DECIZIA nr. 730 din 20 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Chiriazi Ioan Sorin Daniel.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) și f) și art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ștefan-Francisc Enyedi în Dosarul nr. 589/175/2017/a1 al Judecătoriei Aiud. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.513D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 673 din 20 octombrie 2015 și Decizia nr. 9 din 17 ianuarie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 73 din 17 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 589/175/2017/a1 al Judecătoriei Aiud, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) și f) și art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ștefan-Francisc Enyedi cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect reexaminarea cuantumului taxei judiciare de timbru. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia consideră că reglementarea criticată „stabilește în mod nediferențiat, în cazul cererilor de partaj, un procent fix de 3% din valoarea masei partajabile, existând posibilitatea ca valoarea taxei de timbru să fie în același cuantum, sau chiar mai mare, decât a lotului ce îi corespunde, ceea ce face ca o acțiune de partaj să fie imposibil de promovat datorită imposibilității realizării unei plăți exorbitante“. În acest context învederează faptul că, „în cazul partajului notarial, taxa aferentă este stabilită în cotă procentuală raportat la valoarea lotului beneficiarului partajului și este procentual mai mică decât cea în cazul partajului judiciar“. Apreciază că drept urmare a instituirii unei măsuri restrictive din punct de vedere pecuniar sunt încălcate dispozițiile art. 21 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție. … 6.Judecătoria Aiud apreciază că prevederile criticate nu aduc atingere art. 21 din Constituție, întrucât instanța învestită cu soluționarea unui partaj trebuie să stabilească întreaga masă partajabilă și să verifice cotele fiecărui coproprietar, și nu doar cota ce corespunde părții interesate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia taxelor judiciare de timbru, exemplu fiind Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, prin care s-a statuat că „accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului“. De asemenea, prin Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, Curtea a statuat că „legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală.“ … 9.Avocatul Poporului învederează că și-a mai exprimat punctul de vedere cu privire la dispozițiile legale criticate în sensul constituționalității lor, acesta fiind reținut în cuprinsul Deciziei nr. 673 din 20 octombrie 2015 și al Deciziei nr. 9 din 17 ianuarie 2017, punct de vedere pe care îl menține și în prezenta cauză. S-a subliniat, astfel, că „stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală“. În plus, „taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiție.“ … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 12.>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) și f) și art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care au următorul cuprins: + 
Articolul 5(1)Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:a)stabilirea bunurilor supuse împărțelii – 3% din valoarea acestora; … […]f)cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile. … (2)Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile. … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) și f) și art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, Decizia nr. 673 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2016, Decizia nr. 9 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 25 aprilie 2017, și Decizia nr. 410 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 30 august 2018, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 15.În jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că „accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești […]. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.“ Curtea a constatat, de asemenea, că „legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, iar stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură.“ … 16.Raportat la criticile formulate în cauză, Curtea a subliniat faptul că taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiție. În acest sens sunt și prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Textul de lege criticat stabilește, în mod clar, care sunt taxele ce trebuie achitate în materia cererilor de partaj, justițiabilul având posibilitatea, tocmai ca o garanție a liberului acces la justiție, ca în situația în care acestea sunt împovărătoare și nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale să solicite acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008, precum și scutiri sau eșalonări, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan-Francisc Enyedi în Dosarul nr. 589/175/2017/a1 al Judecătoriei Aiud și constată că prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) și f) și art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Judecătoriei Aiud și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2018.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU->
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește