DECIZIA nr. 74 din 1 februarie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Andreea Corina Băjenaru.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Mogoșoaia, prin primar, de Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia, precum și de primarul comunei Mogoșoaia în Dosarul nr. 717/93/2022 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.153D/2022. ... 2.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.194D/2022, nr. 2.233D/2022, nr. 2.304D/2022, nr. 2.417D/2022, nr. 2.487D/2022, nr. 2.598D/2022, nr. 2.605D/2022, nr. 13D/2023, nr. 152D/2023, nr. 161D/2023, nr. 1.530D/2023 și nr. 2.253D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Mogoșoaia, prin primar, de Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia, precum și de primarul comunei Mogoșoaia în dosarele nr. 696/93/2022, nr. 1.295/93/2022, nr. 2.084/93/2018* și nr. 569/93/2022 ale Tribunalului Ilfov - Secția civilă, în Dosarul nr. 5.341/3/2022/a1 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 34.283/3/2021, nr. 6.310/3/2022, nr. 3.419/3/2022, nr. 27.155/3/2021, nr. 25.977/3/2022 și nr. 10.004/3/2022 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 2.363/93/2021*/a1 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 4.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.194D/2022, nr. 2.233D/2022, nr. 2.304D/2022, nr. 2.417D/2022, nr. 2.487D/2022, nr. 2.598D/2022, nr. 2.605D/2022, nr. 13D/2023, nr. 152D/2023, nr. 161D/2023, nr. 1.530D/2023 și nr. 2.253D/2023 la Dosarul nr. 2.153D/2022, care a fost primul înregistrat. ... 6.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 166 din 4 aprilie 2023.  ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 12 august 2022, pronunțată în Dosarul nr. 717/93/2022, Încheierea din 3 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 696/93/2022, Încheierea din 6 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.295/93/2022, Încheierea din 17 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.084/93/2018*, precum și prin Încheierea din 28 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 569/93/2022, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 lit. dd) din Codul administrativ. … 8.Prin Decizia civilă nr. 1.995 din 9 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.341/3/2022/a1, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 lit. dd) din Codul administrativ. … 9.Prin Încheierea din 26 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 34.283/3/2021, Încheierea din 10 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.310/3/2022, Încheierea din 11 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.419/3/2022, Încheierea din 5 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 27.155/3/2021, Încheierea din 18 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 25.977/3/2022, precum și prin Sentința nr. 3.977 din 5 iulie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 10.004/3/2022, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. … 10.Prin Decizia nr. 1.002 din 6 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.363/93/2021*/a1, Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 lit. dd) din Codul administrativ. … 11.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Mogoșoaia, prin primar, de Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia, precum și de primarul comunei Mogoșoaia în cauze având ca obiect suspendarea executării/anularea unor acte administrative, respectiv a unor hotărâri ale consiliului local. În dosarele nr. 2.194D/2022 și nr. 2.487D/2022, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cauze având ca obiect soluționarea unei cereri de recurs formulate în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul criticat este neconstituțional în măsura în care se interpretează că are în vedere determinarea/stabilirea majorității calificate ca fiind primul număr natural mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial și în cazul în care rezultatul obținut prin aplicarea fracției/ procentului este un număr natural (întreg), și nu un număr zecimal. O interpretare contrară care, de altfel, este folosită de înseși autoritățile statului cu rol de elaborare, reglementare și de implementare a prevederilor legale, cum ar fi, de exemplu, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, determină lipsa de legitimitate a normei, întrucât se poate ajunge la situația în care din calcul rezultă o altă majoritate calificată, respectiv un alt prag valoric sau chiar o unanimitate, adică mai mult decât a prevăzut legiuitorul că este necesar pentru luarea anumitor hotărâri în cadrul procesului deliberativ al autorităților publice. Interpretarea corectă și constituțională este susținută și de Consiliul Legislativ și de Ministerul Educației, sens în care sunt invocate avize și adrese emise de cele două instituții publice. … 13.Totodată, se mai arată că sunt încălcate și prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative referitoare la claritatea și calitatea actelor normative. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016 și Decizia nr. 384 din 29 mai 2019. … 14.Tribunalul Ilfov – Secția civilă, în dosarele nr. 2.153D/2022, nr. 13D/2023, nr. 152D/2023 și nr. 161D/2023, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În Dosarul nr. 2.605D/2022, Tribunalul Ilfov – Secția civilă apreciază că textul de lege criticat este constituțional, iar norma juridică incidentă nu este de natură să ridice probleme din perspectiva clarității și previzibilității legii, majoritatea calificată fiind primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii, procentul stabilit de lege fiind de 2/3 din numărul consilierilor locali în funcție, astfel că majoritatea calificată reprezintă un alt număr decât cel rezultat în urma aplicării fracției, neavând relevanță dacă rezultatul fracției este sau nu este un număr întreg, întrucât legea nu face o astfel de distincție. … 15.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textul de lege criticat dobândește o aplicare discutabilă în situațiile în care, în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii, valoarea numerică rezultată este un număr natural, respectiv o valoare absolută, și nu zecimală. Într-o astfel de ipoteză, aplicarea sintagmei „primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică“ poate fi interpretată în sensul în care valoarea numărului natural rezultată trebuie majorată cu o unitate, dar o astfel de soluție nu rezultă cu suficientă claritate și previzibilitate din formularea textului de lege. O redactare clară a textului de lege contestat este cu atât mai necesară cu cât acesta se referă la domenii însemnate de interes local în care consiliul local trebuie să decidă, cum ar fi dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate a bunurilor imobile. Principiul securității raporturilor juridice necesită ca astfel de operațiuni să nu poată fi contestate, sub aspectul legalității lor, din cauza unei eventuale înțelegeri defectuoase de către părțile implicate a noțiunii de „majoritate calificată“. … 16.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 2.233D/2022 și nr. 1.530D/2023, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Totodată, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 2.304D/2022, nr. 2.417D/2022, nr. 2.598D/2022 și 2.253D/2023, opinează, în esență, în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, întrucât, în realitate, se pune în discuție modul de aplicare și interpretare a acestei norme de către instanța de judecată. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la claritatea și calitatea actelor normative, respectiv Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și Decizia nr. 31 din 27 ianuarie 2016. … 17.Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu este afectat de vicii care să vizeze claritatea și previzibilitatea normei. … 18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.Guvernul, în Dosarul nr. 13D/2023, consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât motivele de neconstituționalitate invocate țin de interpretarea și aplicarea legii, ceea ce nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Interpretarea conținutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, aparține instanțelor judecătorești. Instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea interpreta, modifica sau completa prevederile supuse controlului, având în vedere motivarea din sesizare, în raport cu dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției. Se invocă jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 587 din 27 septembrie 2018 și Decizia nr. 429 din 23 iunie 2020. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Textul legal criticat are următorul cuprins: – Art. 5 lit. dd): „În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […] dd) majoritatea calificată – primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii;“. …  … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului și garantarea pluralismului politic, alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiile calității legii și securității juridice, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 120 alin. (1) privind principiile administrației publice, precum și în art. 124 – Înfăptuirea justiției. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 5 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin Decizia nr. 166 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 28 iulie 2023, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 25.Cu acel prilej, Curtea a observat că art. 5 din Codul administrativ stabilește definițiile generale aplicabile administrației publice, iar textul criticat se referă la modalitatea de calcul al numărului de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru adoptarea unui act administrativ, respectiv la majoritatea calificată. Curtea a constatat că, anterior adoptării Codului administrativ, legislația referitoare la aleșii locali, respectiv Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și Legea nr. 393/2004 privind Statului aleșilor locali, în prezent abrogată, nu conținea o definiție unitară a diferitelor tipuri de majorități necesare pentru adoptarea hotărârilor consiliilor locale și județene. În prezent, în accepțiunea Codului administrativ, în afara majorității calificate, mai sunt definite și majoritatea simplă [art. 5 lit. ee) – „primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorumului“] și majoritatea absolută [art. 5 lit. cc) – „primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcție ai organului colegial“]. … 26.Cu privire la actuala reglementare a funcționării organelor colegiale ale administrației publice locale, Curtea a reținut că ședințele consiliului local și cele ale consiliului județean se desfășoară legal în prezența majorității consilierilor locali/județeni în funcție [art. 137 alin. (1) teza întâi și art. 180 alin. (1) teza întâi din Codul administrativ]. … 27.Totodată, Curtea a constatat că, potrivit art. 112 alin. (1) din Codul administrativ, numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului, astfel că, potrivit legii, fiecare consiliu local are un număr impar de consilieri, cuprins între 9 și 31, în timp ce Consiliul General al Municipiului București cuprinde 55 de consilieri generali [art. 112 alin. (2) din Codul administrativ]. De asemenea, numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, astfel că, potrivit legii, fiecare consiliu județean are un număr par de consilieri, cuprins între 30 și 36 [art. 171 alin. (1) din Codul administrativ], la care se adaugă președintele consiliului județean, care are drept de vot [art. 171 alin. (2) din Codul administrativ]. … 28.În acest context legislativ, Curtea a reținut că autorii excepției de neconstituționalitate ridică problema modalității de calcul al majorității calificate particulare de două treimi din totalul membrilor consiliului local în considerarea definiției date de textul de lege criticat în cauză. În concret, aplicarea matematică a fracției de două treimi la numărul impar de consilieri locali stabilit de Codul administrativ are un rezultat diferit, putând fi vorba fie despre un număr întreg, fie despre un număr zecimal, după cum baza de calcul, astfel cum a fost stabilită prin art. 112 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, este sau nu un multiplu de 3, iar art. 5 lit. dd) din același act normativ nu face nicio distincție în acest sens, stabilind că majoritatea calificată reprezintă „primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii“. … 29.În prealabil, Curtea a observat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 are ca obiect de reglementare cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și unele reguli specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale, iar, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege depus la Parlament pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, aceasta „are menirea de a reprezenta cadrul general în materia administrației publice și urmărește să reglementeze cadrul juridic necesar asigurării stabilității și eficienței autorităților atât la nivel central, cât și la nivel local“. … 30.În continuare, Curtea a reținut că, în cuprinsul Codului administrativ, majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor locali sau consilierilor județeni în funcție, după caz, este cerută pentru: adoptarea hotărârilor consiliului local privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile [art. 139 alin. (2)]; adoptarea hotărârii privind eliberarea din funcție a viceprimarului [art. 152 alin. (5)]; adoptarea hotărârii privind sancțiunile aplicabile viceprimarilor și vicepreședinților consiliului județean pentru abateri grave și/sau repetate, săvârșite în exercitarea mandatului [art. 239 alin. (3)]; adoptarea hotărârii privind acceptarea donațiilor și legatelor cu sarcini sau pentru care există restanțe de impozite sau taxe [art. 291 alin. (5) lit. b)]. De asemenea, Curtea observă că, pentru sublinierea unor conexiuni legislative în cuprinsul art. 139 alin. (2) și al art. 291 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, legiuitorul delegat a folosit tehnica normei de trimitere la art. 5 lit. dd) din același act normativ. … 31.Curtea a constatat că autorii excepției de neconstituționalitate invocă nerespectarea art. 1 alin. (3), (4) și (5) din Legea fundamentală din perspectiva încălcării principiilor calității legii și securității juridice. Referitor la standardele de calitate a legii, Curtea a reținut că, pentru a fi respectată de către destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate fi dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, precitată, și Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015). … 32.De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, previzibilitatea legii presupune ca cetățeanul să dispună de informații suficiente și prealabile asupra normelor juridice aplicabile unei situații concrete, iar, prin raportare la cerința previzibilității, redactarea legilor nu poate prezenta o precizie absolută, din cauza caracterului de generalitate al normelor juridice (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). Conform aceleiași jurisprudențe, imprecizia termenilor legali poate fi acoperită de o interpretare constantă realizată de instanțele naționale (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragrafele 56-62), iar persoana trebuie să poată prevedea, într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele concrete ale cauzei, consecințele unui act determinat de conduită (Hotărârea din 25 ianuarie 2017, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 33.Totodată, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor legale a fost asociată, atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu nevoia de asigurare a securității raporturilor juridice. Astfel, prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Decizia nr. 570 din 29 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 18 iunie 2012, și Decizia nr. 615 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 6 iulie 2012, Curtea Constituțională a statuat că, deși nu este în mod expres consacrat în Constituție, principiul securității raporturilor juridice se deduce din prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, democratic și social, și că existența unor soluții legislative contradictorii și anularea unor dispoziții legale prin intermediul altor prevederi cuprinse în același act normativ conduc la încălcarea securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constituție. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia principiul securității raporturilor juridice decurge implicit din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și constituie unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept (Hotărârea din 2 iulie 2009, pronunțată în Cauza Iordanov și alții împotriva Bulgariei, paragraful 47, Hotărârea din 20 octombrie 2011, pronunțată în Cauza Nejdet Șahin și Perihan Șahin împotriva Turciei, paragraful 56, și Hotărârea din 16 iulie 2013, pronunțată în Cauza Remuszko împotriva Poloniei, paragraful 92). … 34.Având în vedere considerentele mai sus enunțate și examinând coroborat cadrul legislativ indicat mai sus, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată, care se referă la „primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor […]“, stabilește, la nivel de act normativ primar, realizarea majorității calificate pentru diverse situații date. Cu alte cuvinte, prin textul criticat se reglementează calculul majorității calificate, acest text explicând și indicând operațiunile materiale și tehnice care trebuie efectuate pentru determinarea majorității stabilite de lege. Curtea a observat că, în considerarea importanței obiectului hotărârilor supuse acestei condiții de adoptare, astfel cum au fost enumerate în precedent (a se vedea paragraful 30), ține de opțiunea legiuitorului fie să adopte o reglementare specială privind modul de calcul al majorității calificate, respectiv să dea termenilor și expresiilor utilizate definiții/înțelesuri proprii, fie să facă trimitere expresă la cele regăsite în alte acte normative. Or, în ceea ce privește textul criticat, se observă că legiuitorul a apelat la prima dintre cele două modalități de reglementare. Faptul că o astfel de opțiune corespunde sau nu unei percepții generale cu privire la o anumită modalitate de calcul sau de aplicare a unei formule matematice nu reprezintă per se un element care să determine neclaritatea normei juridice, dacă din conținutul definiției rezultă fără echivoc modul de determinare a rezultatului final avut în vedere de legiuitor. În definirea majorității calificate, legiuitorul primar nu este ținut să aplice o anumită formulă matematică sau să realizeze o anumită operațiune matematică, ci să își transpună opțiunea de reglementare într-un text care să fie clar enunțat și predictibil în aplicarea ulterioară. Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în acest sens este un act de voință al Parlamentului, care are competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală și care corespunde competenței sale constituționale de legiferare. Așadar, Curtea a constatat că textul este formulat cu o precizie suficientă ce permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat.  … 35.Având în vedere cele anterior menționate, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 1 alin. (3), (4) și (5) din Constituție, așa încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 36.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, în ceea ce privește încălcarea principiului egalității în drepturi, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că este admisibilă diferența de tratament juridic pentru situații diferite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, și Decizia nr. 231 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004). … 37.În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, pe baza art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a statuat că discriminarea înseamnă a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații relevant similare. O diferență de tratament nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, dacă aceasta nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 2 noiembrie 2010, pronunțată în Cauza Șerife Yiğit împotriva Turciei, paragrafele 68 și 69). … 38.Având în vedere considerentele mai sus enunțate, Curtea a constatat că textul de lege criticat este aplicabil în aceeași modalitate, precum și în toate situațiile reglementate de Codul administrativ în care se impune calculul majorității calificate, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată prin raportare la principiul egalității în fața legii. Faptul că, drept urmare a calculului matematic, se ajunge la „primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor […]“, fie prin rotunjirea valorii numerice rezultate, fie prin adăugarea unei unități la aceasta, nu este de natură să creeze discriminări între destinatarii normei, întrucât, în fapt, regula aplicabilă este aceeași și se instituie același tratament pentru situații juridice care nu sunt diferite în considerarea scopului urmărit (adoptarea unei hotărâri a consiliului local sau a consiliului județean, după caz). … 39.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 120 alin. (1) și ale art. 124 din Constituție, Curtea a reținut că acestea stabilesc principiile pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale (descentralizarea, autonomia locală și deconcentrarea serviciilor publice), respectiv principiile înfăptuirii justiției, astfel încât nu sunt incidente în cauză. … 40.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 41.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Mogoșoaia, prin primar, de Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia, precum și de primarul comunei Mogoșoaia în dosarele nr. 717/93/2022, nr. 696/93/2022, nr. 1.295/93/2022, nr. 2.084/93/2018* și nr. 569/93/2022 ale Tribunalului Ilfov - Secția civilă, în Dosarul nr. 5.341/3/2022/a1 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 34.283/3/2021, nr. 6.310/3/2022, nr. 3.419/3/2022, nr. 27.155/3/2021, nr. 25.977/3/2022 și nr. 10.004/3/2022 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 2.363/93/2021*/a1 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 5 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, precum și Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 februarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Titirișcă

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește