DECIZIA nr. 728 din 2 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Cristinel Soare în Dosarul nr. 3.490/109/2014/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.635D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 9 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.490/109/2014/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Cristinel Soare într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinței prin care s-a respins cererea de anulare a raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a stabilit incompatibilitatea autorului în temeiul textului de lege criticat. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat aduce atingere art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece instituie o inegalitate între persoanele care exercită funcția de consilier local sau județean și ceilalți cetățeni care nu dețin această funcție. Inegalitatea rezultă din faptul că doar aleșilor locali li se interzice să aibă calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județ, iar nu și celorlalți cetățeni. O astfel de interdicție ar fi fost justificată dacă persoanele vizate de textul de lege criticat ar fi deținut, prin prisma calității de aleși locali, atribuții executive, iar nu atribuții legislative în cadrul aparatului propriu al consiliului local ori județean. Interdicția instituită de textul de lege criticat nu servește protejării niciuneia dintre valorile sau situațiile la care face trimitere art. 53 din Constituție. … 6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege criticat este constituțional. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Curtea reține că partea introductivă a art. 88 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 5 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluția legislativă criticată de autorul excepției de neconstituționalitate. Ținând însă cont de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și de dispozițiile aplicabile cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiect al acesteia îl constituie dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017, care au următorul conținut: „(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: […] c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;“. … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi și în art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa a statuat, cu valoare de principiu, că reglementarea incompatibilităților reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții sau calități incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, paragraful 19). … 13.Totodată, Curtea a reținut că principiul egalității în fața legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică un tratament juridic diferit (a se vedea Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011). Din această perspectivă, situația în care se află aleșii locali care trebuie să își exercite funcția în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public nu este similară situației în care se află orice alt cetățean care nu deține aceeași funcție și care nu este supus regimului incompatibilităților. Or, în situații diferite, tratamentul legal poate să fie diferit, fără a se aduce atingere principiului egalității în drepturi. În plus, textul criticat este în acord și cu prevederile constituționale ale art. 16 alin. (3), potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii. … 14.În final, Curtea observă că alegațiile autorului potrivit cărora interdicția impusă de textul de lege criticat ar fi fost justificată dacă persoanele vizate de acesta ar fi deținut, prin prisma calității de aleși locali, atribuții executive, iar nu atribuții legislative nu pot fi calificate drept critici de neconstituționalitate, ci, eventual, drept propuneri de lege ferenda. … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristinel Soare în Dosarul nr. 3.490/109/2014/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește