DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, ale art. 30-32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și a prevederilor art. 887 și ale art. 900 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Calor – S.R.L. din București, în Dosarul nr. 6.650/302/2019 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.019D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Adrian Rusu, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, susține că, atât timp cât oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, până la soluționarea litigiilor privind drepturile reale ale părților, recepționează și avizează documentele de cadastrare a terenurilor, atunci când există suprapuneri cu privire la drepturile reale ce poartă asupra terenurilor în cauză, se încalcă principiul constituțional al securității raporturilor juridice, precum și dreptul constituțional de proprietate privată. În acest sens, se arată că fiecare act de dezmembrare, comasare, alipire sau dezlipire efectuat de cel care și-a înscris în cartea funciară dreptul respectiv trebuie atacat separat, ceea ce conduce la cheltuieli foarte mari pentru părțile interesate și la încărcarea excesivă a rolului instanțelor judecătorești. Dimpotrivă, dacă recepționarea și avizarea documentelor cadastrale nu ar fi permise până la soluționarea litigiilor, ar fi realizată securitatea raporturilor juridice. Pe de altă parte, se mai arată că în asemenea cauze trebuie introdus și oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară, pentru a putea da lămuriri, a putea comunica situații de fapt sau înscrisuri și pentru a evita tergiversarea soluționării cauzelor, astfel cum se întâmplă în prezent. … 4.Se mai arată că dobândirea drepturilor reale în cazurile prevăzute la art. 887 alin. (1) din Codul civil, respectiv fără înscriere în cartea funciară, încalcă drepturile proprietarilor, în situația în care există litigii între aceștia, susținându-se că trebuie înscrise în cartea funciară toate drepturile reale, indiferent de modul de dobândire. De asemenea, și în situația reglementată de art. 900 din Codul civil, referitoare la prezumția existenței sau inexistenței unui drept tabular, legiuitorul trebuia să prevadă posibilitatea de a face dovada contrară a existenței/inexistenței dreptului tabular în toate cazurile, nu numai în cele prevăzute la art. 887 din același cod, așa cum dispune în prezent textul de lege criticat. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că motivarea excepției privește o presupusă activitate ilicită a oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, aspect ce nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate. Pe de altă parte, se arată că suportarea unor cheltuieli judiciare sau faptul că există mai multe litigii cu privire la același bun nu echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, invocarea lipsei celerității judecării unor astfel de cauze excedează controlului exercitat de Curtea Constituțională. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.650/302/2019, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 30-32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și a prevederilor art. 887 și ale art. 900 din Codul civil. Excepția a fost invocată de Societatea Calor – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei încheieri de carte funciară. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, având în vedere că autoarea excepției a solicitat în justiție încă din anul 2009 rectificarea cărților funciare și a documentațiilor cadastrale, în numeroase dosare, iar oficiul de cadastru și publicitate imobiliară nu a răspuns solicitărilor instanței judecătorești, fără a fi amendat. … 8.Se susține că nu este asigurat un sistem unitar de evidență tehnică a imobilelor, în condițiile în care același lot de teren figurează simultan, de peste 10 ani, în documentația tehnică a două imobile distincte, iar art. 1 din Legea nr. 7/1996 nu asigură securitatea tranzacțiilor și nici nu contribuie la facilitarea ipotecii. … 9.Se mai susține că actele efectuate de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară în favoarea unui terț, respectiv intabulări în serie, instituirea servituții exclusiv în favoarea unui terț sau „ipotecarea proprietății aparținând autoarei excepției de neconstituționalitate“, încalcă dreptul de proprietate privată. … 10.Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 referitor la sistemul de cadastru și carte funciară, art. 30 – 32 privind procedura de înscriere în cartea funciară din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, precum și prevederile art. 887 – Dobândirea unor drepturi reale fără înscriere și art. 900 – Prezumția existenței sau inexistenței unui drept tabular din Codul civil. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 31 – Dreptul la informație, art. 35 – Dreptul la un mediu sănătos, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 51 – Dreptul de petiționare, art. 73 – Categorii de legi, art. 124 – Înfăptuirea justiției, art. 136 – Proprietatea, art. 154 – Conflictul temporal de legi. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia susține neconstituționalitatea textelor de lege criticate prin reiterarea unor aspecte de fapt, proprii fondului cauzei deduse soluționării instanței judecătorești. Or, Curtea reține că aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, iar autoarea excepției solicită, în fapt, interpretarea unor circumstanțe proprii fondului cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, precum și determinarea consecințelor juridice ce decurg din aceasta. … 17.Cu privire la interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este inadmisibilă, prin prisma art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992. … 18.Totodată, susținerile formulate de reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate, cu prilejul dezbaterilor, vizează, în fapt, propuneri de lege ferenda, respectiv o modificare și completare a textelor de lege criticate, aspecte care excedează controlului de constituționalitate, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, ale art. 30-32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și a prevederilor art. 887 și ale art. 900 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Calor – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.650/302/2019 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește