DECIZIA nr. 735 din 20 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Chiriazi Ioan Sorin Daniel.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 lit. e),art. 43 alin. (1) lit. e) și art. 296^3 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Marin Trăistaru în Dosarul nr. 26.456/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.790D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției, astfel cum a fost formulată. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 126 din 16 februarie 2012 și Decizia nr. 138 din 13 martie 2014. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 10.573 din 21 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 26.456/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 lit. e),art. 43 alin. (1) lit. e) și art. 296^3 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Excepția a fost invocată de Marin Trăistaru, cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect „obligația de a face“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că este nemulțumit de prevederile Codului fiscal care „reglementează în mod ilegal, abuziv și imoral chestiunile impozitării pensiilor (16%) și a contribuției de 5,5% la asigurările sociale de sănătate, în ceea ce îi privește pe pensionari.“ În concret, consideră ca fiind nelegală reținerea de către Casa de Pensii a cotei de 16% din drepturile sale de pensie, apreciind această situație ca fiind un abuz de drept, care trebuie să înceteze, deoarece nu există absolut nicio prevedere în Legea nr. 263/2010 sau în Codul fiscal în temeiul căreia Casa de Pensii ar avea vreun drept să îi rețină impozit pe pensie. Susține că suma lunară cu care a contribuit la fondul de pensii a fost impozitată în perioada în care a muncit, la fel și suma pentru pensie suplimentară, iar pensia nu reprezintă un venit pe care îl realizează lunar dintr-o activitate care să îi aducă un salariu sau un fel de compensare lunară a unei activități de orice fel, ci reprezintă o sumă pe care Casa de Pensii i-o achită lunar din suma totală cu care a contribuit în anii de activitate, prin urmare nu este un venit impozabil, iar în acest sens face referire la art. 7 din Codul fiscal, care prevede că este supusă impozitării orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare generatoare de venituri. … 6.În acest context, autorul excepției învederează că diminuarea pensiei sale constituie, în mod evident, o restrângere a dreptului său de a-și primi integral suma lunară cu titlu de pensie pe care statul român i-o datorează în calitate de organizator al sistemului public de pensii și, în special, în calitate de garant al plății dreptului său la pensie pentru limită de vârstă, cu consecința restrângerii dreptului de proprietate asupra patrimoniului său și cu încălcarea dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. Subliniază, de asemenea, faptul că dubla impozitare, prima dată la plata salariului din care a fost achitată contribuția la fondul de pensii, iar a doua oară la data achitării drepturilor de pensie lunare, constituie o îmbogățire fără justă cauză a statului român, în detrimentul său, motiv pentru care consideră impozitarea pensiei ca fiind neconstituțională. … 7.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că textele de lege criticate nu contravin normelor constituționale invocate, fiind vorba despre modul de reglementare a sarcinilor fiscale și repartizarea acestora asupra tuturor cetățenilor, inclusiv asupra pensionarilor care obțin venituri din pensie peste un anumit nivel, apreciat de legiuitor ca relevant pentru o justă repartizare a obligațiilor fiscale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Învederează faptul că, deși Legea nr. 571/2003 a fost abrogată prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, totuși, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepția de neconstituționalitate este admisibilă. … 10.În ceea ce privește criticile formulate, acesta apreciază ca fiind relevante considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 35 din 24 ianuarie 2012, prin care s-a reținut că nicio dispoziție constituțională nu statuează în sensul că veniturile din pensii nu ar fi impozabile. Mai mult, întrucât determinarea categoriilor de venituri supuse impozitării, precum și a condițiilor de impozitare intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului și având în vedere dispozițiile art. 139 alin. (1) din Constituție, rezultă fără echivoc că impozitarea pensiilor pentru partea care depășește o anumită sumă pe lună nu poate fi considerată o confiscare parțială a pensiei. … 11.De asemenea, în privința obligației plății contribuției pentru asigurări sociale de sănătate și pentru veniturile obținute din pensii, Curtea a observat că „sistemul public de asigurări sociale de sănătate, datorită faptului că este guvernat de principiul solidarității, își poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistență medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 335 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011). … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 41 lit. e),art. 43 alin. (1) lit. e) și art. 296^3 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care au următorul cuprins:– Art. 41 lit. e): „Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele: […]e)„venituri din pensii, definite conform art. 68“;^1^1 Art. 68: „Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat. …  … – Art. 43 alin. (1) lit. e): „Cota de impozit este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: […] e) pensii;“; … – Art. 296^3: „Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz: […]d)pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei;. …  …  … 15.Curtea reține că potrivit art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, „La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: 1. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare“. În acest context, Curtea observă că la data sesizării sale, și anume 21 noiembrie 2016, prevederile de lege criticate în cauză erau abrogate. … 16.În legătură cu examinarea unor texte de lege care nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează „dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. O astfel de soluție a fost justificată prin faptul că, deși abrogată, legea civilă poate ultraactiva în unele situații, potrivit principiului tempus regit actum. Așa fiind, Curtea este competentă și urmează a se pronunța asupra prevederilor de lege cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să își producă efectele în cauza concretă dedusă judecății. … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44, privind dreptul de proprietate privată, art. 53 alin. (2), referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 alin. (2), potrivit căruia sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale, și celor ale art. 57, privind exercitarea drepturilor și a libertăților. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, deciziile nr. 1.526 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 2 februarie 2012, Decizia nr. 826 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2013, Decizia nr. 261 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, și Decizia nr. 138 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 19 mai 2014, prin care Curtea a constatat că reglementarea legală criticată este constituțională. … 19.Astfel, referitor la criticile formulate de autorul excepției, în jurisprudența sa în această materie, Curtea a subliniat că nicio dispoziție constituțională nu statuează în sensul că veniturile din pensii nu ar fi impozabile, iar dispozițiile art. 41 și cele ale art. 47 alin. (2) din Constituție, referindu-se la dreptul la protecție socială și, respectiv, la dreptul la pensie, nu au semnificația interzicerii posibilității impozitării pensiilor. Mai mult, întrucât determinarea categoriilor de venituri supuse impozitării, precum și a condițiilor de impozitare intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului și având în vedere art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“, rezultă, fără echivoc, că impozitarea pensiilor pentru partea care depășește o anumită sumă pe lună nu poate fi considerată o dublă impozitare. Dimpotrivă, această impozitare constituie o măsură socială prin care se majorează bugetul public național, care, potrivit art. 138 alin. (1) din Constituție, cuprinde, printre altele, și bugetul asigurărilor sociale de stat și, prin urmare, creează posibilitățile bugetare pentru majorarea corespunzătoare a pensiilor, precum și pentru asigurarea unui minim nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării. … 20.Curtea a mai reținut că prin impozitarea unor categorii de venituri, și anume a acelor pensii peste un anumit cuantum, nu se aduce atingere dreptului de proprietate privată, garantat prin art. 44 alin. (1) din Constituție. Curtea a arătat că însăși proprietatea este supusă impozitării, iar una dintre îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituție, este să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. Impozitarea doar a acelei părți a venitului din pensie care depășește o anumită valoare, modificabilă în timp în funcție de rata inflației sau de alți factori luați în considerare de legiuitor, constituie o opțiune a acestuia și depinde de posibilitățile financiare ale statului într-o anumită perioadă, pentru dimensionarea măsurilor de protecție socială (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 321 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2002). … 21.De asemenea, Curtea a reținut că scutirea de la plata contribuției la asigurările de sănătate nu este un drept constituțional, iar acordarea unei asemenea scutiri, în considerarea unor situații obiective sau subiective, este lăsată la opțiunea liberă a legiuitorului. Prin urmare, restrângerea acestei facilități nu se supune condițiilor art. 53 din Constituție, care au în vedere restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, obligația de contribuție a pensionarilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate reprezintă 5,5% din veniturile ce depășesc 740 de lei. Această reglementare a fost adoptată după ce, prin deciziile nr. 223 și 224 din 13 martie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, dispoziții care reglementau contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor din pensii, „sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei“. Având în vedere cuantumul contribuției de asigurări sociale de sănătate ce revine pensionarilor care au o pensie ce depășește 740 de lei, Curtea a apreciat că nu poate fi vorba despre o încălcare a dreptului la un nivel de trai decent, statuând, totodată, că „art. 56 din Constituție prevede obligația cetățenilor de a contribui, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăși îndeplinirea obligației constituționale a statului de a asigura ocrotirea sănătății și protecția socială a cetățenilor“. … 22.De altfel, în privința obligației plății contribuției pentru asigurări sociale de sănătate și pentru veniturile obținute din pensii, Curtea a subliniat că sistemul public de asigurări sociale de sănătate este guvernat de principiul solidarității, iar principiul așezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuțiilor să se facă în același mod de către toți contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau discriminări, astfel încât la venituri egale contribuția să fie aceeași. Același principiu presupune însă ca așezarea sarcinilor fiscale să țină cont de capacitatea contributivă a contribuabililor, respectiv în așezarea obligațiilor fiscale să se țină seama de necesitatea de protecție a păturilor sociale cele mai dezavantajate, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale contribuabililor în cauză (a se vedea Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2010). … 23.Curtea învederează faptul că numai legiuitorul este în drept să stabilească categoriile de venituri pentru care urmează a se plăti contribuții la bugetul asigurărilor de sănătate, iar pensia, în mod indubitabil, este un astfel de venit; în lipsa plății acestei contribuții, persoana nu poate dobândi ex officio calitatea de asigurat. Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel de contribuții reprezintă o chestiune care ține în mod exclusiv de opțiunea sa. Prin urmare, din coroborarea art. 56 și art. 139 alin. (1) din Constituție, rezultă că stabilirea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat intră în competența exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul exclusiv de a stabili cuantumul impozitelor și taxelor și de a opta pentru acordarea unor exceptări sau scutiri de la aceste obligații în favoarea anumitor categorii de contribuabili și în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico-financiară a țării în perioadele respective. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Trăistaru în Dosarul nr. 26.456/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 41 lit. e),art. 43 alin. (1) lit. e) și art. 296^3 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește