DECIZIA nr. 736 din 8 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, coroborate cu cele ale art. 315 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Daniel-Ovidiu Stan în Dosarul nr. 2.828/182/2017 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.257D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Alexandru Ștefan Nicolae, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând că textele de lege criticate aduc atingere art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Curtea Constituțională – care a validat această teză, în jurisprudența sa – au arătat că art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv art. 21 din Constituție sunt aplicabile în materie contravențională, deoarece este vorba despre o acuzație în materie penală în înțelesul autonom stabilit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, se impune respectarea egalității de arme, respectiv o posibilitate de apărare efectivă pentru părțile în proces. Probele sunt fundamentul oricărei hotărâri penale, respectiv contravenționale, însă dispozițiile criticate pun contravenientul într-o situație vădit defavorabilă în raport cu inculpatul care poate obține audierea ca martori a soțului, rudelor sau a afinilor. Interdicția de a audia aceste persoane este justificată în ceea ce privește procesele civile, deoarece părțile sunt într-un raport de egalitate, însă atunci când este contestat procesul-verbal părțile nu se mai află într-un raport de egalitate. Subiectivismul și parțialitatea soțului și rudelor ar trebui să poată fi evaluate de judecător atunci când deliberează. Interdicția de audiere este relativă, potrivit Codului de procedură civilă, dar, în practică, organul constatator se opune în toate procesele audierii martorilor rude. Dezechilibrul dintre părți este evident, deoarece statul, prin organele sale, constată și sancționează contravenția și tot acesta controlează probațiunea. Este o situație discriminatorie în raport cu procesul penal, în care există un echilibru între procuror și persoana acuzată. Un astfel de echilibru ar trebui să existe și între petent și organele statului în procesul contravențional. Se afectează și rolul activ al judecătorului, care nu poate administra toate probele deoarece acestea sunt prohibite de lege. Răsturnarea prezumției de legalitate de care se bucură procesul-verbal aparține contravenientului, or, organul constatator limitează probațiunea tocmai pentru ca prezumția de legalitate și temeinicie să nu poată fi răsturnată. … 4.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra excepției de neconstituționalitate, pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiată, solicitând menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 8 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.828/182/2017, Judecătoria Baia Mare – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, coroborate cu cele ale art. 315 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Daniel-Ovidiu Stan într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției prevăzute la art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 – nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Pentru a obține anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției autorul a solicitat instanței de fond încuviințarea probei testimoniale, unul dintre martorii propuși fiind fratele său, în condițiile în care art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă prevede că „Nu pot fi martori: rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv“. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consacrat aplicarea dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în materie contravențională și a subliniat importanța respectării principiului egalității armelor atât în procesele penale, cât și în cele contravenționale. Acestea din urmă nu se diferențiază de procesele penale decât prin intensitatea și gravitatea acuzației aduse. Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat inechitatea creării unei situații mai rele contravenientului față de situația inculpatului în ceea ce privește posibilitatea acestuia de apărare efectivă (a se vedea Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României). … 7.Or, probele constituie fundamentul hotărârilor judecătorești, atât în materie penală, cât și în materie contravențională, și lipsirea contravenientului – situat ab initio pe o poziție inferioară – de posibilitatea folosirii unora din puținele mijloace procedurale de care dispune duce la probatio diabolica, fiindu-i, practic, imposibil să răstoarne prezumția de legalitate a procesului-verbal. … 8.Curtea Constituțională s-a referit, în Decizia nr. 80 din 8 februarie 2007, la prezumția de parțialitate și subiectivism a martorilor prevăzuți în art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, corespondentul art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă în vigoare, respectiv rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv. Totuși, argumentul respectiv nu poate fi primit și în cazul procesului contravențional, acesta din urmă fiind asimilat procesului penal, contravenientul trebuind să beneficieze de aceleași drepturi ca inculpatul sub aspectul categoriilor de martori ce pot fi încuviințați, drepturi ce trebuie garantate într-o manieră efectivă, având în vedere similitudinea definiției contravenției cu definiția infracțiunii, precum și faptul că scopul legii contravenționale este acela de a apăra valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală. … 9.În Hotărârea din 21 februarie 1984, pronunțată în Cauza Öztürk împotriva Germaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o eventuală distincție a legiuitorului între faptele penale și cele contravenționale nu poate avea ca efect excluderea acestora din urmă din sfera de aplicare a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, prin Hotărârea din 2 septembrie 1998, pronunțată în Cauza Kadubec împotriva Slovaciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța aplicabilității art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, statuând că și în cazul în care o contravenție nu este reglementată ca fiind de natură „penală“ art. 6 din convenție rămâne aplicabil, reglementările dreptului intern al statului având o valoare relativă. … 10.Or, situația procedurală din prezenta cauză contravine principiului „egalității armelor“, fiind aproape imposibilă răsturnarea prezumției simple de legalitate a procesului-verbal de contravenție în cazul în care contravenientul nu poate administra proba cu martori, inclusiv rude și afini.  … 11.Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, că dreptul la un proces echitabil trebuie să fie concret și efectiv, iar nu teoretic și iluzoriu. Limitările procedurale impuse de stat nu pot fi admise în cazul în care restrâng accesul la justiție într-o așa manieră încât acest drept să fie atins chiar în substanța sa. În lipsa posibilității administrării probei cu martori care sunt rude și afinii până la gradul al treilea inclusiv contravenientul nu dispune de o posibilitate efectivă de a contesta procesul-verbal de contravenție. În acest caz, prezumția simplă de legalitate a procesului-verbal devine absolută, neexistând – de cele mai multe ori – niciun alt mijloc de probă, cum ar fi camere de filmat, alți martori sau măcar un martor-asistent.  … 12.Prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, Curtea Constituțională a subliniat importanța rolului activ al judecătorului în cauzele contravenționale. Cu toate acestea, din analiza practicii judiciare, se observă o unanimitate în sensul respingerii tuturor cererilor în probațiune prin audierea martorilor prevăzuți în art. 315 din Codul de procedură civilă, atunci când intimatul se opune audierii acestora.  … 13.Astfel, soluția legiuitorului identificată în dispozițiile art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, coroborate cu prevederile art. 315 din Codul de procedură civilă contravine principiului enunțat în art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și consacrat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nefăcând distincție între modalitatea de aplicare a articolelor enunțate într-o cauză eminamente civilă față de o cauză contravențională asimilată celei penale, conducând la discriminarea contravenientului în ceea ce privește aplicarea principiului egalității de arme și privându-l de dreptul la un proces echitabil, față de poziția inculpatului din procesul penal. … 14.Judecătoria Baia Mare – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textele de lege criticate oferă contravenientului o posibilitate legală de a se apăra inferioară celei de care se bucură inculpatul în procesul penal, deși, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauzele contravenționale sunt asimilate celor penale, diferențiindu-se de acestea din urmă prin intensitatea și gravitatea acuzației aduse. Sunt încălcate astfel dispozițiile art. 16 alin. (1) și cele ale art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituție. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost invocat de autorul excepției, îl constituie prevederile art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările și completările aduse prin art. 41 pct. 7 din titlul IV al Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, și cele ale art. 315 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă. Curtea observă că incidente în cauză sunt doar prevederile art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă [martorul propus spre audiere este rudă], care au următorul conținut: – Art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz.“ … – Art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă: „(1) Nu pot fi martori: 1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv.“ …  … 19.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și celor ale art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea va face referire mai întâi la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-au conturat conceptul de „acuzație în materie penală“ și cel de „egalitate a armelor“, la receptarea acestora în jurisprudența instanței de contencios constituțional, urmând ca, prin prisma respectivelor concepte, să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate.  … 21.Astfel, Curtea observă că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a învederat faptul că noțiunea de „materie penală în sensul convenției“ este una autonomă în raport cu sensul dat în legislațiile naționale, iar în scopul aplicării art. 6 din convenție trebuie să se țină seama de trei criterii: 1. calificarea faptei în dreptul național; 2. natura faptei; 3. natura și gradul de severitate ale sancțiunii care ar putea fi aplicată persoanei în cauză (a se vedea Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunțată în Cauza Engels și alții împotriva Țărilor de Jos, paragraful 82). … 22.Tot în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului contravențiile au fost asimilate unei „acuzații în materie penală“, astfel cum rezultă din hotărârile din 4 octombrie 2007, 16 februarie 2010 și 3 aprilie 2012, pronunțate în cauzele Anghel împotriva României, paragraful 51, Albert împotriva României, paragraful 33, Nicoleta Gheorghe împotriva României, paragraful 26, și din deciziile de admisibilitate pronunțate la data de 28 iunie 2011 și la data de 13 martie 2012 în cauzele Ioan Pop împotriva României, paragraful 25, și Haiducu și alte 16 cereri împotriva României, paragraful 11. … 23.În ceea ce privește principiul „egalității armelor“, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 27 iunie 1968, pronunțată în Cauza Neumeister împotriva Austriei, pct. C, paragraful 22, a statuat că acesta constituie un aspect al noțiunii mai largi de proces echitabil, înscris în art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Atunci când s-a constatat încălcarea acestui principiu a fost vizată în mod special procedura penală, dată fiind necesitatea restabilirii echilibrului și egalității ce trebuie să primeze pe tot parcursul procesului între acuzare și apărare (Hotărârea din 24 februarie 2009, pronunțată în Cauza Tarău împotriva României, paragraful 76). Principiul „egalității armelor“ este, de asemenea, aplicat și în litigiile privind „interese private“ (Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunțată în Cauza Dombo Beheer BV împotriva Țărilor de Jos, paragraful 33). … 24.În concepția Curții de la Strasbourg, exigența egalității armelor implică obligația de a oferi fiecăreia dintre părțile unui proces posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu partea adversă (Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunțată în Cauza Dombo Beheer B.V. împotriva Olandei, paragraful 33, și Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunțată în Cauza Rafinăriile grecești Stran și Stratis Andreadis împotriva Greciei, paragraful 46). … 25.Cu privire la probe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că admisibilitatea probelor ține în primul rând de regulile de drept intern și că, în principiu, instanțelor naționale le revine obligația de a aprecia elementele adunate de ele. Misiunea încredințată Curții prin convenție nu constă în a se pronunța dacă depozițiile martorilor au fost admise ca probe în mod corect, ci în a cerceta dacă procedura, privită în ansamblul său, inclusiv modul de prezentare a mijloacelor de probă, a avut un caracter echitabil (Hotărârea din 24 februarie 2009, pronunțată în Cauza Tarău împotriva României, paragraful 69). … 26.Curtea Constituțională a receptat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a reținut, prin Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, că în legislația românească contravențiile au fost scoase de sub incidența legii penale și sunt supuse unui regim administrativ. Curtea a considerat că, sub acest aspect, legislația contravențională din România intră sub prevederile art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În același sens este și Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009. … 27.Totodată, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a verificat și respectarea principiului „egalității armelor“, reținând că acesta semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unei instanțe de judecată, fără ca una să fie dezavantajată în raport cu cealaltă, ca o componentă a garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 805 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, și Decizia nr. 1.456 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2011). … 28.Curtea a subliniat, în jurisprudența sa, că, în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30, și Decizia nr. 73 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 7 mai 2019, paragraful 28). … 29.Pornind de la aceste considerente, Curtea se va raporta la situația concretă în care se află autorul excepției, urmând să verifice respectarea principiului „egalității armelor“, componentă a dreptului la un proces echitabil statuat prin art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și prin art. 21 alin. (3) din Constituție. … 30.Curtea observă că autorul a fost sancționat pentru săvârșirea unor contravenții reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, ale cărei prevederi, potrivit art. 109 alin. (9) din acest act normativ, se completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Potrivit art. 33 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, după introducerea plângerii contravenționale judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei. În lipsa unei alte prevederi exprese cu privire la martori, Curtea observă că sunt incidente dispozițiile art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit căruia dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 se completează cu prevederile Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz. Prin urmare, sunt aplicabile prevederile ce reglementează proba testimonială din Codul de procedură civilă. Întrucât unul dintre martorii propuși spre audiere este rudă cu autorul, devin incidente dispozițiile art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora nu pot fi martori rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv. … 31.Cu privire la acest aspect, Curtea va reitera cele reținute prin Decizia nr. 738 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 13 aprilie 2018, respectiv că proba testimonială reprezintă unul dintre mijloacele probatorii cel mai frecvent folosite în procesul civil. Mijlocul de probă reprezintă tocmai declarațiile făcute de martor, persoană terță față de proces, care relatează în fața instanței fapte sau împrejurări concludente pentru soluționarea cauzei. În principiu, orice persoană care are cunoștință despre fapte relevante referitoare la pricina dedusă justiției poate fi ascultată în calitate de martor. De la această regulă legea procesual civilă instituie anumite excepții, indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum și pe cele care sunt scutite de la obligația de a depune mărturie, în considerarea calității pe care o dețin (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 145 din 21 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 12 martie 2012, și Decizia nr. 469 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 27 iulie 2012). Una dintre aceste excepții este consacrată de dispozițiile art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă și are ca justificare o prezumție de parțialitate și subiectivism al rudelor și afinilor până la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunoștință și este stabilită exclusiv în interesul părților litigante, asigurând echilibrul procesual al acestora, fiind o interdicție relativă, care poate fi înlăturată prin convenția, expresă sau tacită, a părților. … 32.În ceea ce privește principala critică de neconstituționalitate – încălcarea principiului „egalității armelor“, respectiv încălcarea obligației de a oferi fiecăreia dintre părțile procesului posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu partea adversă -, Curtea reține că autorul excepției are dreptul să solicite administrarea tuturor probelor utile cauzei reglementate în Codul de procedură civilă, cu exceptarea martorilor la care face referire art. 315 alin. (1) din cod. Curtea observă că, în concret, autorul excepției și-a exercitat acest drept și instanța de judecată a încuviințat audierea unui martor care nu se află în categoriile exceptate. Prin urmare, acesta a avut posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza fără a fi plasat într-o situație de net dezavantaj în raport cu partea adversă. … 33.Curtea reține că domeniul contravențional are o configurație deosebită în raport cu domeniul penal sub aspectul gradului de pericol social al faptelor, al vinovăției și al sancțiunilor specifice fiecăreia (a se vedea Decizia nr. 314 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 12 septembrie 2018, paragraful 19). Din cauza acestor diferențe, legiuitorul a optat pentru un tratament diferit în privința încuviințării probei testimoniale în materie contravențională în raport cu materia penală. Acest tratament diferit nu duce însă la încălcarea art. 16 din Constituție, ci ține de opțiunea legiuitorului, întrucât „materia penală“ – noțiune autonomă în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului – nu necesită translatarea în mod corespunzător a instituțiilor și reglementărilor speciale ale Codului de procedură penală în materie contravențională (a se vedea Decizia nr. 738 din 23 noiembrie 2017, precitată, paragraful 27). … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel-Ovidiu Stan în Dosarul nr. 2.828/182/2017 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și cele ale art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește