DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Radu Ion în Dosarul nr. 4.013/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.467D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că nu pot fi primite susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, dat fiind faptul că sunt motivate atât existența unei situații extraordinare, cât și urgența reglementării prin această modalitate. Se mai arată că prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 stabilesc termenul și instanța la care pot fi contestate certificatele de încadrare în grad și tip de handicap, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 411 din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.013/118/2018, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost invocată de Radu Ion într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind anularea unui certificat de încadrare în grad de handicap. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că modificarea unei legi prin ordonanță de urgență este contrară prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituție privind competența de legiferare a Parlamentului. Se susține, în acest sens, că ordonanța de urgență este un instrument pus la dispoziția Guvernului pentru a-și îndeplini atribuțiile administrative, dar modificarea legilor pe calea ordonanțelor încalcă prevederile constituționale referitoare la legiferare, prin subrogarea în drepturile Parlamentului. … 6.Se mai invocă și încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4) privind competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență, cu motivarea că nu este întrunită condiția existenței unei situații extraordinare, a cărei reglementare să nu poată fi amânată. În acest sens, se susține că elementele cuprinse în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 nu sunt de natură să justifice adoptarea acesteia, iar în preambulul ordonanței de urgență supuse controlului, caracterul de urgență este determinat de oportunitatea, rațiunea și utilitatea reglementării, fără a se evidenția însă existența unei situații extraordinare. În acest mod sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității. … 7.Se mai susține că prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2017, contravin principiului constituțional al accesului liber la justiție, dat fiind faptul că există o contradicție între prevederile legale criticate și dispozițiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 8.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, nefiind încălcate dispozițiile constituționale invocate. În acest sens, arată că cele invocate în nota de fundamentare a ordonanței de urgență întrunesc condițiile existenței unei situații extraordinare și urgente care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanțe. Se apreciază că modificarea textului art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 a avut ca efect tocmai asigurarea accesului direct la justiție. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 30 iunie 2017. Analizând motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl reprezintă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2017, în ansamblul ei, precum și, punctual, dispozițiile art. I pct. 31 din același act normativ, cu referire la art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008. Întrucât prevederile art. I pct. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2017 modifică dispozițiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 și ținând cont de dispozițiile art. 62 teza întâi („Efectele dispozițiilor de modificare și de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reține că obiect al excepției îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017, în ansamblul ei, precum și ale art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acestea din urmă având următorul cuprins: „(5) Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru.“ … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi și art. 115 alin. (4) referitor la condițiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. Deși nu sunt invocate expres, din motivarea excepției rezultă că sunt invocate și prevederile art. 21 – Accesul liber la justiție din Constituție și ale art. 6 – Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Analizând excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017, în ansamblul ei, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la regimul constituțional al ordonanței de urgență a Guvernului (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragrafele 83-87), prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Conceputul de „lege“ se definește prin raportare la două criterii: cel formal sau organic și cel material. Potrivit criteriului formal, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora „Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării“, cu prevederile art. 67, 76, 77 și 78 din Constituție, potrivit cărora Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, care sunt supuse promulgării de către Președintele României și care intră în vigoare la trei zile după publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în conținutul lor nu este prevăzută o altă dată ulterioară. Criteriul material are în vedere conținutul reglementării, definindu-se în considerarea obiectului normei, respectiv a naturii relațiilor sociale reglementate, sub acest aspect Parlamentul având plenitudine de legiferare. … 15.Curtea a mai reținut că în sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie, prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3), competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare.  … 16.De asemenea, sub aspectul legiferării, Curtea a reținut competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență este actul normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare. Actul se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public.  … 17.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituție (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998).  … 18.Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că Guvernul a motivat existența situației extraordinare prin faptul că neadoptarea măsurilor propuse va genera blocaje, ineficiență, precum și afectarea în continuare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități. De asemenea, s-a arătat că, având în vedere obiectul de activitate al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, precum și specificitatea categoriilor de beneficiari cărora se adresează, se impune cu necesitate ca reglementările propuse să fie realizate în regim de urgență. Prin urmare, Curtea reține că aceste aspecte vizează un interes public și reprezintă stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care necesită remedierea lor în regim de urgență, prin urmare fiind întrunite exigențele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție.  … 19.Autorul excepției mai arată că sunt încălcate și dispozițiile art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dat fiind faptul că există o contradicție între prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 și dispozițiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, referitor la dreptul persoanei vătămate printr-un act administrativ de a introduce plângere prealabilă la autoritatea publică emitentă sau la autoritatea ierarhic superioară, înainte de a se adresa instanței de judecată. … 20.Dispozițiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, înainte de modificarea prin art. I pct. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2017, instituiau posibilitatea contestării certificatelor de încadrare în grad și tip de handicap în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Ulterior, după modificarea textului criticat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2017, legiuitorul a instituit regula potrivit căreia certificatele pot fi contestate direct în fața instanței de contencios administrativ competente, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru. … 21.Prin urmare, Curtea reține că, prin modificarea reglementată, legiuitorul a urmărit tocmai eficientizarea principiului accesului liber la justiție, prin reglementarea posibilității contestării direct în instanță a certificatelor, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, ceea ce conduce la reducerea timpului de soluționare a unor astfel de cereri. Or, această măsură reprezintă tocmai o expresie a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Radu Ion în Dosarul nr. 4.013/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, în ansamblul ei, precum și dispozițiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește