DECIZIA nr. 730 din 5 noiembrie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, în Dosarul nr. 48.098/299/2016/a1* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 199D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29 octombrie 2019, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea, a părții Marius Maghiari, prezent personal, și a doamnei avocat Delia Zodilă, reprezentantul părții Liviu Daniel Canea, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, constatând că după închiderea dezbaterilor s-a prezentat, pentru partea Gheorghe Ovidiu Sanfira, domnul avocat Dima Constantin-Vittorio-Amedeo, pentru a da posibilitatea acestuia de a depune concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 5 noiembrie 2019, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 13 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 48.098/299/2016/a1*, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate judecătorul de cameră preliminară susține că soluția legislativă ce rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, care presupune obligativitatea dispunerii începerii judecății în situația în care procurorul de caz indică o parte sau un subiect procesual principal pentru prima dată prin ordonanța de remediere a neregularităților constatate anterior de către judecătorul de cameră preliminară (neregularități care priveau inclusiv lipsa indicării persoanei vătămate), cu consecința introducerii acestei noi părți sau a acestui nou subiect procesual principal, după pronunțarea primei încheieri de cameră preliminară prin care s-au constatat neregularități ale actului de sesizare, este neconstituțională în raport cu dispozițiile art. 16,21 și 24 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 5.Apreciază că în cauză se aplică aceleași argumente ca cele avute în vedere de Curtea Constituțională în Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017. Arată că, astfel cum a statuat Curtea Constituțională, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influență directă asupra desfășurării judecății pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăției/ nevinovăției inculpatului, aspect de care depinde, în mod esențial, și soluționarea laturii civile a procesului penal. De asemenea, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 631 din 8 octombrie 2015, în care s-a statuat că, din perspectiva contradictorialității, ca element definitoriu al egalității de arme și al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită comunicarea către toate părțile din procesul penal – inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente – a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului și să prevadă posibilitatea tuturor acestor părți de a discuta în mod efectiv observațiile depuse la instanță. … 6.Făcând referire la aspectele de fapt din cauză, învederează că, deși judecătorul de cameră preliminară a dispus citarea persoanei vătămate înainte de rămânerea definitivă a soluției dispuse de judecătorul de cameră preliminară, persoana vătămată nou-introdusă a luat procedura din momentul în care erau deja soluționate cererile și excepțiile inculpaților. Arată că legiuitorul român nu a avut în vedere ipoteza potrivit căreia, după pronunțarea încheierii de cameră preliminară, conform art. 345 din Codul de procedură penală, prin ordonanța/actul procurorului de remediere a neregularităților constatate, se modifică cadrul procesual și se precizează (pentru prima dată) un subiect procesual principal/o parte. Legiuitorul nu a prevăzut un termen care poate fi acordat acestui nou subiect procesual/acestei părți pentru a se respecta dreptul acestuia/acesteia de invocare a cererilor și a excepțiilor în etapa camerei preliminare, nu a indicat nicio posibilitate privind eventuala reluare a camerei preliminare, astfel că, în lipsa acestor dispoziții legale, nici judecătorul nu poate proceda astfel. Pe de altă parte, judecătorul de cameră preliminară opinează că o eventuală soluție legislativă în sensul acordării unui nou termen pentru invocarea eventualelor cereri și excepții de către această nouă parte/subiect procesual principal după pronunțarea încheierii conform art. 345 din Codul de procedură penală nu ar fi conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceasta, deoarece, pe de-o parte, celelalte părți/ceilalți subiecți procesuali principali ar fi lipsite/lipsiți de dreptul de a le fi soluționate cererile și excepțiile în contradictoriu cu noua parte/noul subiect procesual principal recent introdus în cauză, iar contradictorialitatea este un element definitoriu al egalității de arme și al dreptului la un proces echitabil, iar, pe de altă parte, noua parte/noul subiect procesual principal ar putea invoca aceleași nulități absolute/nulități relative cu indicarea aceleiași vătămări ca și celelalte părți/ceilalți subiecți pasivi principali ale căror cereri și excepții au fost soluționate prin încheierea de cameră preliminară, încheiere care are caracter interlocutoriu și asupra căreia judecătorul de cameră preliminară nu poate reveni, fiind astfel încălcat dreptul la un proces echitabil al noii părți care ar invoca aceste nulități. Astfel, judecătorul de cameră preliminară apreciază că singurul remediu este acela al restituirii cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare, cu indicarea tuturor persoanelor care urmează a fi citate în faza camerei preliminare/judecății, pentru a se asigura respectarea drepturilor acestora conform art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală. … 7.Apreciază că vătămarea cauzată de către procuror prin încălcarea obligațiilor prevăzute de dispozițiile art. 328 alin. (2) din Codul de procedură penală, raportat la cele ale art. 20 alin. (1) teza a doua din același act normativ și art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actului (rechizitoriul), întrucât numai după refacerea acestui act și sesizarea din nou a instanței se poate acorda și acestei noi persoane vătămate posibilitatea de a participa, de la început, la procedura camerei preliminare. Având în vedere aceste aspecte, apreciază că dispozițiile criticate sunt neconstituționale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Prin procedura camerei preliminare se produce un efect direct, pozitiv asupra celerității soluționării unei cauze penale și se înlătură o lacună a vechilor dispoziții procesual penale, în care examinarea legalității rechizitoriului și a probelor administrate în cursul urmăririi penale împiedicau pe durată nedeterminată începerea cercetării judecătorești. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut:(3)Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:a)rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; … b)a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; … c)procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții. … (4)În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății.“ … 13.Judecătorul de cameră preliminară susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 referitor la dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea excepției ridică probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. Or, Curtea reține că în jurisprudența sa a statuat constant că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conținutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aplicarea acestora sunt de competența organelor judiciare. În cazuri similare, Curtea a reținut că a acționa diferit ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, și Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21). … 15.Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, în Dosarul nr. 48.098/299/2016/a1* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește