DECIZIA nr. 734 din 8 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sorin Olteanu în Dosarul nr. 170/227/2019 al Judecătoriei Fălticeni și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.142D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepției de neconstituționalitate a depus în susținerea admiterii acesteia note scrise însoțite de documente. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că nu există temeiuri pentru care instanța constituțională să își modifice jurisprudența în această materie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 170/227/2019, Judecătoria Fălticeni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sorin Olteanu, parte pârâtă, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii prin care se solicită desfacerea căsătoriei, exercitarea autorității părintești, stabilirea domiciliului minorului, plata pensiei de întreținere și atribuirea beneficiului unui contract, în cadrul căreia a fost invocată excepția necompetenței teritoriale a instanței judecătorești. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispoziția legală criticată este neconstituțională, deoarece impune în sarcina grefierilor obligativitatea introducerii unei cereri de chemare în judecată la o altă instanță egală în grad decât instanța de domiciliu, care este cea mai apropriată și cea mai accesibilă. Se încalcă astfel accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât acesta presupune ca justițiabililor sa nu li se impună cheltuieli exorbitante. Chiar dacă norma juridică ce reglementează competența teritorială în materia divorțului este o normă imperativă, părțile nu pot deroga, nici chiar cu încuviințarea instanței, de la aplicarea acesteia, textul de lege instituind o competență teritorială exclusivă, și nu una alternativă, competența fiind stabilită în ordinea enunțată în cuprinsul art. 915 din Codul de procedură civilă. Caracterul inechitabil al textului legal criticat este susținut și de faptul că nicio dispoziție legală nu atribuie grefierilor capacitatea de a pronunța o hotărâre într-o cauză, de oricare natură ar fi ea, grefierul nefiind un participant la completul de judecată, acesta având doar sarcina de a consemna dezbaterile și de a întocmi lucrările necesare în cauză. Mai mult, grefierul nu poate influența judecătorul în pronunțarea hotărârii judecătorești. … 7.Totodată, dispozițiile legale criticate îngreunează formularea probelor necesare, apreciind că este obligat să recurgă doar la proba cu înscrisuri și renunțarea la proba cu martori, pe care nu îi va putea determina să se prezinte la o instanță situată la o distanță apreciabilă față de domiciliu. Dispozițiile legale criticate aduc atingere onoarei și imparțialității magistraților, inducând suspiciunea, neîntemeiată, de vinovăție a magistratului învestit cu soluționarea cauzei. De asemenea, se încalcă și prezumția de nevinovăție a magistratului, consfințită de Constituție. … 8.Se mai arată faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea unui conflict negativ de competență, a stabilit că instanța competentă teritorial pentru soluționarea unei cereri de divorț în care reclamantul avea calitatea de procuror este instanța de domiciliu. … 9.Judecătoria Fălticeni apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Arată, în esență, că interesul ocrotit prin norma legală este unul general, și anume apărarea prestigiului și a imparțialității justiției, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite părții adverse dintr-un litigiu pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității instanței. Dispozițiile art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, potrivit cărora grefierilor li se aplică dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, se încadrează în regulile instituite de legiuitor în vederea asigurării independenței obiective a instanței, fiind capabile să înlăture orice suspiciune de soluționare cu părtinire a cauzei din pricina calității părților. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise și documentele depuse de autorul excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: „Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.“  … 14.Dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 127 din Codul de procedură civilă la care face trimitere textul legal criticat au următorul conținut:(1)Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.(2)În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia are calitatea de grefier și este nemulțumit de faptul că din cauza acestei calități are obligația, potrivit dispozițiilor legale criticate, de a introduce o cerere de chemare în judecată la o altă instanță egală în grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, considerând că în acest mod i se încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 17.Astfel, în situația în care un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, este obligatorie sesizarea unei alte instanțe judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, având alegerea între oricare dintre instanțele de același grad prevăzute anterior. Pentru cererea introdusă împotriva unui judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. … 18.Prin aceste dispoziții de lege se introduce noțiunea de competență facultativă, care se referă la categorii speciale de cereri. … 19.Dispozițiile art. 127 din Codul de procedură civilă, instituind o prezumție legală de lipsă de aparență a imparțialității judecătorului, corespund exigențelor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul părții la „o instanță independentă și imparțială“. … 20.Rațiunea acestor dispoziții de lege este aceea de a oferi părții adverse pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul. Așadar, legiuitorul, prin dispozițiile legale criticate, a instituit un regim juridic diferit circumstanțiat categoriilor de persoane vizate de ipoteza normei, tocmai datorită calității lor. … 21.Curtea reține că scopul art. 127 din Codul de procedură civilă este acela de a asigura imparțialitatea instanței, iar alin. (3) al acestui articol indică expres și limitativ subiecții pe care înțelege să îi plaseze în sfera de aplicare a art. 127 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, nominalizând, în mod expres, și grefierii. Această categorie este circumscrisă noțiunii generale de personal auxiliar de specialitate, astfel cum aceasta este definită de art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 4 și 76 din Legea nr. 567/2004, din cadrul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea fac parte și grefierii, aceștia având obligația ca, prin întreaga lor activitate, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, să respecte normele deontologice ale profesiei, să își îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparțialitate și celeritate, în conformitate cu legea, și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiției [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 7 din 16 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 22 iunie 2016]. … 22.Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 21 din Constituție, întrucât este subînțeles că accesul liber la justiție permite depunerea oricărei cereri a cărei soluționare este de competența instanțelor judecătorești, și sunt în concordanță cu prevederile constituționale ale art. 24 care consacră dreptul la apărare [a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 49 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2015, paragrafele 20-26]. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin Olteanu în Dosarul nr. 170/227/2019 al Judecătoriei Fălticeni și constată că dispozițiile art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Fălticeni și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește