DECIZIA nr. 738 din 8 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. d) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 251/117/2019 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1998D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, solicitând menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 849 din 7 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 251/117/2019/a1, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Excepția a fost ridicată de Lucian Todoran într-o cauză aflată pe rolul Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale având ca obiect obligarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj-Napoca la comunicarea unui răspuns referitor la numele unor persoane, cererea formulată fiind întemeiată pe prevederile Legii nr. 544/2001. Curtea Constituțională a fost sesizată prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin care s-a admis recursul declarat împotriva încheierii prin care cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost respinsă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată, în esență, că scopul Legii nr. 544/2001, potrivit expunerii de motive care o însoțește, este de a asigura, împreună cu o lege specială privind protecția informațiilor clasificate și o altă lege specială privind protecția datelor cu caracter personal, „alinierea la standardele statului de drept“ pentru „realizarea neîngrădită, liberă și în condiții nediscriminatorii a drepturilor și libertăților persoanei“, cu precădere a dreptului la „informații de interes public garantat de art. 31 din Constituție“. Aplicarea simultană a Legii nr. 544/2001 și a Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date atunci când este vorba de accesul la informații a fost deja reținută în jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018. Legea nr. 677/2001, care asigura un echilibru între dreptul de acces la informațiile de interes public și protecția datelor cu caracter personal, a fost abrogată prin art. V alin. (1) din Legea nr. 129/2018, domeniul său de reglementare fiind preluat de Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) care, la art. 7, urmărește asigurarea „unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și dreptul la informație“. … 6.În acest context, autorul arată că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 exceptează de la comunicare datele cu caracter personal „potrivit legii“. Această limitare a exceptării de la comunicare constituie o excepție de la excepție – regula statuată la norma-definiție de la art. 2 lit. b) a Legii nr. 544/2001 fiind că orice informație deținută de o instituție publică este de interes public. … 7.Nereglementarea la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 – ce constituie lista completă care prevede expres și limitativ motivele de exceptare de la comunicare – a împrejurării în care datele cu caracter personal sunt exceptate de la comunicare lipsește legea de claritate și previzibilitate, făcând-o greu de înțeles și de aplicat. Pentru toate aceste motive, acest text aduce atingere art. 1 alin. (5) și art. 31 din Constituție. … 8.Dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 reprezintă modul în care legiuitorul a înțeles să asigure acest echilibru, statuând, pe aceeași cale inacceptabilă a excepției la excepție, că datele cu caracter personal pot fi comunicate numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. Acest text de lege este neclar, deoarece comunicarea numelui și prenumelui unei persoane nu presupune per se afectarea exercitării funcției publice. Limitarea comunicării datelor cu caracter personal la acelea care afectează capacitatea de exercitare a funcției publice exclude de la comunicare prenumele și numele tuturor deținătorilor de funcții publice, concluzie vădit injustă și care este contrazisă de practica instituțiilor publice, care comunică din oficiu pe pagina proprie de internet cel puțin numele și prenumele persoanelor din conducere. Pentru toate aceste motive textul de lege criticat aduce atingere art. 1 alin. (5) și art. 31 din Constituție. … 9.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la cele reținute prin Decizia nr. 615 din 21 septembrie 2006. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curții Constituționale nr. 615 din 21 septembrie 2006. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 12 alin. (1) lit. d): „(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații: […]d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii.“; … – Art. 14 alin. (1): „(1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.“ …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la criteriile de calitate ale legii, precum și ale art. 31 privind dreptul la informație. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 437 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 18 octombrie 2019, paragrafele 14 și 15, și Decizia nr. 367 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2020, paragrafele 18-20, s-a mai pronunțat cu privire la art. 12 alin. (1) lit. d) prin raportare la art. 31 din Constituție, reținând că dreptul fundamental la informație, așa cum este consacrat de norma constituțională evocată, implică dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informație de interes public și obligația corelativă a autorităților publice, potrivit competențelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). Așadar, dreptul la informație, consacrat de art. 31 din Constituție, se referă numai la informațiile de interes public, sens în care legiuitorul, prin art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, a precizat că prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultată din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, așa cum sunt definite acestea la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001. Or, informațiile la care fac referire dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 nu au caracterul unor informații de interes public, ci sunt informații exceptate de la accesul liber al cetățenilor. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condițiile, cât și situațiile în care se exceptează de la accesul liber al cetățenilor unele categorii de informații. … 17.Distinct de cele reținute prin jurisprudența anterior menționată, Curtea observă că autorul excepției critică „nereglementarea la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 – ce constituie lista completă ce prevede expres și limitativ motivele de exceptare de la comunicare – a împrejurării în care datele cu caracter personal sunt exceptate de la comunicare“, ceea ce ar lipsi legea de claritate și previzibilitate, făcând-o greu de înțeles și de aplicat, contravenind, astfel, art. 1 alin. (5) și art. 31 alin. (1) din Constituție. … 18.Cu privire la acest aspect, Curtea constată că, potrivit art. 1 din Legea nr. 544/2001, unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României, îl constituie accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public. Definiția informațiilor de interes public și a informațiilor cu privire la datele personale este cuprinsă în art. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 544/2001, respectiv prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației, iar prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. … 19.Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119/1, numele intră sub incidența datelor cu caracter personal. Sfera acestor date cuprinde orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată), direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator on-line, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale. … 20.De asemenea, Curtea reține că art. 5 din Legea nr. 544/2001 enumeră informațiile de interes public pe care autoritatea sau instituția publică are obligația să le comunice, din oficiu, printre acestea figurând doar numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice. … 21.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată de autor, privind lipsa de reglementare la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 a împrejurării în care datele cu caracter personal sunt exceptate de la comunicare, Curtea reiterează jurisprudența sa în care a făcut referire la considerentele de principiu reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, în sensul în care formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 46, Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 23, și Decizia nr. 722 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2020, paragraful 26). … 22.Curtea observă că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 reprezintă o normă ce are un caracter general, prin care se instituie o excepție de la accesul liber al cetățenilor, deoarece legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între dreptul la informație și protecția datelor cu caracter personal, în speță numele persoanei. De la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se poate deroga „în condițiile legii“, unul dintre cazurile ce se circumscriu acestei sintagme fiind cel prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit căruia informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. Din interpretarea coroborată a celor două articole rezultă că informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului, de principiu, nu constituie informații de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor, însă acestea pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. … 23.O altă critică formulată de autor este aceea că prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 contravin art. 1 alin. (5) și art. 31 din Constituție prin aceea că exceptează de la comunicare prenumele și numele tuturor deținătorilor de funcții publice care, în practică, sunt comunicate din oficiu pe pagina proprie de internet. Referitor la această critică, instanța de contencios constituțional reține că, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001, autoritatea sau instituția publică are obligația să comunice, din oficiu, numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice. Comunicarea acestor date nu este una ce ține de „practica instituțiilor publice“, ci o obligație impusă prin lege. … 24.În concluzie, Curtea reține că textele de lege criticate sunt clare, precise și previzibile, iar prin acestea legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între protecția datelor cu caracter personal și dreptul la informație. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condițiile, cât și situațiile în care se exceptează de la accesul liber al cetățenilor unele categorii de informații fără a aduce atingere art. 31 din Constituție, așa cum s-a statuat prin deciziile Curții Constituționale menționate la paragraful 16 al prezentei decizii.  … 25.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 251/117/2019 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. d) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește