DECIZIA nr. 732 din 4 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ion Țopescu în Dosarul nr. 708/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.382D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Prim-magistratul-asistent referă asupra faptului că în această cauză, precum și „în toate dosarele trimise de Curtea de Apel Alba Iulia“ în care doamna avocat Eugenia Șortan reprezintă autorii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, s-a depus o cerere de către doamna avocat prin care arată că este menținută sesizarea numai cu privire la dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală, întrucât „art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 a fost aplicat favorabil de către casele de pensii“. … 4.Având cuvântul cu privire la această cerere, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ei. Curtea dispune respingerea cererii de renunțare la excepția de neconstituționalitate, având în vedere dispozițiile art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la […] stingerea procesului […]“. Excepția de neconstituționalitate este o excepție de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuție abaterea unor reglementări legale de la dispozițiile Legii fundamentale, iar soluționarea acesteia este de interes general. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate nu rămâne la dispoziția părții care a invocat-o, cu consecința că aceasta nu poate renunța la soluționarea excepției. … 5.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.386D/2019, nr. 1.387D/2019, nr. 1.390D/2019, nr. 1.391D/2019 și nr. 1.422D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Ștefan Pășcuț, Szocs Andraș, Gheorghe Julecătean, Ioan Hanz și Constantin Mihăiță în dosarele nr. 149/97/2018, nr. 439/97/2018, nr. 550/97/2018, nr. 896/97/2018 și nr. 1.308/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 6.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 7.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.386D/2019, nr. 1.387D/2019, nr. 1.390D/2019, nr. 1.391D/2019 și nr. 1.422D/2019 la Dosarul nr. 1.382D/2019, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin încheierile din 25 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 439/97/2018, nr. 550/97/2018 și nr. 896/97/2018, și prin încheierile din 7 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 708/97/2018, nr. 149/97/2018 și nr. 1.308/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. … 10.Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Szocs Andraș, Gheorghe Julecătean, Ioan Hanz, Ion Țopescu, Ștefan Pășcuț și Constantin Mihăiță în litigii având ca obiect recalcularea pensiei. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, asemănătoare în dosarele conexate, autorii acesteia susțin, în esență, că nici măcar prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu s-a dat un răspuns clar unei singure probleme: stagiul complet de cotizare în cazul unei pensii stabilite în baza Legii nr. 3/1977, cu sau fără creșterile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 și art. 169 din Legea nr. 263/2010, astfel că normele criticate încalcă principiul clarității legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. … 12.Aceleași dispoziții, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, încalcă și art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece conduc la aplicarea lor diferențiată aceleiași categorii de pensionari. În procesul recalculării pensiei în temeiul Legii nr. 263/2010, art. 169^1 alin. (3) se aplică diferențiat, în sensul că unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani [stabilit conform Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și principiului tempus regit actum], în timp ce altora li se aplică stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare (stabilit conform Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). … 13.Lipsa de claritate și predictibilitate ale art. 169^1 alin. (3) teza finală determină, totodată, îngrădirea accesului la justiție, garantat de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, destinatarii acestei norme fiind lipsiți de beneficiul securității juridice pe care o lege precisă și previzibilă îl presupune. Cu referire la asigurarea în speță a dreptului la un proces echitabil, se arată că sunt necesare două elemente ale legilor, respectiv acordarea punctajului suplimentar, aprobat de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, și păstrarea dreptului câștigat, adică a stagiului complet de cotizare de 20 de ani, avut la data de 31 decembrie 2018, potrivit art. 77, 43 și art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum și Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. … 14.Viciile de calitate legislativă ale dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 afectează și dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituție. Stagiul complet de cotizare de 20 de ani reprezintă un element substanțial în calculul punctajului mediu anual și determină în mod direct un anumit cuantum al pensiei pentru limită de vârstă. Or, retragerea stagiului complet de cotizare de 20 de ani din formula de recalculare a pensiei și înlocuirea acestuia cu unul de 30 de ani, în urma Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, echivalează cu încălcarea dreptului la garanția pensiei, astfel cum a fost stabilită prin lege la momentul determinării sale. Mai mult decât atât, echivalează cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără nicio despăgubire. … 15.De asemenea, se susține că este încălcat și dreptul prevăzut de art. 129 din Constituție, deoarece părțile nu pot exercita o cale de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii judecătorești, fiind astfel „închis“ dreptul la un recurs efectiv, garantat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Art. 148 alin. (2) din Constituție este invocat din perspectiva imposibilității exercitării unei căi de atac, fiind refuzat dreptul la un recurs efectiv în dreptul intern, prevăzut de art. 13 din Convenția europeană a drepturilor omului. … 17.Cu privire la dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, se susține că acestea contravin, din aceleași motive, acelorași norme constituționale invocate și în sensul neconstituționalității art. 169^1 alin. (3), cu precizarea că, suplimentar, încalcă și art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție. … 18.Astfel, se susține că prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de predictibilitate, claritate și precizie, deoarece, fiind adoptate în aplicarea art. 169^1 din aceeași lege, nu conțin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Totodată, nu se poate înțelege rațiunea acestei reglementări distincte, în condițiile în care art. 116 din aceeași lege conține norme precise. Mai mult, art. 169^2 se adresează exclusiv destinatarilor normei cuprinse la art. 169^1, fără însă să îl modifice sau să îl abroge, iar beneficiul recalculării pe care acest text îl reglementează s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Totodată, nu se înțelege ce se întâmplă cu ceilalți pensionari, cărora nu li s-a aplicat, în prealabil, art. 169^1, dispozițiile art. 169^2 având un evident caracter contradictoriu față de cele ale art. 169^1. … 19.La fel ca în cazul art. 169^1 alin. (3), nici din cuprinsul art. 169^2 nu se înțelege la ce lege se face referire prin sintagma „potrivit legii“, în sensul că nu se poate determina cu precizie care stagii complete de cotizare sunt avute, practic, în vedere, prin raportare la Legea nr. 19/2000 sau prin raportare la formele modificate succesiv ale Legii nr. 263/2010. … 20.Cât privește, în particular, încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, se susține că art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul neretroactivității legii civile, deoarece prevede noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data prevăzută de acesta, și limitează aplicabilitatea aceluiași text la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50%, respectiv cu 25%, după caz. … 21.În sfârșit, art. 169^2 alin. (4) și (5) din Legea nr. 263/2010 contravine art. 78 din Constituție în ceea ce privește data intrării în vigoare a art. 169^1 din aceeași lege, textul criticat menținând două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor care intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Se încalcă și art. 129 din Constituție, deoarece se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și care nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii. … 22.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece vizează interpretarea și aplicarea legii, iar, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a răspuns în mod explicit tuturor problematicilor ridicate prin criticile de neconstituționalitate formulate în aceste cauze. … 23.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele judecătorului-raportor, notele depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. … 27.Curtea observă că dispozițiile art. 169^1 au fost introduse prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Prevederile art. 169^1 alin. (3) au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … 28.Cu privire la prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se mai observă că prin criticile formulate autorii excepției vizează, în particular, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018, potrivit căreia această sintagmă se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. Astfel fiind, instanța constituțională reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 29.Dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, criticate de asemenea în cauzele conexate, au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, și au următorul conținut:(1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018. … 30.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor legale menționate se invocă următoarele prevederi din Constituție: cele ale art. 1 alin. (5), sub aspectul principiului securității juridice și al cerințelor de calitate a legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 78 – Intrarea în vigoare a legii, ale art. 129 – Folosirea căilor de atac și ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene cu caracter obligatoriu față de legile interne. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv și, respectiv, la interzicerea discriminării. … 31.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, criticate în raport cu aceleași prevederi constituționale, cu motive similare, în alte cauze decât cele în care a fost ridicată prezenta excepție. … 32.Astfel, prin Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu referire și la alte decizii pronunțate asupra unor excepții de neconstituționalitate similare. În același sens sunt și Decizia nr. 281 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 4 noiembrie 2021, sau Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 26 octombrie 2021. … 33.Astfel, examinând dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în raport cu criticile vizând pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a legii, Curtea a reținut constituționalitatea acestora. … 34.În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Or, Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că aceste critici sunt neîntemeiate. … 35.Pentru aceleași considerente, Curtea a apreciat că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. … 36.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că autorii excepției invocă, în esență, o atingere adusă dreptului la pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. Or, potrivit jurisprudenței constante a instanței constituționale, „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). Or, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 37.Cât privește critica de neconstituționalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și în raport cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a constatat că autorii excepției invocă încălcarea dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Or, având în vedere obiectul de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, Curtea a apreciat că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză. … 38.Analizând în continuare excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că prin criticile formulate se face referire, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. … 39.Și aceste critici au făcut obiectul analizei în jurisprudența precitată, Curtea statuând, pentru motivele acolo reținute, că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu constituie un paralelism legislativ, nu încalcă principiul neretroactivității legii și nici dispozițiile constituționale ale art. 78 – Intrarea în vigoare a legii și ale art. 129 – Folosirea căilor de atac. … 40.Întrucât nu au intervenit elemente de noutate, cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența citată își mențin valabilitatea, fiind aplicabile deopotrivă și în prezenta cauză. … 41.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Țopescu, Ștefan Pășcuț, Szocs Andraș, Gheorghe Julecătean, Ioan Hanz și Constantin Mihăiță în dosarele nr. 708/97/2018, nr. 149/97/2018, nr. 439/97/2018, nr. 550/97/2018, nr. 896/97/2018 și nr. 1.308/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 169^2 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent delegat,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește