DECIZIA nr. 74 din 18 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Autoritatea Electorală Permanentă în Dosarul nr. 44.253/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.248D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 117 din 14 martie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 1.251 din 1 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 44.253/3/2017, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Excepția a fost invocată de Autoritatea Electorală Permanentă într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii ce privea transferul într-o funcție publică, la cererea funcționarului public. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile legale criticate restricționează în mod nejustificat și inechitabil mobilitatea în cadrul corpului funcționarilor publici, în cazul transferului la cererea funcționarului public. Astfel, se susține că, în acest din urmă caz, în care transferul este solicitat pentru dezvoltarea carierei acestuia în funcția publică, dreptul la mobilitate, prin modificarea raportului de serviciu, este limitat la autorități sau instituții publice de același nivel cu cea din care provine, deși îndeplinește aceleași condiții generale și specifice pentru realizarea mobilității în cadrul corpului funcționarilor publici, ca și în cazul transferului în interes de serviciu. În acest din urmă caz, funcționarul public poate fi transferat, pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice, la o altă autoritate sau instituție publică, indiferent de nivelul acesteia în cadrul administrației publice. În acest mod este încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi, fiind creată o discriminare între cele două categorii de funcționari publici, în ceea ce privește mobilitatea în cadrul corpului funcționarilor publici, în funcție de modalitatea de transfer. … 6.Se mai susține că prevederea legală criticată îngrădește dreptul la muncă al funcționarului public, prin restrângerea libertății de alegere a locului de muncă, în cazul modificării raporturilor de serviciu prin transferul la cerere. Atâta vreme cât corpul funcționarilor public este constituit din totalitatea funcționarilor publici din cadrul autorităților administrative autonome și din cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația centrală și locală, este firesc și constituțional ca funcționarul public care îndeplinește condițiile generale și specifice pentru modificarea raporturilor de muncă prin transfer să aibă libertatea de a-și alege locul de muncă. Mai mult, se precizează că, în cazul transferului în interesul serviciului, funcționarul public are posibilitatea să-și manifeste acordul sau dezacordul cu privire la locul de muncă în care urmează să fie transferat. De asemenea, se susține că în cazul detașării funcționarului public, reglementată de art. 87 alin. (2) din legea nr. 188/1999, legiuitorul nu a instituit condiția ca autoritatea sau instituția publică la care operează detașarea să fie de același nivel cu cea din care a fost detașat funcționarul public. … 7.Totodată, se susține că această restrângere a dreptului funcționarului public la mobilitate, în cadrul corpului funcționarilor publici, prin modalitatea modificării raporturilor de serviciu prin transferul la cerere, nu îndeplinește condițiile limitative instituite prin art. 53 din Constituție, în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți. … 8.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actului de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 90 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, potrivit cărora: „(5) Transferul la cerere se face într-o funcție publică de aceeași categorie, clasă și grad profesional sau într-o funcție publică de nivel inferior, în urma aprobării cererii de transfer a funcționarului public de către conducătorul autorității sau instituției publice la care se solicită transferul. În acest caz, transferul poate avea loc numai între autorități sau instituții publice din administrația publică centrală, între autorități administrative autonome ori, după caz, între autorități sau instituții publice din administrația publică locală.“ … 13.În acord cu motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că obiect al acesteia îl reprezintă prevederile art. 90 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/1999. De asemenea, Curtea reține că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 188/1999 a fost abrogată prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că aceste dispoziții de lege constituie temeiul acțiunii în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța asupra dispozițiilor art. 90 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/1999. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, cu o motivare similară cu cea formulată și în prezenta cauză. … 16.Astfel, prin Decizia nr. 117 din 14 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 31 mai 2018, paragrafele 17 și 18, Curtea a statuat, în esență, că, sub aspectul tipului de transfer aplicabil raporturilor de serviciu, funcționarii publici transferați în interesul serviciului nu sunt în aceeași situație juridică cu cei care au inițiativa transferului, în cazul transferului la cerere. În legătură cu această ultimă ipoteză, Curtea a reținut că tratamentul juridic aplicabil celor două tipuri de transfer poate fi diferit, în funcție de opțiunea legiuitorului. Astfel, în această situație, legiuitorul a dat prevalență interesului public generat de exigențele de competență profesională, necesară în cadrul diverselor paliere ale autorităților sau instituțiilor publice, reprezentat de nevoia imediată și stringentă de a răspunde unei situații excepționale, apărută în realizarea unui serviciu public, pe de o parte, față de interesul personal al funcționarului public, referitor la dezvoltarea carierei profesionale, pe de altă parte. Așadar, Curtea a reținut că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate privind încălcarea principiului egalității în fața legii, invocând jurisprudența sa constantă în această materie, potrivit căreia situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional. Pentru aceleași considerente, prin decizia amintită, Curtea nu a reținut nici încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la muncă. … 17.Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a conduce la reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Autoritatea Electorală Permanentă în Dosarul nr. 44.253/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 90 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește