DECIZIA nr. 746 din 20 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) și (2) din Codul penal și ale art. 48 alin. (1) și (2) din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Darius Johari în Dosarul nr. 39.784/299/2017 al Tribunalului București – Secția I penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 391D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se susține că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile, prevăzând, fără ambiguitate situațiile în care se poate interveni prin modificarea sau stingerea unor obligații, și nu a unor măsuri de supraveghere, stabilite prin hotărâre definitivă de condamnare, care are putere de lucru judecat. În acest context, se arată că împrejurarea că, în practică, organele judiciare apreciază că măsurile de supraveghere dispuse în privința persoanei supravegheate trebuie modificate sau încetează, conform legii, nu determină neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate. Se mai arată că persoana supravegheată a avut la dispoziție o cale de atac împotriva hotărârii de condamnare pe care nu a exercitat-o și are în continuare mijloace legale prin care poate să intervină pe parcursul termenului de încercare, dacă situațiile faptice impun acest lucru și dacă legea o permite. Se conchide că prevederile art. 87 din Codul penal și ale art. 48 din Legea nr. 253/2013 nu contravin normelor constituționale invocate de autorul excepției.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia penală nr. 145/C din 8 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 39.784/299/2017, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) și (2) din Codul penal și ale art. 48 alin. (1) și (2) din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Darius Johari într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autorul excepției împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă cererea formulată de același autor referitoare la încetarea măsurilor de supraveghere dispuse în privința sa. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată în esență, că dispozițiile art. 87 din Codul penal încalcă prevederile constituționale invocate întrucât, potrivit acestora, instanța poate dispune doar modificarea sau încetarea obligațiilor stabilite conform art. 85 alin. (2) din același cod, nu și a măsurilor de supraveghere stabilite potrivit art. 85 alin. (1) din Codul penal. Se susține că, astfel cum rezultă din denumirea marginală a articolului, scopul său este acela de a da posibilitatea instanței să individualizeze și să personalizeze obligațiile impuse pe timpul derulării termenului de supraveghere, în acord cu noi condiții faptice care intervin și cu conduita persoanei supravegheate. Or, se susține că, pe parcursul termenului de supraveghere, pot interveni situații care să justifice impunerea unor noi obligații, ori sporirea sau diminuarea obligațiilor existente, astfel încât să se asigure șanse sporite de îndreptare a persoanelor față de care s-a dispus amânarea executării pedepsei. Se susține că, din reglementarea criticată, rezultă o flexibilitate în adaptarea obligațiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) din Codul penal, dar și o inflexibilitate a procedurii de modificare sau încetare a măsurilor de supraveghere stabilite conform art. 85 alin. (1) din Codul penal.  … 6.Referitor la prevederile art. 48 din Legea nr. 253/2013 se arată că acestea sunt neconstituționale întrucât dau dreptul de a solicita modificarea sau încetarea obligațiilor stabilite în sarcina persoanei supravegheate, la sesizarea consilierului de probațiune sau a judecătorului delegat cu executarea, la cererea persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau a persoanei vătămate, fără ca persoana supravegheată să se poată adresa cu o cerere în acest sens, în mod direct, instanței. Pentru motivele anterior menționate, se susține că dispozițiile legale criticate nu oferă posibilitatea judecătorului să analizeze vreo probă sau vreo situație faptică obiectivă ce ar implica modificarea sau încetarea vreunei măsuri de supraveghere stabilite în sarcina persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, judecătorul putându-se pronunța doar cu privire la obligațiile prevăzute prin hotărârea de stabilire a pedepsei. Se mai arată că persoana supravegheată nu poate sesiza în mod direct instanța și nu poate solicita acesteia să dispună modificarea sau încetarea vreunei măsuri de supraveghere stabilite.  … 7.Tribunalul București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile, dând posibilitatea destinatarilor legii să le înțeleagă conținutul și să își adapteze conduita la cerințele lor. Se mai susține că dispozițiile legale criticate nu încalcă drepturi fundamentale.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că supraaglomerarea și condițiile de igienă precară afectează deopotrivă deținuții aflați în infirmeriile sau spitalele penitenciare și pe cei cazați în spațiile obișnuite de detenție, ambelor categorii fiindu-le aplicabile standardele referitoare la interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante. Se arată că standardele referitoare la calitatea spațiilor de detenție sunt aplicabile și deținuților bolnavi în perioada în care se află sub îngrijire medicală. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv la Hotărârile din 19 iunie 2007, 1 iunie 2010 și 2 februarie 2016, pronunțate în Cauzele Ciorap împotriva Moldovei, paragraful 70, Răcăreanu împotriva României, paragraful 49, și Drăgan împotriva României, paragraful 66. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform actului de sesizare, prevederile art. 87 alin. (1) și (2) din Codul penal și ale art. 48 alin. (1) și (2) din Legea nr. 253/2013. Din analiza dispozițiilor legale criticate, Curtea reține că autorul critică, în realitate, prevederile art. 87 din Codul penal și ale art. 48 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 14 august 2013, care au următorul cuprins: – Art. 87 din Codul penal: (1)Dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligații, fie sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, instanța dispune modificarea obligațiilor în mod corespunzător, pentru a asigura persoanei supravegheate șanse sporite de îndreptare.(2)Instanța dispune încetarea executării unora dintre obligațiile pe care le-a impus, atunci când apreciază că menținerea acestora nu mai este necesară; … – Art. 48 din Legea nr. 253/2013: (1)În situația în care, pe parcursul termenului de supraveghere, consilierul de probațiune constată că se impune modificarea conținutului unora dintre obligațiile stabilite în sarcina persoanei supravegheate, impunerea unor noi obligații sau încetarea executării unora dintre cele dispuse, sesizează instanța de executare, potrivit art. 87 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.(2)Sesizarea instanței poate fi făcută și de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probațiune. …  … 13.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept și la calitatea legii, ale art. 16 cu privire la egalitatea în fața legii, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție și ale art. 124 cu privire la înfăptuirea justiției. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 159 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iunie 2018, paragrafele 20 și 27, a reținut că amânarea aplicării pedepsei este o măsură ce poate fi dispusă de instanța de judecată, constând în amânarea temporară a aplicării pedepsei stabilite cu privire la inculpat, atunci când apreciază, ținând seama de persoana infractorului, de conduita avută de acesta înainte și după comiterea infracțiunii și de posibilitățile sale de îndreptare, că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru un termen de supraveghere de 2 ani. Totodată, Curtea a constatat că amânarea aplicării pedepsei se dispune în condițiile în care prezumția de nevinovăție a fost răsturnată și implică în mod necesar un termen de supraveghere care va fi însoțit, în mod inevitabil, de măsurile de supraveghere. Acestea din urmă sunt elemente componente intrinseci regimului juridic al instituției amânării pedepsei. Mai mult, s-a arătat că măsurile de supraveghere au o natură legală, judecătorul neavând nicio marjă de apreciere. De aceea, s-a reținut că ele nu pot fi privite ca imixtiune în viața particulară a unei persoane și reprezintă, în acord cu art. 53 din Constituție, o restrângere legală a drepturilor constituționale pe timpul executării pedepsei în modalitatea stabilită prin art. 83 din Codul penal. Așa fiind, Curtea a reținut că, spre deosebire de obligații, măsurile de supraveghere stabilite de legiuitor în art. 85 alin. (1) din Codul penal nu pot fi modificate, ele făcând parte din substanța și rațiunea amânării aplicării pedepsei, în contextul controlului asupra persoanei căreia i se aplică măsura. … 15.Referitor la prevederile art. 87 din Codul penal, Curtea reține că acestea reglementează modificarea sau încetarea obligațiilor impuse pe durata termenului de supraveghere persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei. La rândul său, art. 85 din Codul penal prevede măsurile de supraveghere pe care persoana în privința căreia instanța dispune amânarea aplicării pedepsei trebuie să le respecte, precum și obligațiile care pot fi impuse acesteia. În acest sens, alin. (1) și alin. (2) ale art. 85 anterior menționat fac distincție, în mod expres, între măsurile de supraveghere, prevăzute la art. 85 alin. (1) din Codul penal, și obligațiile ce pot fi impuse persoanei supravegheate, care sunt reglementate la art. 85 alin. (2) din Codul penal.  … 16.Din analiza celor două dispoziții legale, Curtea constată că, în timp ce măsurile de supraveghere prevăzute la art. 85 alin. (1) din Codul penal constituie obligații legale ce trebuie impuse persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei și pe care aceasta trebuie să le respecte simultan, impunerea obligațiilor prevăzute la alin. (2) al art. 85 din Codul penal este lăsată la aprecierea instanței de judecată. Acest aspect a fost reținut de Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 159 din 27 martie 2018, anterior citată, paragraful 17, prin care s-a constatat că, potrivit art. 85 alin. (1) și (2) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte o serie de măsuri de supraveghere care se vor dispune ope legis, fără vreo cenzură din partea instanței. S-a arătat, totodată, că instanța poate impune persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute una sau mai multe obligații asupra cărora, de data aceasta, spre deosebire de măsurile de supraveghere, instanța va aprecia asupra necesității lor. Pentru aceste motive, Curtea reține că, în mod firesc, art. 87 din Codul penal prevede doar modificarea sau încetarea obligațiilor impuse de instanță pe parcursul termenului de supraveghere, conform art. 85 alin. (2) din Codul penal, nu și a măsurilor de supraveghere, prevăzute la art. 85 alin. (1) din Codul penal, care vor fi menținute pe tot parcursul termenului de supraveghere.  … 17.Prin urmare, soluția juridică reglementată la art. 87 din Codul penal, criticată de autorul excepției, este consecința logică a modalității de reglementare a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor prevăzute la art. 85 din Codul penal. Aceasta constituie însă opțiunea legiuitorului, în acord cu politica penală a statului și a fost reglementată de către legiuitor conform atribuției sale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acesta.  … 18.Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că dispozițiile art. 87 din Codul penal sunt clare, precise și previzibile, fiind în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție.  … 19.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 din Legea nr. 253/2013, Curtea constată că acestea reprezintă o aplicație a dispozițiilor art. 87 din Codul penal. Astfel, art. 48 anterior referit prevede procedura potrivit căreia obligațiile dispuse de instanță conform art. 85 alin. (2) din Codul penal pot fi modificate sau pot înceta, în cazurile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 87 din Codul penal. Astfel, art. 48 din Legea nr. 253/2013 prevede atribuția consilierului de probațiune și, respectiv, a judecătorului delegat cu executarea de a sesiza instanța, conform art. 87 din Codul penal, în situația în care, pe parcursul termenului de supraveghere se constată că se impune modificarea conținutului unora dintre obligațiile stabilite în sarcina persoanei supravegheate, impunerea unor noi obligații sau încetarea executării unora dintre cele dispuse. În privința judecătorului delegat cu executarea, alin. (2) al art. 48 din Legea nr. 253/2013 reglementează faptul că acesta își poate exercita dreptul de a sesiza instanța la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probațiune.  … 20.Prin urmare, persoana supravegheată în privința căreia s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu se poate adresa direct instanței pentru a solicita modificarea sau încetarea obligațiilor stabilite în sarcina sa conform art. 85 alin. (2) din Codul penal, ci poate adresa o cerere în acest sens judecătorului delegat cu executarea. Această soluție juridică, criticată de autorul excepției, constituie o aplicare a dispozițiilor art. 14 și ale art. 15 lit. e) din Legea nr. 253/2013, ce reglementează instituția judecătorului delegat cu executarea, respectiv atribuțiile acestuia. Astfel, conform art. 14 alin. (1) din actul normativ analizat, acesta este delegat anual de către instanța de executare, dintre judecătorii acestei instanțe, pentru coordonarea activităților privind punerea în executare a hotărârilor judecătorești, iar, potrivit art. 15 lit. e) din aceeași lege, una dintre atribuțiile sale este aceea de a sesiza instanța de executare, în cazurile prevăzute de prezenta lege, pentru modificarea conținutului, înlocuirea, încetarea unor obligații sau revocarea unor pedepse ori măsuri neprivative de libertate.  … 21.Mai mult, analizând rolul și atribuțiile judecătorului delegat cu executarea, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 14 și art. 15 din Legea nr. 253/2013, Curtea constată că această instituție a fost reglementată de legiuitor ca element procedural ce face legătura între instanța de executare și persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, acesta fiind, în esență, scopul delegației anuale primite conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 253/2013 de către judecătorul delegat cu executarea. În acest sens, prin Decizia nr. 159 din 27 martie 2018, anterior invocată, paragraful 28, Curtea a mai constatat că, potrivit art. 55-57 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un plan de supraveghere care este revizuit ori de câte ori este necesar, în funcție de schimbările intervenite în situația persoanei și evoluția cazului, controlând nemijlocit respectarea de către persoana supravegheată a măsurilor de supraveghere prevăzute la art. 85 alin. (1) din Codul penal pe toată durata termenului de supraveghere. De asemenea, s-a arătat că, potrivit art. 111 din aceeași lege, în activitatea sa consilierul de probațiune emite decizii care sunt obligatorii pentru persoana supravegheată și pentru instituțiile din comunitate vizate, iar, împotriva deciziilor consilierului de probațiune, persoana sau instituția din comunitate vizată poate face plângere la judecătorul delegat cu executarea, în termen de 10 zile de la comunicare. În acest sens, judecătorul delegat cu executarea fixează un termen pentru soluționarea plângerii cu citarea părților și soluționează plângerea, în camera de consiliu, prin încheiere definitivă, după ascultarea petentului și a consilierului de probațiune. Încheierea prin care judecătorul delegat cu executarea soluționează plângerea este obligatorie pentru persoana sau instituția care a formulat plângerea și pentru consilierul de probațiune.  … 22.Așa fiind, reglementarea dreptului persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de a formula cerere la judecătorul delegat cu executarea, pentru diminuarea sau încetarea obligațiilor dispuse în sarcina sa, conform art. 85 alin. (2) din Codul penal, reprezintă o formă de asigurare a accesului la justiție și nu o încălcare a dreptului fundamental prevăzut la art. 21 din Constituție.  … 23.Referitor la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea reține că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, astfel cum Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, principiul egalității prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Prin aceeași jurisprudență, s-a arătat că, așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 454 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 25 octombrie 2005).  … 24.În ceea ce privește invocarea în prezenta cauză a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 124 din Constituție, acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât reglementează cu privire la statul român și la înfăptuirea justiției.  … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Darius Johari în Dosarul nr. 39.784/299/2017 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 87 din Codul penal și ale art. 48 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește