DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Vasile Cotoc și Lica Cotoc în Dosarul nr. 1.930/89/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.498D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1/705D/2019 și nr. 1/815D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Dorel Sorin Kiss în Dosarul nr. 395/117/2019 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și, respectiv, de Marian Potîrniche în Dosarul nr. 584/114/2019 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă – Completul specializat în litigii de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal, în ambele dosare, lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 4.Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.498D/2019, nr. 1.705D/2019 și nr. 1.815D/2019, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.705D/2019 și nr. 1.815D/2019 la Dosarul nr. 1.498D/2019, care este primul înregistrat. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că ajutoarele și indemnizațiile instituite de textul de lege criticat reprezintă beneficii acordate unor categorii socio-profesionale, fără a avea însă o consacrare constituțională. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:6.Prin Decizia civilă nr. 162 din 21 martie 2019 și încheierile din 17 mai 2019 și 3 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.930/89/2017, nr. 395/117/2019 și nr. 584/114/2019, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și, respectiv, Tribunalul Buzău – Secția I civilă – Completul specializat în litigii de muncă și asigurări sociale au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost invocată de Vasile Cotoc și Lica Cotoc, de Dorel Sorin Kiss și, respectiv, de Marian Potîrniche, în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni privind plata unor sume de bani reprezentând ajutorul stabilit în raport cu salariul funcției de bază avut în luna încetării raporturilor de serviciu, în funcție de vechimea efectivă ca funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în temeiul art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010.  … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că potrivit textului de lege criticat, în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Se mai arată că aceste drepturi au fost instituite prin art. 20 alin. (1) și (2) cuprins în anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar acest din urmă act normativ a fost abrogat expres prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. … 8.În acest context se susține că textul de lege criticat este lipsit de claritate și contravine dispozițiilor constituționale referitoare la statul de drept și la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, dat fiind faptul că înlătură de la aplicare o dispoziție legală care era abrogată expres anterior acestui moment. Se mai susține că tocmai faptul că dispoziția legală criticată nu face trimitere la art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 face ca norma criticată să fie neclară. Se mai invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale referitoare la valorificarea normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituționalitate, principiul stabilității și securității raporturilor juridice și principiul nediscriminării, precum și jurisprudența în aceeași materie a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. … 9.Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în sensul jurisprudenței constituționale, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă au natura juridică a unor beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Ca atare, suspendarea acordării acestora nu echivalează cu restrângerea exercițiului unor drepturi ori libertăți fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și cu privire la diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora. … 10.Se mai apreciază că legiuitorul a optat pentru încetarea acordării acestor beneficii stabilite potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, în cuprinsul noii legi care a înlocuit-o, iar textul de lege criticat în prezenta cauză este o normă cu caracter general, ce instituie suspendarea acordării ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, la retragere sau la încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, ce se regăsesc în legislația în vigoare, prin urmare fiind o dispoziție ce se aplică pentru viitor. … 11.Cu referire la caracterul previzibil al dispozițiilor ce privesc neacordarea ajutoarelor se invocă jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, precum și dispozițiile art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziției suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării. … 12.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Tribunalul Buzău – Secția I civilă – Completul specializat în litigii de muncă și asiguri sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că norma criticată este una cu caracter general, ce se referă la toate categoriile de ajutoare și nu înlătură de la aplicare dreptul instituit prin art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, întrucât acest din urmă act normativ nu mai era în vigoare la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, fiind anterior abrogat, prin Legea-cadru nr. 153/2017. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul cuprins: „(1) În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ … 17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii. … 18.Analizând motivarea excepției, prin care se susține, în esență, faptul că textul de lege criticat înlătură de la aplicare o dispoziție legală care era abrogată expres, anterior acestui moment, Curtea reține că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate dispun cu titlu general, pentru viitor, cu privire la suspendarea acordării ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, în perioada 2019-2021. Curtea reține că ridicarea excepției de neconstituționalitate a fost determinată de neacordarea ajutorului cuvenit personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la trecerea în rezervă cu drept de pensie, în temeiul art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit cărora, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate, respectiv de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază. Pe fondul cauzei, acțiunea a fost respinsă ca prematur introdusă, dat fiind faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată în perioada de suspendare a dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din Legea-cadru nr. 284/2010. … 19.Curtea reține că exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, începând cu anul 2011 și până în anul 2017 inclusiv, iar, ulterior, prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, a fost abrogată în mod expres Legea-cadru nr. 284/2010, fără ca drepturile de natura celor reglementate prin art. 20 alin. (1) și (2) din acest din urmă act normativ să mai fie instituite prin legea nouă. Or, în contextul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017, care nu mai stabilește asemenea drepturi, legiuitorul optând pentru încetarea acordării, pentru viitor, a acestora, în cauză se pune problema aplicabilității în cauză a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care suspendă, pentru perioada 2019-2021, acordarea unor ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Textul de lege criticat nu are în vedere drepturile instituite prin Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, litigiului în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26), persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.  … 20.În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că legătura cu soluționarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 23, Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, paragraful 26, sau Decizia nr. 376 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, paragraful 26). Din acest punct de vedere, prevederile art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care suspendă pentru viitor, respectiv în perioada 2019-2021, acordarea unor drepturi de natura ajutoarelor sau indemnizațiilor la ieșirea la pensie, nu sunt aplicabile cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, în condițiile în care s-a solicitat acordarea unor drepturi de aceeași natură, instituite prin Legea-cadru nr. 284/2010 și abrogate expres prin Legea-cadru nr. 153/2017. … 21.Totodată, Curtea mai reține că, în jurisprudența sa, a reținut că aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice abilitate și instanțele judecătorești excedează competenței sale, deoarece nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, în sensul dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora Curtea Constituțională asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor și hotărârilor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției (Decizia nr. 109 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, paragraful 14).  … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Vasile Cotoc și Lica Cotoc în Dosarul nr. 1.930/89/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Dorel Sorin Kiss în Dosarul nr. 395/117/2019 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și, respectiv, de Marian Potîrniche în Dosarul nr. 584/114/2019 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă – Completul specializat în litigii de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și, respectiv, Tribunalului Buzău – Secția I civilă – Completul specializat în litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește