DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 332 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația de Proprietari, bd. Gheorghe Șincai nr. 13, bloc 5, București, în Dosarul nr. 28.147/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.298D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că împrejurarea că nu se prevede un termen în care să fie soluționată cererea de recuzare a expertului judiciar, precum și lipsa unei căi de atac împotriva unei soluții de admitere sau de respingere a cererii de recuzare nu sunt aspecte care pot face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, întrucât se invocă, în realitate, lipsuri legislative. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 28.147/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 332 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind recalcularea cotelor de contribuție la cheltuielile cu întreținerea datorate de proprietar. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că în cazul formulării unei cereri de recuzare a unui expert judiciar, în temeiul dispozițiilor art. 332 din Codul de procedură civilă, legiuitorul nu a reglementat un termen cert de soluționare a acesteia, așa cum a reglementat în cazul soluționării cererii de recuzare a unui judecător. Prin modul în care a înțeles să reglementeze soluționarea cererii de recuzare a expertului, legiuitorul a introdus un element de incertitudine, de natură să pună în discuție însăși efectivitatea acestei căi de atac, ceea ce contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție. A mai învederat că, în acest context, devin incidente cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a statuat că nu poate fi considerată ca fiind o cale de recurs efectivă aceea care nu este condiționată de niciun termen clar definit și, respectiv, creează o incertitudine (Hotărârea din 8 ianuarie 2008, pronunțată în Cauza Williams împotriva Regatului Unit). De asemenea, se mai susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale deoarece legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva unei soluții de admitere sau de respingere a cererii de recuzare. … 7.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 332 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: + 
Articolul 332(1)Experții pot fi recuzați pentru aceleași motive ca și judecătorii.(2)Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.(3)Recuzările se judecă cu citarea părților și a expertului.“ … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 – Accesul liber la justiție. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile privind neconstituționalitatea textului de lege criticat se referă, în esență, la faptul că textul de lege criticat nu reglementează în mod expres un termen cert de soluționare a cererii de recuzare și respectiv, o cale de atac împotriva încheierii prin care se soluționează această cerere. … 14.În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că trimiterea generală pe care textul de lege criticat o face cu privire la motivele de recuzare a judecătorilor vizează o aplicare similară a acestora și procedurii de recuzare a experților, ceea ce conduce la concluzia că și această cerere de recuzare se realizează cu celeritate. Astfel, cererea de recuzare a expertului se soluționează de îndată, în camera de consiliu, iar încheierea astfel pronunțată poate fi atacată odată cu fondul, fără ca acest aspect să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică existența unor proceduri unice pentru situații deosebite, iar mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Legiuitorul are legitimarea constituțională de a stabili prin lege procedura de judecată, iar art. 129 din Constituție prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condițiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părțile interesate și Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 15 septembrie 2016). … 15.În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție, cu atât mai mult cu cât procedura de atacare a încheierii prin care instanța judecătorească se pronunță asupra cererii de recuzare a unui expert se justifică și prin faptul că soluționarea acesteia nu reprezintă un litigiu de sine stătător în care să se analizeze raportul juridic dintre părți. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația de Proprietari, bd. Gheorghe Șincai nr. 13, bloc 5, București, în Dosarul nr. 28.147/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 332 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește