DECIZIA nr. 728 din 5 noiembrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 354 din 4 mai 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 38
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 38
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 201
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 200
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 3REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013
ART. 3REFERIRE LALEGE 146 24/07/1997
ART. 3REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 722 20/11/2018
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 700 15/11/2018
ART. 4REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 38
ART. 4REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 5REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015
ART. 6REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 6REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ART. 7REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ART. 8REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 38
ART. 9REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 11REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 12REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ART. 12REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 38
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ART. 16REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 18REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ART. 18REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 26
ART. 20REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 38
ART. 20REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 21REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 36
ART. 21REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 24
ART. 22REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 318 10/05/2018
ART. 23REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36, art. 38, art. 39 și ale art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Vlad-Ciprian Bozeșan, în Dosarul nr. 29.632/197/2018/a1 al Judecătoriei Brașov și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 312 D/2019.

2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia susținând, în esență, că instanța de judecată este un prestator de servicii publice, servicii pentru care se plătește taxă, în sensul notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sau al notei de fundamentare a Legii nr. 146/1997. Practic instanța „judecă în sine, pe sine ca prestator de servicii și ca reprezentant al prestatorului de servicii publice și ca judecător în același dosar“ în raport cu beneficiarul serviciilor publice. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, o parte nu poate avea și calitatea de judecător în același proces.4.Reprezentantului Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că în ceea ce privește art. 36 și 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 criticile privesc modalitatea de interpretare și aplicare a legii. Referitor la constituționalitatea dispozițiilor art. 39 și ale art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 face referire la deciziile nr. 700 din 15 noiembrie 2018 și nr. 722 din 20 noiembrie 2018.5.Președintele Curții acordă cuvântul în replică autorului excepției, care arată că instanța nu numai că își hotărăște singură prețul prestației în calitate de prestator de servicii, dar este și organ de executare, iar prin dispozițiile Codului de procedură fiscală organele de executare fiscală de la domiciliul debitorului emit titlu executoriu la titlu executoriu.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 4 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 29.632/197/2018/a1, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 36, art. 38, art. 39 și ale art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost invocată de Vlad-Ciprian Bozeșan într-o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru într-o cauză având ca obiect contestația în anulare împotriva unei hotărâri judecătorești.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată, în esență, că prevederile art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt imprevizibile și aduc atingere dreptului de acces la o instanță, deoarece nu reglementează o modalitate de reexaminare a taxei judiciare de timbru, respectiv o cale de atac. Autorul face referire la cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârile din 7 februarie 2008 și 26 octombrie 2000, pronunțate în cauzele Beian împotriva României și Kudła împotriva Poloniei.8.În ceea ce privește dispozițiile art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, autorul arată că instanța care soluționează calea de atac nu verifică dacă taxa achitată de beneficiar a fost prea mare.9.Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se arată că, potrivit acestora, soluționarea cererii se face în camera de consiliu, fără citarea părților, ceea ce aduce atingere dreptului acestora la apărare. Părțile ar trebui să aibă dreptul la judecarea cererii de reexaminare în condiții de contradictorialitate, cu respectarea dreptului la apărare inclusiv prin ridicarea unei excepții de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile privind reexaminarea taxei de timbru.10.Textul de lege criticat este imprevizibil, deoarece nu se comunică justițiabilului odată cu stabilirea taxei judiciare de timbru și rezoluția prin care aceasta a fost stabilită, astfel încât justițiabilul nu va cunoaște modalitatea de calcul stabilită de instanță. Dacă taxa judiciară stabilită de instanță este prea mare, în termenul de trei zile stabilit de text autorul nu poate obține rezoluția și nu se poate apăra în consecință. Interzicerea dreptului de reexaminare, care este fără cale de atac, și stabilirea unor taxe imprevizibile din cauza timpului scurt semnifică interzicerea accesului la o instanță, fără ca justițiabilul să aibă puterea de a se apăra, deoarece nu cunoaște conținutul actului atacat.11.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se arată că acestea sunt imprevizibile, deoarece taxa este stabilită prin rezoluție, iar dacă justițiabilul nu contestă această taxă, rezoluția devine hotărâre. Autorul apreciază că termenul „hotărâre“ cuprins în art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este imprevizibil. Se încalcă principiul contradictorialității și accesul la o instanță, deoarece hotărârea se comunică de îndată și se trece la executare silită. 12.Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, derogarea reglementată prin art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 care permite soluționarea cererii de reexaminare în camera de consiliu fără citarea părților reprezintă opțiunea legiuitorului de a institui criterii de diferențiere în privința caracterului procedurii de soluționare a cererii de reexaminare. Mai mult, însăși cererea de reexaminare în sine este o veritabilă cale de atac, ce dă posibilitatea petentului de a supune atenției altui complet de judecată modalitatea stabilirii timbrajului, al cărui cuantum este prevăzut de lege. Ca atare, într-o asemenea împrejurare, nu este necesară comunicarea rezoluției de stabilire a cuantumului taxei către petent. Stabilirea de către instanță a unei taxe judiciare de timbru suplimentare și calea de atac, potrivit art. 36 și 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, se aplică nediferențiat cererilor similare, suplinindu-se astfel pe parcursul procedurii judiciare eventualele omisiuni sau erori de calcul. 13.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 36, art. 38, art. 39 și art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:– Art. 36: (1)Dacă în momentul înregistrării sale acțiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său inițial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanța va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanță.(2)Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanță reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, acțiunea ori cererea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.;– Art. 38: „În situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.“;– Art. 39: (1)Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.(2)Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluționarea cererii de reexaminare.(3)În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.(4)În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționarea cererii de reexaminare este de competența Judecătoriei Sectorului 5 București.;– Art. 41: „(3) În vederea executării creanțelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanțele judecătorești vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1) și (2).“17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) sub aspectul cerințelor de calitate ale legii, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare. Sunt încălcate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 36, art. 38 și art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu au legătură cu soluționarea cauzei în sensul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, conform cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“.19.Astfel, Curtea constată că aceasta a fost ridicată în cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru într-o cauză având ca obiect o contestație în anulare. Taxa a fost stabilită, așa cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, în temeiul art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căruia „pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 de lei“. 20.Or, Curtea observă că art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reglementează cazul în care instanța pune în vedere reclamantului să achite o sumă datorată suplimentar dacă în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii față de momentul înregistrării acesteia, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza dedusă judecății. De asemenea, Curtea reține că stabilirea taxei judiciare de timbru s-a făcut prin aplicarea art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, iar nu printr-o hotărâre executorie prin care să se constate faptul că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, așa cum prevede art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Totodată, Curtea observă că nici dispozițiile art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 care se referă la obligația instanțelor judecătorești de a comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele de executare ale unităților administrativ-teritoriale, nu au legătură cu reexaminarea stabilirii unei taxe judiciare pentru o contestație în anulare, în temeiul legii.21.Curtea reține că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textelor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. În aceste condiții, Curtea reține că articolele criticate reglementează situații speciale ce presupun un proces în desfășurare – în cazul art. 36 – sau existența unor hotărâri executorii în cazul art. 38 și art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, iar nu situația din dosar, respectiv introducerea unei căi extraordinare de atac – contestație în anulare și stabilirea taxei judiciare de timbru aferente, astfel încât excepția de neconstituționalitate a acestor texte de lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 22.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra textului de lege criticat prin raportare la art. 21 și 24 din Constituție, precum și la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reținând că prin dispozițiile criticate cererea de reexaminare a fost reglementată ca fiind o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalității taxei de timbru judiciar, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită.23.Curtea a reținut că scopul legiuitorului în reglementarea procedurii soluționării cererii de reexaminare a fost judecarea acesteia cu celeritate maximă, deoarece formularea unei astfel de cereri suspendă procedura în fața instanței, așa cum rezultă din ultima teză a art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căreia comunicarea cererii de chemare în judecată se face numai după soluționarea cererii de reexaminare. Pe de altă parte, obiectul acestei cereri poate consta, spre exemplu, în recalificarea acțiunii și timbrarea corespunzătoare, constatarea scutirii la plata taxei de timbru judiciar pentru anumite acțiuni ori corectarea unor erori de calcul. Acestea sunt operațiuni pentru care nu este necesară o judecată în fond, astfel încât să fie obligatorie respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității – respectiv citarea părților (a se vedea în acest sens Decizia nr. 318 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018, paragrafele 15-18).24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.25.Distinct de cele reținute în jurisprudența antereferită, Curtea reține că nu poate fi primită critica potrivit căreia textul de lege criticat este imprevizibil, întrucât nu se comunică justițiabilului odată cu stabilirea taxei judiciare de timbru și rezoluția prin care aceasta a fost fixată astfel încât acesta nu va cunoaște modalitatea de calcul folosită de instanță. Curtea observă că această rezoluție ce cuprinde temeiul legal al stabilirii taxei judiciare de timbru se află în dosarul instanței și poate fi consultată de parte după ce a introdus contestația în anulare. Termenul de 3 zile în care se poate face cerere de reexaminare curge de la data comunicării taxei și este un termen fixat de legiuitor tocmai pentru a asigura celeritatea procedurii.26.De altfel, Curtea Constituțională nu se poate substitui legiuitorului în sensul completării textului de lege criticat, respectiv al introducerii obligației ca însăși rezoluția prin care taxa judiciară de timbru este stabilită să fie comunicată părților.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36, art. 38 și ale art. 41 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Vlad-Ciprian Bozeșan în Dosarul nr. 29.632/197/2018/a1 al Judecătoriei Brașov.2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în același dosar al aceleiași instanțe și constată că prevederile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x