DECIZIA nr. 746 din 14 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Vasilache Ion în Dosarul nr. 48.298/3/2017 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 475D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, menționând, în acest sens, Decizia nr. 417 din 11 iulie 2023.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 48.298/3/2017, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Vasilache Ion într-un dosar având ca obiect pretenții financiare, respectiv obligarea pârâților la plata ajutoarelor cuvenite la ieșirea la pensie.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale întrucât un drept legal (dreptul la ajutoare/indemnizații) a fost suspendat succesiv, pe un termen îndelungat, prin dispoziții speciale și derogatorii, începând cu 2011 și până la finele anului 2017. Având în vedere că instanța supremă a statuat, în considerentele Deciziei nr. 5 din 5 martie 2018, că dreptul la ajutoare/indemnizații este un drept de natură salarială sau asimilat acestuia, asociat prestării unei anumite activități în temeiul unui raport de muncă sau de serviciu (paragrafele 62, 63 și 68 ale deciziei), autorul excepției apreciază că singura cauză pentru care dreptul la ajutoare/indemnizații nu poate fi valorificat și pentru care acțiunile au fost prematur introduse constă în intervenția repetată și continuă a unor acte normative speciale prin care exercițiul dreptului a fost suspendat. … 6.În aceste condiții se impune verificarea criticilor de neconstituționalitate nu numai sub aspectul fiecărui act normativ, privit ut singuli, ci și sub aspectul modului în care respectivul act normativ respectă criteriile de constituționalitate prin raportare la întregul cadru normativ relevant, în dinamica sa, în special în corelație cu întreaga serie de 9, respectiv 10 acte normative care au suspendat, de o manieră dramatică și pe o perioadă îndelungată, plata unor beneficii stabilite prin lege. De asemenea, trebuie verificată respectarea limitării în timp a suspendării, nu numai prin raportare la perioada în care fiecare dintre dispozițiile legale criticate a suspendat exercițiul dreptului (de regulă, un an), ci și prin raportare la întreaga perioadă de aproape 8 ani în care plata acestor drepturi stabilite prin lege a fost suspendată în mod continuu. … 7.Deoarece situația legislativă creată prin emiterea, în decursul a 8 ani, a 10 acte normative de suspendare a plății unor drepturi bănești a fost identificată de Curtea Constituțională ca fiind o problemă de legiferare, în condițiile în care legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă semnalată chiar de instanța de contencios constituțional, este necesar ca aceasta să acționeze pentru ca, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, să asigure criteriile calitative ale celor două ultime acte normative prin care a fost din nou suspendată plata indemnizațiilor și a ajutoarelor. … 8.De altfel, modul de acțiune a legiuitorului în această materie a fost unul imprevizibil și incoerent, de natură să genereze nesiguranță și instabilitate profundă în reglementarea relațiilor sociale. Astfel, destinatarii normelor juridice respective au fost puși în imposibilitatea obiectivă de a cunoaște data începând cu care respectivele norme vor fi puse în mod efectiv în aplicare, dată care rămâne incertă în continuare. Or, această atitudine este de natură să încalce principiul securității raporturilor juridice și pe cel al încrederii legitime. Acest din urmă principiu este un corolar al principiului securității juridice. … 9.Astfel, principiul încrederii în statul de drept presupune asigurarea aplicării legilor adoptate și a valorificării drepturilor acordate prin lege. Din acest punct de vedere, măsurile legislative prin care se consacră drepturi de natură patrimonială trebuie corelate cu obligația pozitivă a statului de a le acorda în mod efectiv, dacă nu imediat, măcar într-un termen rezonabil. Încrederea legitimă pe care trebuie să o inspire normele legale presupune ca edictarea acestora să aibă ca finalitate aplicarea lor la raporturile juridice concrete, și nu suspendarea sine die a acestora. … 10.Potrivit art. 66 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aplicarea unui act normativ poate fi suspendată, în cazuri speciale și pe o perioadă determinată, condiții care se mențin și în situația suspendării printr-o multitudine de acte normative succesive, a efectelor unui act normativ, așa cum este cazul suspendării plății ajutoarelor și indemnizațiilor. … 11.Mai mult decât atât, în cuprinsul expunerii de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 nu este argumentată în niciun mod necesitatea măsurii de suspendare, în continuare, a acordării indemnizațiilor și ajutoarelor, nici ca măsură distinctă, nici prin raportare la economia întregului act normativ, nefiind prezentate nici impactul financiar-bugetar al acordării acestor beneficii și nici consecințele în plan bugetar ale suspendării în continuare a plății acestora. Prin urmare, Guvernul nu a făcut dovada existenței/menținerii nici a condițiilor speciale și nici a situației extraordinare cât privește, în mod distinct, adoptarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. … 12.Autorul excepției de neconstituționalitate mai invocă jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 46 din 12 februarie 2002, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, Decizia nr. 121 din 6 martie 2014, Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2015, Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015 și Decizia nr. 760 din 13 decembrie 2016. … 13.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă apreciază că suspendarea anuală a drepturilor prevăzute de art. 20 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru o perioadă însemnată de timp, ce a culminat chiar cu abrogarea acestora prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și o nouă suspendare adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ulterior abrogării însuși dreptului în discuție, este o sursă de dezechilibru social și, ca atare, de neîncredere din partea particularilor.  … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 15.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale.  … 16.Indemnizațiile acordate cu prilejul ieșirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale, în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional, întrucât nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, legiuitorul fiind liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și cu privire la diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora. … 17.În plus, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, așa cum este Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, s-a statuat că statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. În același sens este și Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11 și nr. 44.605/11, Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragrafele 15 și 19, prin care Curtea de la Strasbourg amintește că, datorită unei cunoașteri directe a propriei societăți și a necesităților acesteia, autoritățile naționale se află, în principiu, într-o poziție mai adecvată decât instanța internațională pentru a stabili ce anume este „de utilitate publică“.  … 18.În consecință, în cadrul mecanismului de protecție creat de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este de competența autorităților naționale să se pronunțe primele cu privire la existența unei probleme de interes general. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice și sociale, Curtea respectă modul în care acesta percepe imperativele „utilității publice“, cu excepția cazului în care raționamentul său se dovedește în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil (paragraful 19). … 19.În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018. Totodată, se arată că în cauză este o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de instanța de contencios constituțional în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, și dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, care au următorul cuprins: – Art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „(3) Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“; … – Art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: „(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ …  … 23.Curtea constată că în prezent dispozițiile de lege criticate și-au încetat aplicarea. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată. … 24.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept, calitatea legii și securitatea raporturilor juridice și în art. 115 alin. (4) privind adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului. … 25.Examinând criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 care privesc presupusa lipsă a caracterului urgent, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat preambulul ordonanțelor de urgență ale Guvernului prin care a fost suspendată, în anii 2013, 2014, 2015 și 2016, plata drepturilor prevăzute de art. 20 alin. (1)-(2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Curtea a ajuns la concluzia că acele ordonanțe de urgență respectă exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție cu privire la condițiile în care pot fi emise ordonanțe de urgență. Ținând seama de această orientare jurisprudențială, precum și de preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, care se referă, printre altele, la faptul că, pentru păstrarea echilibrelor bugetare, sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvern, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar, nu se poate reține critica întemeiată pe art. 115 alin. (4) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 715 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 12 ianuarie 2021, paragraful 24). Aceeași concluzie se impune și cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, prin raportare la prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4). … 26.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare. … 27.Astfel, prin Decizia nr. 610 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 1 martie 2023, paragraful 24, Decizia nr. 575 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 28 martie 2023, Decizia nr. 219 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 12 august 2022, Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021, paragrafele 58 și 59, instanța de contencios constituțional, respingând excepțiile de neconstituționalitate, a statuat că ajutoarele sau indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. … 28.Astfel, Curtea a observat că dispozițiile de lege criticate fac parte din legi anuale de salarizare a personalului plătit din fonduri publice și prevăd că în perioadele reglementate de ele nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Textele criticate au caracter general, referindu-se la toate categoriile de ajutoare sau indemnizații prevăzute de lege la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, cum sunt, cu titlu exemplificativ, cele prevăzute de: art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, art. 69 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004, art. 20 din anexa nr. VII: Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, sau art. 73 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009. De asemenea, Curtea a reținut că, în speță, era vorba despre ajutorul prevăzut de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, ajutor acordat pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu. Însă Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Noua reglementare nu conține nicio dispoziție similară celor din Legea-cadru nr. 284/2010 care instituiau ajutoarele și indemnizațiile. De asemenea, Legea-cadru nr. 153/2017 a abrogat dispozițiile din ordonanțele de urgență ale Guvernului prin care a fost suspendată plata ajutoarelor și indemnizațiilor în intervalul 2012-2016 inclusiv. … 29.De asemenea, prin Decizia nr. 192 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 8 iunie 2017, paragraful 19, Curtea a reținut că, potrivit art. 41 alin. (2) din Constituție, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială care privesc: securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, „precum și în alte situații specifice, stabilite prin lege“. Prin urmare, nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. … 30.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, care impune standardele privind calitatea legii, prin Decizia nr. 610 din 24 noiembrie 2022, paragrafele 25, 27 și 28, Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, paragraful 61, și Decizia nr. 189 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1045 din 9 noiembrie 2020, paragraful 87, Curtea a reiterat statuările sale anterioare prin care a constatat conformitatea cu aceste standarde a actelor normative de suspendare a drepturilor salariale pentru intervalul 2010-2017 (a se vedea și Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 9 octombrie 2019, paragrafele 96-98). În aceste decizii, Curtea a reținut că înțelesul normelor de suspendare a plății drepturilor salariale a fost clarificat prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 15 iulie 2015. Astfel, în interpretarea instanței supreme, voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenței dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații, ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept, precum și faptul că dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat. … 31.Totodată, prin Decizia nr. 834 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 8 martie 2021, paragraful 20, referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, din cauza caracterului imprevizibil al dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, invocând jurisprudența sa, Curtea a reținut că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum (a se vedea în același sens și Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragraful 30). … 32.Referitor la critica privind încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, paragraful 64, și Decizia nr. 834 din 17 noiembrie 2020, precitată, paragraful 21, Curtea a arătat că textul constituțional invocat privește valorile supreme ale statului de drept, fiind o reglementare de principiu care constituie cadrul pe care se grefează toate celelalte norme ale Legii fundamentale. Având în vedere acestea, precum și faptul că ajutoarele ori indemnizațiile la care se referă textele criticate nu fac parte din această categorie a drepturilor fundamentale, Curtea a apreciat că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasilache Ion în Dosarul nr. 48.298/3/2017 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește