarea documentelor anterior menționate. Se arată că, în ipoteza analizată, se impune, în primul rând, tragerea la răspundere penală a celor care au procedat la verificarea documentelor și a declarațiilor considerate de organele de urmărire penală ca fiind inexacte sau incomplete, întrucât funcționarii publici în cauză au cunoștințele necesare și au obligația de a verifica dacă acestea au fost corect întocmite. În fine, se arată că folosirea unor documente false poate induce în eroare chiar și o persoană specializată în mecanismul de accesare a fondurilor europene. … 8.Tribunalul Călărași – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 897 din 17 decembrie 2015, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că prevederile legale criticate nu sunt susceptibile de interpretări abuzive sau arbitrare. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se susține că prevederile art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 sunt clare, precise și previzibile și că acestea respectă exigențele referitoare la calitatea legii, stabilite prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 869 din 23 iunie 2011. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au următorul cuprins: „Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.“ … 14.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la calitatea legii, ale art. 16 cu privire la egalitatea în fața legii, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei și ale art. 73 alin. (3) lit. h) cu privire la domeniul de reglementare al legii organice. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 897 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 28 martie 2016, și Decizia nr. 479 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 3 octombrie 2018, prin care excepția de neconstituționalitate invocată a fost respinsă, ca neîntemeiată. … 16.Prin Decizia nr. 897 din 17 decembrie 2015, paragrafele 21-27, Curtea s-a pronunțat asupra criticii cu privire la faptul că sintagma „documente […], inexacte sau incomplete“ nu este definită în mod clar prin lege, statuând că art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 reglementează una dintre modalitățile de săvârșire a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și a fost instituit de legiuitor în vederea ocrotirii relațiilor sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de documente necesare obținerii de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. S-a arătat că aceasta reprezintă o opțiune de politică legislativă și nu aduce în niciun fel atingere dispozițiilor constituționale invocate în cauză. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că sintagma criticată nu lipsește de previzibilitate norma de incriminare, deoarece, din analiza sa, se poate desprinde cu ușurință înțelesul contestat, care presupune că documentele în cauză sunt eronate/greșite ori le lipsește una sau mai multe părți care compun un întreg, au lipsuri, prezentând într-un mod denaturat situația de fapt reală/existentă. Prin urmare, Curtea nu a identificat deficiențe de claritate, textul fiind redactat într-un limbaj care permite destinatarului normei să prevadă consecințele care decurg din nerespectarea lui. … 17.De asemenea, prin Decizia nr. 479 din 12 iulie 2018, paragrafele 41-45, Curtea a constatat că noțiunile de „inexact“ sau „incomplet“ nu sunt definite de legea penală și nici de textul legal criticat, deoarece legiuitorul infraconstituțional utilizează într-un act normativ o definiție legală a unui termen sau a unei sintagme numai atunci când acestea sunt susceptibile de mai multe înțelesuri ori dacă sunt folosite cu alt înțeles decât cel obișnuit. Or, noțiunile criticate au valențele conferite în limbajul obișnuit, respectiv, neadevărat, eronat, greșit, incorect. În acest fel, un document „inexact/incomplet“ este acela care nu exprimă fidel realitatea, fără însă să se ridice la nivelul unui document fals. S-a arătat, prin aceeași decizie, că atunci când un document care consemnează un act juridic civil este supus analizei pe tărâmul art. 18^1 din Legea nr. 78/2000, pentru a se stabili caracterul fals sau inexact/incomplet al acestuia, instanța se va raporta și la semnificația dată actelor juridice civile și înscrisurilor în legislația civilă. … 18.Totodată, Curtea a reținut că, în legislație și doctrină, actul juridic civil are două înțelesuri. Unul vizează manifestarea de voință a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice cu intenția de a produce efecte juridice civile, respectiv de a da naștere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret (negotium juris). Celălalt vizează înscrisul constatator al manifestării de voință, mai precis suportul material care consemnează sau redă manifestarea de voință exprimată (instrumentum probationis). Cu toate că simpla manifestare de voință este necesară și suficientă pentru ca actul juridic să ia naștere, în mod valabil, în anumite situații această manifestare de voință trebuie să îmbrace o anumită formă cerută ad validitatem (când pentru valabilitatea actului juridic trebuie îndeplinită o anumită formă, de regulă solemnă), ad probationem (când pentru probarea actului juridic trebuie întocmit un înscris) sau pentru opozabilitatea față de terți (când – pentru ca actul juridic să fie opozabil și persoanelor care nu au participat la încheierea lui – trebuie întocmit un înscris). Așa fiind, caracterul „inexact“ sau „incomplet“ al documentelor la care se referă art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 constă fie în ajustarea acestora pentru a întruni criteriile de eligibilitate, fie în omiterea anumitor date/informații care ar putea descalifica persoana respectivă în inițiativa de a obține fondurile, cu condiția ca toate aceste ajustări/omisiuni să fie săvârșite cu intenție și să ducă la obținerea de fonduri. Dată fiind multitudinea situațiilor în care o persoană poate fi descalificată sau multitudinea criteriilor de eligibilitate în funcție de destinația fondurilor, este evident că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996 pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 19.Pentru aceste argumente, Curtea a constatat că nu poate fi primită susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate afectează prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5). Totodată, prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală nu sunt încălcate, întrucât dispozițiile legale contestate instituie cu suficientă precizie cadrul sancționator. … 20.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 21.Distinct de cele reținute prin jurisprudența mai sus invocată, Curtea reține că textul criticat se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în condițiile reglementate prin ipoteza normei de incriminare analizate, fără privilegii și fără discriminări, astfel că acesta nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.  … 22.În ceea ce privește invocarea de către autorul excepției a dispozițiilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. h), care prevăd caracterul organic al legilor ce reglementează infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora, având în vedere considerentele mai sus arătate, Curtea reține că textele criticate nu contravin prevederilor constituționale anterior menționate. … 23.Referitor la critica de neconstituționalitate conform căreia Legea nr. 78/2000 nu prevede tragerea la răspundere a funcționarilor care au atribuția de a verifica documentele la care textul criticat face trimitere, Curtea constată că aceasta nu este o veritabilă critică de neconstituționalitate, vizând, în realitate completarea actului normativ analizat. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, motiv pentru care, din perspectiva acestei critici, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. De altfel, în măsura în care o persoană sau o instituție implicată în procedura de verificare a documentelor sau declarațiilor folosite pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta participă la săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute de Legea nr. 78/2000, nimic nu împiedică organele judiciare să procedeze la angajarea răspunderii sale juridice. Însă, nici acest aspect nu constituie o problemă de constituționalitate, ci de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 78/2000 în cazuri concrete.  … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Barbu în Dosarul nr. 2.002/116/2017/a1 al Tribunalului Călărași – Secția penală și constată că dispozițiile art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Călărași – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește