DECIZIA nr. 739 din 23 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 13.301/31/2014*/A6 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.057D/2016. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că nu este încălcat accesul liber la justiție, întrucât calea de atac ce poate fi formulată împotriva încheierii de respingere a recuzării este expres prevăzută de lege, fiind o normă de procedură a cărei reglementare revine legiuitorului, în virtutea competenței sale conferite de art. 126 din Legea fundamentală. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 26 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.301/318/2014*/a6, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cornelia Lupu într-o cauză privind soluționarea recursului formulat împotriva unei încheieri a Tribunalului Gorj, prin care a fost respinsă o cerere de recuzare. Cererea de recuzare a fost formulată în cadrul soluționării unui apel de către Tribunalul Gorj. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate nu respectă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un act normativ trebuie să le îndeplinească, întrucât nu rezultă în concret dacă recursul se formulează de la comunicarea hotărârii pronunțate asupra fondului sau a hotărârii pronunțate asupra cererii de recuzare. Se susține că termenul de formulare a căii de atac împotriva hotărârii prin care a fost respinsă cererea de recuzare ar trebui să curgă de la comunicarea acesteia, și nu de la comunicarea hotărârii pronunțate asupra fondului. În acest sens se arată că legiuitorul a avut în vedere faptul că hotărârea pronunțată asupra cererii de recuzare și hotărârea pronunțată asupra fondului sunt diferite, fiind date de complete diferite. Prin urmare, apreciază că termenul de 5 zile curge de la comunicarea hotărârii pronunțate asupra cererii de recuzare, și nu a celei pronunțate asupra fondului. … 6.Se mai apreciază că această cale de atac a fost prevăzută ca o garanție a respectării dreptului la un proces echitabil, care cuprinde, printre altele, dreptul părților de a-și expune pretențiile în fața unei instanțe imparțiale, asupra căreia să nu planeze niciun fel de dubii. Legiuitorul a considerat că soluția în cazul recuzării trebuie să fie supusă controlului judiciar sub aspectul temeiniciei și legalității de către magistrați care să nu fie colegi de serviciu cu magistrații recuzați. … 7.Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Art. 53 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă trebuie coroborate cu dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol, potrivit căruia, „în cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanța de apel constată că recuzarea a fost în mod greșit respinsă, reface toate actele de procedură și, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanță. Când instanța de recurs constată că recuzarea a fost greșit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanță.“. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.  … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 53 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.“. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține ca text de referință și art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, spre deosebire de reglementarea cuprinsă în art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit căreia „Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul“, actuala reglementare prevede posibilitatea atacării cu recurs a încheierii de respingere a recuzării și în ipoteza în care hotărârea este definitivă. … 16.Nemulțumirea autoarei excepției de neconstituționalitate rezultă din faptul că nu poate ataca cu recurs încheierea de respingere a cererii de recuzare înainte de hotărârea pronunțată asupra fondului, cu alte cuvinte că nu dispune de o cale de atac separată de cea îndreptată împotriva soluției pe fond. … 17.În acest sens, Curtea reține că textul art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede ca regulă generală faptul că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare va putea fi atacată numai odată cu fondul cauzei, iar ca excepție, pentru situația în care hotărârea ce urmează a fi pronunțată asupra cauzei este definitivă, prevede posibilitatea atacării, pe cale separată, cu recurs a încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare. Așadar, cu recurs va fi atacată numai încheierea de respingere a cererii de recuzare, nu și hotărârea pronunțată asupra fondului. Legiuitorul, prin această reglementare, a avut în vedere, pe de o parte, evitarea tergiversării, prin exercitarea abuzivă a unei căi de atac, și soluționarea cu celeritate a cauzelor, iar, pe de altă parte, asigurarea dreptului părții la un recurs efectiv, în scopul soluționării cauzei sale de o instanță imparțială. … 18.Curtea apreciază că o normă juridică nu poate fi privită în mod izolat de ansamblul reglementării din care face parte. Astfel, rațiunea dispozițiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, respectiv aceea de înlăturare a posibilității de tergiversare a judecății în faza procesuală în care a fost respins incidentul procedural, subzistă și în ipoteza tezei a doua a art. 53 alin. (1), drept care legiuitorul a stabilit că termenul de recurs împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare să curgă de la comunicarea hotărârii pronunțate asupra fondului și nu de la data pronunțării încheierii respective. Această concluzie rezultă inclusiv din analiza sintactică a textului legal criticat, care face referire la hotărârea prin care s-a soluționat cauza, precum și la comunicarea acestei hotărâri. … 19.Prin urmare, Curtea reține, referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, că, pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate, precizie și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Drept urmare, stabilirea termenului de recurs împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, sub aspectul curgerii și a duratei, ține de opțiunea legiuitorului, având în vedere situația specifică a procedurii recuzării. Dispozițiile legale sunt precise și previzibile, destinatarul normei juridice fiind capabil să își adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia, astfel încât nu se poate reține încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. … 20.În condițiile în care reglementarea competenței și procedurii de judecată se află în sfera de competență a legiuitorului, instituirea unui regim juridic derogatoriu de la dreptul comun, stabilit tot de către acesta într-un domeniu care, prin specificul său, face necesară o asemenea reglementare, nu conține niciun aspect de neconstituționalitate. De altfel, partea interesată are dreptul de a ataca încheierea prin care sa respins cererea de recuzare, iar faptul că exercițiul acestui drept este corelat cu fondul cauzei nu reprezintă un impediment real, sub raport constituțional, al exercițiului unei căi de atac. … 21.În fine, Curtea mai reține că, potrivit art. 53 alin. (3) din Codul de procedură civilă, atunci când instanța ierarhic superioară este instanță de apel și constată că recuzarea a fost în mod greșit respinsă, va reface toate actele de procedură și, dacă apreciază necesar, dovezile administrate la prima instanță, iar în cazul în care instanța ierarhic superioară este instanță de recurs, încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare fiind supusă recursului, și constată că cererea de recuzare a fost greșit respinsă va admite recursul, va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanță. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 13.301/318/2014*/a6 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 53 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește