DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Ana Alina Sîrcă și Alin Marius Brătulescu în Dosarul nr. 17.274/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.656D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepției au depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că pronunțarea Curții Constituționale asupra unor susțineri vizând faptul că legiuitorul nu a pus în acord legislația cu deciziile instanței de contencios constituțional excedează competenței sale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.274/3/2018 (524/2019), Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepția a fost invocată de Ana Alina Sîrcă și Alin Marius Brătulescu, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva Deciziei civile nr. 2.336 din 16 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că Legea nr. 10/2001, în ansamblu ei, este neconstituțională, deoarece nu prevede sancțiuni explicite, nu precizează sancțiuni pecuniare și compensații pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor – moștenitori. Se apreciază că în speță cererea de despăgubire a autorilor excepției trebuia să fie soluționată cel târziu în anul 2001 sau într-un „termen rezonabil“, așa cum prevede art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, se arată că Legea fundamentală garantează dreptul la proprietate și creanțele asupra statului, dar aceste garanții nu se regăsesc în Legea nr. 10/2001, dat fiind faptul că au trecut 22 de ani de tergiversare a soluționării cauzei, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. … 7.Se susține că Legea nr. 10/2001 trebuia să cuprindă și un articol de sancționare a conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu compensații pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor moștenitori direcți; or, se arată că dosarul de restituire este tergiversat chiar de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, din anul 2006, și tocmai această entitate care se ocupă de restituiri nu este vizată de nicio sancțiune. … 8.Se mai susține că Legea nr. 10/2001 este neconstituțională deoarece nu a fost modificată și completată conform Deciziei Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017 și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la problema caselor naționalizate, iar termenul prevăzut de Legea nr. 165/2013 a expirat la data de 21 mai 2018. Prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a declarat ca neconstituțională orice prorogare a termenului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, astfel că Guvernul, prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, este obligat să depună de îndată la dosarul cauzei, „un titlu pentru despăgubiri sau casă/apartament“, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor omului și a Curții Constituționale. … 9.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 38 din Legea nr. 10/2001 reglementează explicit răspunderea contravențională pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de acest act normativ în sarcina conducătorului autorității ori entității căreia îi revin aceste obligații, iar faptul că în cuprinsul legii nu sunt prevăzute compensații financiare pentru întârzierea în îndeplinirea anumitor obligații nu încalcă dispozițiile Constituției privitoare la principiul egalității și nu creează o situație de discriminare. … 10.Se mai apreciază că domeniul de reglementare al legii speciale în discuție l-a reprezentat acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de stat în perioada regimului comunist, astfel că împrejurarea că aceasta nu prevede anumite compensații pentru ipoteza aplicării cu întârziere și incomplete a măsurilor de reparație reprezintă o opțiune a legiuitorului ce nu încalcă principiile egalității și garantării proprietății, persoanele ce au suferit prejudicii pentru astfel de ipoteze putând recurge la normele dreptului comun pentru repararea acestora, în condițiile reglementate de acestea. De asemenea, se mai apreciază că împrejurarea că Legea nr. 10/2001 nu cuprinde dispoziții prin care să fie sancționată conducerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății pentru aplicarea abuzivă a legii, prin soluționarea prioritară a unor dosare, cu încălcarea ordinii de înregistrare, nu poate conduce la concluzia neconstituționalității acesteia, raportat la domeniul special de reglementare al acesteia și la faptul că răspunderea pentru fapte de natura celor invocate poate fi atrasă în temeiul legii penale, care reglementează inclusiv repararea prejudiciului creat prin aceste fapte. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. … 14.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată și art. 46 – Dreptul la moștenire. … 15.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia susțin neconstituționalitatea Legii nr. 10/2001, în ansamblul ei, în esență, pentru că legea nu prevede o sancțiune pentru încălcarea obligațiilor de restituire, prevăzute în actul normativ criticat, respectiv, nu sunt prevăzute anumite compensații financiare pe măsura prejudiciului cauzat prin întârzierea acordării măsurilor reparatorii prevăzute de lege. În acest sens, se arată că Legea nr. 10/2001 trebuia să cuprindă un articol privind sancționarea conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. De asemenea, se susține neconstituționalitatea legii, deoarece nu a fost modificată și completată în acord cu cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017. … 16.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că acestea nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, dimpotrivă, acestea tind spre o completare a legii criticate. Or, Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 17.Astfel, motivarea excepției vizează, în realitate, o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice reprezintă atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55). … 18.Prin urmare, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Ana Alina Sîrcă și Alin Marius Brătulescu în Dosarul nr. 17.274/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește