DECIZIA nr. 74 din 9 februarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 16, ale art. 21 alin. (6) și (7) și ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Rodica Letiția Fărcaș în Dosarul nr. 17.874/3/2017 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 471D/2018.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că își menține valabilitatea jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 336 din 23 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.874/3/2017, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16, ale art. 21 alin. (6) și (7) și ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Rodica Letiția Fărcaș întro cauză civilă având ca obiect anularea unei decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii, corespunzătoare valorii de piață a terenurilor ce fac obiectul dosarului de despăgubire.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că hotărârile judecătorești trebuie să se bucure de autoritate de lucru judecat și trebuie să poată fi puse în executare fără ca Parlamentul să intervină și să schimbe situația juridică ce rezultă din hotărâre. Or, modificarea prevederilor de lege criticate, în situația persoanelor în favoarea cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive ce fac trimitere la aplicarea procedurii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, constituie o imixtiune a autorității legislative în activitatea autorității judecătorești. Parlamentul, prin reglementarea legală criticată, lipsește de eficacitate hotărârea judecătorească pronunțată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cu privire la modul de stabilire și acordare a despăgubirilor pentru imobilele naționalizate ce nu pot fi restituite în natură. … 6.Tribunalul București – Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului apreciază, în esență, că prevederile de lege criticate, care impun o nouă procedură de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate privată, prin schimbarea sistemului de acordare a despăgubirilor, nu afectează autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești anterior pronunțate, astfel că nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 16, ale art. 21 alin. (6) și (7) și ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Ulterior ridicării excepției de neconstituționalitate, conținutul normativ al art. 21 alin. (6) a fost modificat prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, noua soluție legislativă fiind diferită de cea criticată în cauza de față. Întrucât în soluționarea procesului în cursul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate este incident art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 în forma anterioară modificării menționate, Curtea va analiza și constituționalitatea acestuia în redactarea de la data ridicării excepției de neconstituționalitate. Conținutul prevederilor de lege criticate este următorul:– Art. 16: „Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7).“; … – Art. 21 alin. (6) și (7):(6)Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.(7)Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6). … – Art. 41 alin. (5): „Obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.“ …  … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia susține, în esență, că ar fi încălcat principiul separației puterilor în stat prin faptul că, în situația persoanelor în favoarea cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive ce fac trimitere la aplicarea procedurii din titlul VII al Legii nr. 247/2005, instituirea, prin Legea nr. 165/2013, a unei modalități diferite de calcul al despăgubirilor și de evaluare a imobilelor ar constitui o imixtiune a autorității legiuitoare în activitatea autorității judecătorești. Astfel, prin reglementările legale criticate, hotărârile judecătorești pronunțate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 ar fi lipsite de eficacitate cu privire la modul de stabilire și acordare a despăgubirilor pentru imobilele naționalizate ce nu pot fi restituite în natură. … 14.Din analiza documentelor aflate la dosarul cauzei Curtea reține că în favoarea autoarei excepției a fost pronunțată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, o hotărâre judecătorească definitivă prin care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a fost obligată să desemneze un expert evaluator pentru evaluarea anumitor terenuri care nu pot fi restituite în natură și să emită o decizie reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilele în discuție. Această obligație a fost executată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cu respectarea art. 41 alin. (5) coroborat cu art. 21 alin. (6) din aceasta, aspect contestat de autoarea excepției, care apreciază că executarea obligației menționate ar fi trebuit să fie realizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005, sub imperiul căreia a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă. … 15.Curtea Constituțională a mai analizat situații similare, în care se făcea referire la hotărâri definitive și irevocabile de obligare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să procedeze la desemnarea unui evaluator în vederea stabilirii valorii imobilului revendicat și emiterea titlului de despăgubire corespunzător, fără să se pronunțe asupra întinderii dreptului de proprietate, așadar, fără să oblige comisia centrală să emită o decizie pentru o anumită valoare determinată, în conformitate cu prevederile titlului VII din Legea nr. 247/2005. În acest context procesual, Curtea a constatat că faptul că evaluarea imobilului urmează să se facă, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, potrivit altor criterii – respectiv prin aplicarea grilei notariale valabile la acel moment, iar nu prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare, prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 – nu poate reprezenta o nesocotire a principiului separației puterilor în stat printr-o pretinsă atingere adusă de legiuitor forței hotărârilor judecătorești. Curtea a arătat că, pentru înțelegerea acestei chestiuni, trebuie avute în vedere prevederile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, care reglementează cu privire la modalitatea concretă de plată a sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a legii menționate, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a acestei legi. Art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 vizează însă o cu totul altă ipoteză, cea în care prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 fusese stabilită în sarcina fostei comisii Centrale obligația de emitere a titlurilor de despăgubire, ceea ce implica stabilirea de către această instituție a valorii imobilului pentru care se cuvin despăgubiri. Cu alte cuvinte, noua modalitate de evaluare, prin utilizarea grilei notariale, nu este de natură să nesocotească principiul separației puterilor în stat, întrucât instituirea prin lege a unei alte modalități de calcul nu impietează asupra dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile referitoare la obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – ale cărei atribuții și, implicit, obligații stabilite pe cale judecătorească au fost preluate de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor – la emiterea unei decizii de compensare prin puncte, conform noii proceduri administrative (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 805 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 8 februarie 2016, paragrafele 26 și 27). … 16.Așadar, situația autoarei excepției, care are calitatea de beneficiar al unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care se stabilește în sarcina autorității publice pârâte o obligație de a face, respectiv de a emite o decizie ce intră în competența sa legală, este net diferită de cea potrivit căreia prin aceeași sentință judecătorească a fost stabilită suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condițiile Legii nr. 247/2005. Ultima ipoteză corespunde celei reglementate distinct de legiuitor la art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013, legea nouă aplicându-se doar în ceea ce privește modalitatea de plată a sumelor de bani anterior stabilite. Prin urmare, dacă evaluarea imobilului nu a fost efectuată și nici nu s-a stabilit cuantumul bănesc prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, este firesc ca aceste operațiuni să se raporteze la actul în vigoare la momentul în care au loc, în conformitate cu principiul tempus regit actum (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 44). … 17.De altfel, în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, prevăzută de Legea nr. 165/2013, Curtea Constituțională a observat, în jurisprudența sa, că modul de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013). … 18.Totodată, cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din aceasta, Curtea a mai statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Tot potrivit acestei expuneri de motive, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor. Curtea a admis, cu acel prilej, că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate sub formă de puncte să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 – referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, precitată, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, paragraful 235, menite să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor, statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Sub acest aspect, poate fi reamintită jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). … 19.Cele reținute prin deciziile citate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, obligația emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 urmând să fie executată în condițiile noii legi, fără ca această împrejurare să aibă semnificația nesocotirii principiului separației puterilor în stat ca urmare a unei pretinse afectări a forței executorii a hotărârilor judecătorești definitive prin prevederile legale criticate, ci fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum și a principiului aplicării imediate a legii noi. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Rodica Letiția Fărcaș în Dosarul nr. 17.874/3/2017 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 16, ale art. 21 alin. (6) și (7) și ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 februarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește