DECIZIA nr. 737 din 14 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 din Codul penal, excepție ridicată de Paul Marian Lucaci, Raluca Lavinia Rafailă, Silviu Costel Avram, Costică Avram, Irinel Petrică Dumea, Petru Dumea, Cristian Stratulat și Ionuț Jadev în Dosarul nr. 610/32/2018/a3 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.749D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, în condițiile în care instanța a constatat intervenția prescripției penale față de autorii excepției.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 15 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 610/32/2018/a3, Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 din Codul penal, excepție ridicată de Paul Marian Lucaci, Raluca Lavinia Rafailă, Silviu Costel Avram, Costică Avram, Irinel Petrică Dumea, Petru Dumea, Cristian Stratulat și Ionuț Jadev într-o cauză penală în care aceștia au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care și cea de deturnare a licitațiilor publice. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că sintagmele „licitație publică“, „înțelegere între participanți“, „preț deturnat“ nu sunt definite de către legiuitor, astfel că acestea sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, aceasta trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Arată că, în legislația românească, sunt reglementate o multitudine de proceduri de licitație, fără a se putea deduce la care dintre acestea se referă textul de lege criticat. În cazul procedurilor de licitație ce privesc persoane de drept privat și bunurile acestora statul nu poate interveni dacă particularii nu se consideră prejudiciați. Mai mult, în cazul licitațiilor prevăzute de Codul de procedură civilă, procedurile se desfășoară sub controlul instanței de executare, persoanele care se consideră prejudiciate de un preț denaturat având la dispoziție exclusiv calea contestației la executare în termenele și condițiile prevăzute de dispozițiile procesual civile, organele de urmărire penală neavând competența să intervină cu privire la acest aspect. În continuare, fac referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materie. Astfel, dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate, previzibilitate și accesibilitate, întrucât din modul de definire a infracțiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal nu poate fi determinat cu exactitate înțelesul sintagmei „înțelegerea între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare“, deci conduita care definește elementul material al infracțiunii. … 6.Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale. Destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive ale infracțiunii, de natură obiectivă și subiectivă, astfel încât să poată să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia. … 7.Având în vedere specificul dreptului penal, deși propriu folosirii în alte domenii, termenii „înțelegere“ și „denaturare“ nu pot fi priviți ca adecvați folosirii în domeniul penal, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu a circumscris existența acestor elemente ale conținutului constitutiv al infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice de îndeplinirea anumitor criterii. Legiuitorul nu a operat o circumstanțiere expresă în sensul precizării elementelor necesare în raport cu care elementul material „înțelegerea“ devine infracțiune și este sancționată penal. În aceeași măsură, textul de lege criticat nu oferă lămuriri cu privire la momentul în care înțelegerea trebuie să aibă loc, înainte, în timpul ori ulterior licitației publice. Aceeași situație ambiguă poate fi reținută și cu privire la „prețul de adjudecare“, respectiv dacă acesta este prețul de pornire al unei licitații publice stabilit pentru prima strigare ori pentru strigări ulterioare, când, potrivit legii, prețul licitației scade. … 8.În concluzie, în materie penală, principiul legalității incriminării, nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar acesta supunându-se sancțiunii penale. Dispozițiile penale criticate sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ceea ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii. … 9.Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că obiectul juridic al infracțiunii constă în relațiile sociale referitoare la corectitudinea desfășurării licitațiilor publice. Deoarece există interesul și tentația pentru participanții la o licitație publică de a-și asigura câștigarea acesteia, nu sunt puține situațiile în care ei pot apela la mijloace frauduloase pentru a-și consolida șansele de câștig. Noul Cod penal a avut în vedere la incriminarea faptei câteva situații care pot deveni practici frecvente pentru detunarea licitațiilor publice. Trebuie observat că legea nu face nicio distincție referitor la organizarea și obiectul licitației publice; nu are relevanță dacă este organizată de o instituție publică ori de o persoană juridică, dacă are drept obiect atribuirea unor bunuri ori servicii ori a unui imobil, condiția esențială fiind ca licitația să fie publică, adică să fie deschisă participării oricărei persoane. Însuși legiuitorul, în expunerea de motive în vederea elaborării noului Cod penal, a apreciat că, „în ceea ce privește detunarea licitațiilor publice, practica ultimilor ani a demonstrat că, nu în puține cazuri, participanții la o licitație publică au recurs la diferite manopere frauduloase, în scopul îndepărtării de la licitație a unor potențiali participanți, alterând astfel prețul de adjudecare. Faptele de această natură sunt incriminate și de alte legislații, cum este cazul art. 313 din Codul penal francez, art. 230 din Codul penal portughez, art. 262 din Codul penal spaniol“. … 10.Arată că, după apariția Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în doctrină s-a apreciat că art. 246 din Codul penal, având denumirea marginală „Detunarea licitațiilor publice“, este aplicabil doar în cazul licitațiilor publice organizate de către executorii judecătorești sau de alte organe de executare, fără a fi incident în cazul procedurilor de licitație publică organizată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, în lipsa unei norme exprese care să dea un alt sens decât cel prevăzut de Codul de procedură civilă noțiunilor de „licitație publică“ și „preț de adjudecare“. De subliniat este faptul că licitația este un mijloc procedural care asigură valorificarea bunurilor debitorului prin vânzarea silită a acestora, la care se recurge ori de câte ori recuperarea creanței nu poate fi făcută pe o altă cale mai convenabilă creditorului. Din perspectiva definirii termenilor „licitație publică“, „participant“, „înțelegere între participanți“, instanța judecătorească arată că în Codul de procedură civilă – cartea a V-a „Despre executarea silită“, titlul II „Urmărirea silită asupra bunurilor debitorului“, capitolul II „Urmărirea imobiliară“, secțiunea a 4-a „Vânzarea la licitație publică“ – sunt cuprinse dispozițiile art. 836-839 referitoare la evaluarea imobilului urmărit, stabilirea prețului imobilului și a valorii altor drepturi, punerea în vânzare și publicitatea vânzării, precum și dispozițiile art. 842-846 referitoare la licitația și adjudecarea imobilului, și anume locul licitației și participanții la aceasta, garanția de participare și oferta de cumpărare, amânarea licitației și efectuarea licitației. … 11.Așa fiind, instanța judecătorească apreciază că textele de lege anterior menționate stabilesc în mod clar și precis ce se înțelege prin licitație publică, precum și prin participant la o licitație publică. Referitor la sintagma „înțelegere între participanți“, arată că se are în vedere înțelesul obișnuit al cuvântului „înțelegere“, așa cum este definit de Dicționarul explicativ al limbii române, și anume „cădere de acord cu cineva asupra unei probleme, convenire cu cineva asupra unei afaceri, acord, învoială, înțeles“, „comuniune de idei, de sentimente; acord, învoială, învoire“. Prin noțiunea de „participant“ se înțelege „orice persoană care are capacitate deplină de exercițiu, precum și capacitatea să dobândească bunul ce se vinde“ , care participă la licitația publică și a achitat garanția potrivit art. 843 și 844 din Codul de procedură civilă. Arată că art. 2 din Codul de procedură civilă consacră aplicabilitatea generală a acestui act normativ. Or, cum în Codul penal nu sunt dispoziții contrare, este evident că sensul termenilor anterior analizați este cel prevăzut de Codul de procedură civilă. … 12.În continuare, instanța reține că infracțiunea criticată este reglementată în capitolul III „Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii“ al Codului penal, astfel că această infracțiune este susceptibilă de pagubă. Din textul legal rezultă că modalitățile alternative ale elementului material, respectiv înlăturarea prin constrângere sau corupere a unui participant ori înțelegerea dintre participanți, sunt de natură să denatureze prețul de adjudecare. În cazul în care este atins scopul urmărit, respectiv prețul de adjudecare a fost denaturat, se apreciază că se cauzează un prejudiciu debitorului.  … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 246 din Codul penal, cu următorul conținut: „Fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitație publică ori înțelegerea între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.“ … 17.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) referitor la separația puterilor în cadrul democrației constituționale și la calitatea legii, art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității incriminării și a pedepsei, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 7 referitor la principiul legalității incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că din formularea motivelor de neconstituționalitate reiese că autorii excepției sunt nemulțumiți de modul de interpretare și aplicare a normelor penale criticate. Constatarea că într-o cauză penală fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice, prevăzută de dispozițiile art. 246 din Codul penal, cu reținerea obiectului juridic al acestei infracțiuni (reprezentat de relațiile patrimoniale ce presupun încrederea în corectitudinea desfășurării procedurilor de adjudecare prin licitație publică), a laturii obiective a infracțiunii – în ceea ce privește elementul material, a urmării imediate a infracțiunii, precum și a laturii subiective reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești. Instanța de control constituțional nu este competentă să analizeze condițiile în care art. 246 din Codul penal este incident într-o cauză penală în raport cu fapta săvârșită, din perspectiva stabilirii dacă situația premisă reprezentată de preexistența inițierii unei licitații publice privește doar licitațiile publice organizate de executorii judecătorești, de organele fiscale de executare ori include și achizițiile publice realizate de autoritățile contractante. De asemenea, Curtea Constituțională nu este competentă să stabilească dacă infracțiunea de deturnare a licitațiilor este susceptibilă să cauzeze un prejudiciu material ori urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol, după cum nu este competentă să stabilească modul în care se realizează denaturarea prețului, dacă pentru reținerea denaturării este suficientă orice influențare a stabilirii prețului, așadar orice intervenție aptă să schimbe modalitatea liberă de stabilire a acestuia ori dimpotrivă. Noua incriminare corespunde necesității de a ocroti în principal valoarea socială referitoare la buna desfășurare a concurenței în licitații, interpretarea și aplicarea normei penale în cauza penală dedusă judecății fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată, care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). … 19.În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23).  … 20.În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a sa în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, și Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14). … 21.Așadar, având în vedere dispozițiile art. 126 alin. (1) din Constituție și ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența să interpreteze și să aplice legea, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 din Codul penal este inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 din Codul penal, excepție ridicată de Paul Marian Lucaci, Raluca Lavinia Rafailă, Silviu Costel Avram, Costică Avram, Irinel Petrică Dumea, Petru Dumea, Cristian Stratulat și Ionuț Jadev în Dosarul nr. 610/32/2018/a3 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește