DECIZIA nr. 747 din 4 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor pct. 143 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitoare la art. 83 alin. (3) teza ultimă din Legea nr. 303/2004, excepție ridicată de Gilica Popescu în Dosarul nr. 613/90/2019 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 394D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că, în jurisprudența Curții Constituționale, pensia de serviciu a fost privită în strânsă corelație cu independența magistraților, ca o garanție a acesteia, cu referire la securitatea financiară a magistraților care se pensionează. Or, reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror echivalează cu o reactivare a garanțiilor primare pe care le au magistrații, potrivit Constituției. Prin urmare, nu se poate reține o reducere a garanțiilor primare de independență a funcției, prin faptul că este diminuată pensia de serviciu, pe perioada reîncadrării. Mai mult, această diminuare este temporară, pe perioada exercitării funcției, iar reîncadrarea în funcția de judecător, procuror ori magistrat-asistent, fără concurs, după data pensionării, este o împrejurare ce depinde exclusiv de voința personală a magistratului de a fi reîncadrat în funcție, în condițiile legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 21 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 613/90/2019, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. 143 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitoare la art. 83 alin. (3) teza ultimă din Legea nr. 303/2004. Excepția a fost invocată de Gilica Popescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că reducerea cuantumului pensiei magistratului reîncadrat în funcție, pe perioada reîncadrării, cu un procent de 85%, cuprinsă în textul de lege criticat, este contrară principiului neretroactivității legii civile, dat fiind faptul că se aplică și pensiilor stabilite anterior intrării sale în vigoare. În acest sens se arată că pensia în cauză a fost stabilită în anul 2009 potrivit legislației aplicabile la acel moment, în baza căreia s-au creat efecte juridice definitive, iar statului îi revine obligația succesivă de plată a pensiei astfel stabilite. Se mai susține că, potrivit principiului neretroactivității legii civile, o lege civilă se aplică situațiilor care se întâlnesc în practică după adoptarea ei, astfel încât textul de lege criticat trebuie să fie aplicabil persoanelor care vor fi reîncadrate în funcția de judecător, procuror ori magistrat-asistent, fără concurs, după momentul intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018. … 6.Se mai susține și încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, dat fiind faptul că în expunerea de motive a legii criticate nu s-a făcut nicio precizare cu privire la motivele care au determinat diminuarea cuantumului pensiei magistraților reîncadrați în funcție, pe perioada reîncadrării. … 7.Totodată, se mai arată că textul de lege criticat contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, dat fiind faptul că măsura reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada reîncadrării, se aplică doar magistraților reîncadrați în funcție, în condițiile art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, iar nu și foștilor magistrați care și-au încetat activitatea din motive neimputabile și sunt numiți în magistratură, pe bază de concurs, în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. Astfel, se susține că pentru același tip de activitate se aplică o măsură disproporționată de diminuare a pensiei, în funcție de modul de încadrare. … 8.În același sens se arată că textul de lege criticat reprezintă o măsură disproporționată de reducere a pensiei magistratului, față de alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii speciale, care sunt în situația de a cumula pensia cu salariul sau indemnizația. … 9.Se mai susține că prevederea legală criticată contravine dispozițiilor constituționale referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății și a dreptului de proprietate privată, precum și la expropriere, deoarece, fiind un bun câștigat, a cărui întindere a fost legal stabilită, pensia judecătorului nu poate face obiect al măsurii de expropriere, în condițiile în care măsura nu se justifică prin vreun motiv de utilitate publică și nu este dovedit că măsura este aplicată tuturor categoriilor de persoane aflate în condiții similare. Invocă în acest sens Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Buchen împotriva Republicii Cehe, prin care s-a statuat că noțiunea „bun“ înglobează orice drept al unei persoane de drept privat, ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia, unui bun proprietate privată. … 10.Se mai susține încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la obligația statului de a asigura cetățenilor un trai decent și creșterea calității vieții, dat fiind faptul că textul de lege criticat aduce atingere principiului protecției așteptărilor legitime ale acestora cu privire la un anumit nivel de protecție și securitate socială. Se arată în acest sens că magistrații trebuie să aibă posibilitatea de a conta pe previzibilitatea normelor legale adoptate, fiind în măsură să își planifice viitorul în contextul drepturilor conferite prin dispozițiile privitoare la cumulul pensiei cu indemnizația. … 11.Se mai arată că în acest mod sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la supremația legii, deoarece se introduce o nouă modalitate de calcul al pensiei magistraților, peste reglementarea deja existentă în norme speciale, ceea ce contravine principiului unicității reglementării.  … 12.Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile pct. 143 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitoare la art. 83 alin. (3) teza ultimă din Legea nr. 303/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, în realitate art. I pct. 143 din Legea nr. 242/2018. Întrucât textul de lege criticat modifică dispozițiile art. 83 din Legea nr. 303/2004 și ținând cont de dispozițiile art. 62 teza întâi („Efectele dispozițiilor de modificare și de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, precum și de motivarea excepției de neconstituționalitate, care se referă în mod expres la dispozițiile art. 83 alin. (3) teza finală, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 143 din Legea nr. 242/2018, Curtea reține că obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „143. La articolul 83, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:  + 
Articolul 83(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcție, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menținerea în activitate este necesar avizul anual al Secției pentru judecători sau, după caz, al Secției pentru procurori. (…)(3)Reîncadrarea în funcția de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării și care nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcția de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcția de judecător sau procuror se face de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadrați în funcție, în condițiile prezentului alineat, foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți care au fost eliberați din funcție prin pensionare potrivit prezentei legi și cu privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condițiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%. … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 15 – Universalitatea, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1), (2) și (3) referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății și a dreptului de proprietate privată, precum și la expropriere, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 135 alin. (2) lit. f) referitoare la obligația statului privind crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 14 – Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție și art. 1 – Interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la aceeași convenție, ale art. 7 privind egalitatea în fața legii și interzicerea discriminării, ale art. 17 referitor la dreptul la proprietate, art. 22 privind dreptul la securitate socială și la realizarea drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea umană și libera dezvoltare a personalității, ale art. 23 pct. 3 privind dreptul la o retribuire echitabilă și satisfăcătoare și ale art. 25 pct. 1 referitor la dreptul la un nivel de trai decent, cuprinse în Declarația universală a drepturilor omului, ale art. 2 referitor la garantarea de către stat a drepturilor civile și politice recunoscute de către acesta din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și ale art. 1 – Demnitatea umană, ale art. 17 alin. (1) privind dreptul de proprietate, ale art. 25 – Drepturile persoanelor în vârstă, ale art. 34 alin. (1) referitor la dreptul de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale și ale art. 52 alin. (1) privind respectarea principiului proporționalității în impunerea unor restrângeri care trebuie să răspundă unui interes general sau necesității respectării unor drepturi și libertăți, cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la posibilitatea legiuitorului de a afecta dreptul la pensie, ca drept stabilit anterior intrării în vigoare a legii care îi afectează cuantumul, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituție. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că în conceptul de „drepturi câștigate“ pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestații deja încasate s-ar fi încălcat dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție.  … 19.Prin urmare, și în prezenta cauză, Curtea reține că măsura reducerii cuantumului pensiei magistratului reîncadrat în funcție, pe perioada reîncadrării, cu o cotă de 85%, nu este de natură să contravină principiului constituțional al neretroactivității legii civile, ci, dimpotrivă, în acord cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile de serviciu doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, fără a se referi la prestațiile deja obținute anterior intrării sale în vigoare și nici la celelalte condiții privind acordarea pensiilor, respectiv stagiul efectiv de activitate în profesie și vârsta eligibilă. … 20.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție, precum și a dispozițiilor art. 20 din Legea fundamentală, prin raportare la art. 1 cuprins în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că s-a pronunțat asupra unor susțineri identice celor formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, anterior citată, cu privire la critici identice. Astfel, Curtea a reținut că, având în vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în hotărârea pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, 1972, a subliniat faptul că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, „acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum“. … 21.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 47 alin. (1) și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție, cu motivarea că textul de lege criticat aduce atingere principiului protecției așteptărilor legitime ale acestora cu privire la un anumit nivel de protecție și securitate socială, Curtea reține că, în acord cu jurisprudența sa, anterior citată, acest principiu nu este consacrat constituțional, iar drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, respectiv optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție. Pe de altă parte, instituirea unui anumit cuantum al pensiei de serviciu este un beneficiu acordat de legiuitor, care este în egală măsură îndreptățit să dispună asupra cuantumului prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. … 22.Referitor la conformitatea textului de lege criticat cu prevederile art. 53 din Constituție, prin raportare la faptul că în expunerea de motive a legii criticate nu s-a făcut nicio referire cu privire la motivele care au determinat diminuarea cuantumului pensiei magistraților reîncadrați în funcție, pe perioada reîncadrării, Curtea reține că textul constituțional invocat este lipsit de relevanță, aspectele specifice invocate ținând de politica economică și socială a statului, iar dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. Or, legiuitorul este în măsură să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului, dar, evident, cu respectarea și a celorlalte prevederi sau principii constituționale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, anterior citată). … 23.De asemenea, în motivarea excepției este invocată și încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, dat fiind faptul că măsura reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada reîncadrării în funcție, se aplică doar magistraților reîncadrați în funcție, în condițiile art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, iar nu și foștilor magistrați care și-au încetat activitatea din motive neimputabile și sunt numiți în magistratură, pe bază de concurs, în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. … 24.Analizând aceste susțineri, prin raportare la textele de lege incidente, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului, al Curții Constituționale, al Avocatului Poporului, al Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și în Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani. … 25.Pe de altă parte, dispozițiile art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 reglementează o modalitate de reîncadrare fără concurs, respectiv reîncadrarea în funcție a foștilor judecători, procurori sau magistrați-asistenți, care au fost eliberați din funcție prin pensionare și cu privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condițiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, reîncadrarea se face de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării și care nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal. … 26.Curtea reține, așadar, existența unor situații juridice diferite, circumstanțiate unui cadru normativ distinct, pe de o parte, respectiv încadrarea în funcție, pe bază de concurs, în condițiile reglementate în art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, precum și, pe de altă parte, reîncadrarea în funcție, potrivit art. 83 alin. (3) din același act normativ, fără concurs, a foștilor judecători, procurori ori magistrați-asistenți, la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării. Astfel, acest din urmă text legal reglementează un beneficiu, din perspectiva modalității de reîncadrare, prin interviu organizat de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu pe bază de concurs, și numai în condițiile în care instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal. Prin urmare, în speță, situațiile juridice diferite în care se află magistrații încadrați prin concurs, în condițiile art. 33 alin. (1), spre deosebire de foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți reîncadrați pe bază de interviu, în condițiile unei lipse de personal a instanțelor sau parchetelor unde au funcționat până la data pensionării, justifică instituirea unui regim juridic diferit cu privire la cuantumul pensiei, pe perioada reîncadrării. În acest sens, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). … 27.Pentru aceleași considerente nu pot fi primite nici susținerile referitoare la existența unei pretinse discriminări față de alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii de serviciu, care sunt în situația de a cumula pensia cu salariul sau indemnizația. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative. Din contră, legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Pe de altă parte, Curtea mai reține că, în situațiile referitoare la reîncadrarea în profesie, legiuitorul beneficiază de o largă marjă de apreciere în privința condițiilor în care se acordă pensia de serviciu, în privința suspendării/acordării sau reducerii drepturilor bănești, pentru această perioadă. … 28.În ceea ce privește susținerile referitoare la contradicția textului de lege criticat cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la principiul legalității, cu motivarea că acesta introduce o nouă modalitate de calcul al pensiei magistraților, care se adaugă la reglementarea deja existentă în norme speciale, Curtea reține că textul de lege criticat instituie reglementarea dreptului la pensie de serviciu într-un anumit cuantum, nefiind vorba de o dispoziție derogatorie de la cadrul normativ referitor la pensia de serviciu a judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți sau personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, reprezentat de Legea nr. 303/2004, printr-o nouă modalitate de calcul al cuantumului drepturilor bănești reprezentate de pensia de serviciu. Modificarea sau completarea unei dispoziții legale, fără a fi afectat caracterul unitar normativ al actului din care face parte, nu are semnificația unei reglementări paralele. În acest sens, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. … 29.Totodată, cu privire la regimul juridic al pensiilor de serviciu, relevante sunt cele statuate în Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, paragrafele 113-116, invocând jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea a observat că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea în același sens și Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunțată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunțată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). Totodată, prin Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 și nr. 45.588/11 – Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României (paragrafele 40-48), s-a arătat că integrarea pensiilor de serviciu în sistemul general de pensii, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a cuantumului pensiei acordate cu 70%, nu aduce atingere art. 1 din Protocolul adițional la Convenție (a se vedea și Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011). … 30.De asemenea, Curtea a reținut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condițiilor și a criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale și de a respecta o condiție de rezonabilitate în stabilirea condițiilor de pensionare – est modus in rebus (a se vedea în acest sens Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012). Curtea a statuat că, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). … 31.În fine, prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Curtea a conchis că „atât instituirea, cât și suprimarea, prin intermediul unor legi cu regim special, a pensiilor de serviciu pentru anumite categorii de beneficiari sunt conforme cu dispozițiile Constituției“. … 32.În concluzie, astfel cum a reținut Curtea în Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, precitată, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere mai largă, stabilind că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, acestea sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se acordă, iar odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor. Totodată, acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a dreptului de proprietate și, în fine, legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gilica Popescu în Dosarul nr. 613/90/2019 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește