DECIZIA nr. 727 din 20 noiembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 29 ianuarie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 3REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 4REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013
ART. 14REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 20REFERIRE LAHG 157 10/03/2016
ART. 20REFERIRE LAREGULAMENT 10/03/2016 ART. 88
ART. 20REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 32
ART. 20REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 443 24/05/2016
ART. 21REFERIRE LAREGULAMENT 10/03/2016 ART. 208
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 77
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 23REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (4) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Ion Emil Botea în Dosarul nr. 31.855/197/2016 al Judecătoriei Brașov și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.272D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care susține că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție și cele ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt incidente, deoarece cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate se află în faza de executare a pedepsei, respectiv în ultima fază a procesului penal și care vizează o individualizare administrativă a pedepsei. De aceea, nefiind în fața unei probleme de legalitate a incriminării, normele constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente. Pentru procedura care vizează executarea pedepsei, legiuitorul are posibilitatea de a stabili, în limitele marjei sale de apreciere, reguli specifice și, totodată, există reglementări subsecvente la care face trimitere textul supus criticii și, prin urmare, propune respingerea excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 508 din 22 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 31.855/197/2016, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (4) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Ion Emil Botea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate desemnat, prin care s-a luat act de retragerea în parte a plângerii formulate de petent privind schimbarea regimului de detenție.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece legea nu precizează clar care sunt instrumentele-standard de evaluare a deținuților. Totodată, textul criticat nu conține nici garanții în legătură cu controlul aplicării sistemului de indicatori standard și nicio procedură adecvată de control. Faptul că legea nu prevede în mod explicit și în detaliu condițiile în care directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate stabili, modifica sau folosi sistemul indicatorilor standard face ca autoritățile să poată aduce atingere drepturilor deținuților, mai ales într-un domeniu atât de sensibil ca cel al stabilirii regimului de executare a pedepselor privative de libertate.6.Judecătoria Brașov opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece autorul se plânge de modul de aplicare a textelor criticate și reclamă o eroare ce s-a produs în sistemul informatic. 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, încadrarea într-un regim sau altul de executare a pedepsei privative de libertate nu reprezintă un drept absolut al condamnatului, ci o individualizare administrativă a modalității de executare a pedepsei, pe baza comportamentului deținutului și a posibilităților acestuia de îndreptare și reintegrare socială. Pe cale de consecință, este dreptul legiuitorului de a stabili în mod fundamentat condițiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.9.Mai mult decât atât, art. 23 alin. (12) din Constituție, la care face trimitere autorul excepției, consfințește principiul legalității pedepsei, potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii, în vreme ce art. 40 din Legea nr. 254/2013 stabilește procedura privind schimbarea regimului de executare a unei pedepse deja aplicate de către instanța de judecată, aceasta neavând semnificația unei hotărâri de condamnare sau de aplicare a unei pedepse în sensul art. 23 alin. (12) din Constituție.10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate are obligația ca, o dată la 6 luni, să analizeze conduita persoanei condamnate și eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare socială, întocmind un raport care se aduce la cunoștința persoanei condamnate, sub semnătură. În cazul în care comisia apreciază că se impune schimbarea regimului de executare, sesizează judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. În admiterea aplicării unui regim mai ușor, comisia ține seama de conduita generală a persoanei condamnate, de eforturile serioase pentru reintegrare socială, de pedepsele aplicate pe timpul deținerii, de recompensele primite, de participarea la activitățile educative și la activitatea productivă la care a fost repartizat, precum și de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți.11.Față de aceste aspecte, Avocatul Poporului apreciază că înțelesul normei juridice criticate este clar și întrunește cerințele de previzibilitate, iar critica formulată de autor privește modul în care s-a făcut aplicarea legii, ceea ce nu intră în competența Curții Constituționale. Astfel, condamnatul are posibilitatea să sesizeze instanța de judecată în cazul în care este nemulțumit de încheierea judecătorului pentru supravegherea executării pedepsei.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 alin. (4) cu denumirea marginală Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „În activitatea sa, comisia ține cont și de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți, aprobate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.“15.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei, precum și dispozițiile art. 7 – Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare, iar legiuitorul a reglementat atât cu privire la condițiile de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la schimbarea acestui regim.17.Cadrul normativ existent în materia regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate cuprinde ansamblul de reguli privind executarea pedepselor privative de libertate și este bazat pe sistemele progresiv și regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în condițiile prevăzute de lege. Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabilește de către comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcătuită din: directorul penitenciarului, care este și președintele comisiei, șeful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor și șeful serviciului sau biroului educație ori șeful serviciului sau biroului asistență psihosocială. Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu menționarea căii de atac existente și a termenului de exercitare a acesteia. Împotriva modului de stabilire a regimului de executare, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, iar împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată și administrația penitenciarului pot formula contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul. Instanța se pronunță prin sentință definitivă, care se comunică persoanei condamnate și administrației penitenciarului.18.Prin urmare, încadrarea într-un regim sau altul de executare a pedepsei privative de libertate nu reprezintă un drept absolut al condamnatului, ci o posibilitate administrativă de individualizare a modalității de executare a pedepsei, pe baza comportamentului deținutului și a capacității acestuia de îndreptare și reintegrare socială. 19.Curtea constată că dispozițiile legale criticate dispun cu privire la comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, care, în activitatea sa, va ține cont și de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți, aprobate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.20.Curtea reține că pentru stabilirea regimului de executare a deținuților, membrii comisiei prevăzute de art. 32 din Legea nr. 254/2013 țin cont și de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți, prevăzute la art. 40 alin. (4) din aceeași lege, și au în vedere indicatori obiectivi cum sunt: durata pedepsei privative de libertate și perioada executată până la momentul stabilirii regimului de executare; gradul de risc al deținutului, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana acestuia; antecedentele penale; vârsta și starea de sănătate; conduita pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenție anterioare; nevoile identificate și abilitățile necesare includerii în programe educative, de asistență psihologică și asistență socială; disponibilitatea de a presta muncă și de a participa la activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională – a se vedea art. 88 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016. 21.Totodată, Sistemul de creditare a participării deținuților la activități și programe de educație, asistență psihologică și socială, la activități lucrative, precum și în situații de risc, stabilit prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor – a se vedea în acest sens Decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 443/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 7 iunie 2016 – este, potrivit art. 208 alin. (10) din același Regulament, parte integrantă a instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de către deținuți.22.Prin urmare, aplicarea instrumentelor-standard este o obligație a comisiei, iar stabilirea lor a fost delegată de legiuitor directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. O astfel de reglementare legală de delegare a unor atribuții unei autorități nu este contrară art. 61 alin. (1) din Constituție, deoarece ordinele emise de conducătorii unor organe ale administrației publice centrale de specialitate sunt acte date în executarea unui act normativ și se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului (a se vedea art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010). Așa fiind, este pe deplin respectată cerința referitoare la calitatea legilor astfel consacrată de art. 1 alin. (5) din Constituție. 23.De asemenea, principiul legalității pedepsei implică faptul că nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. Or, deoarece cadrul general prevăzut de art. 40 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată – în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală -, atunci procedura privind schimbarea regimului de executare a unei pedepse deja pronunțate de către instanța de judecată nu are semnificația unei hotărâri de condamnare sau de aplicare a unei pedepse în sensul art. 23 alin. (12) din Constituție și al art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Emil Botea în Dosarul nr. 31.855/197/2016 al Judecătoriei Brașov și constată că dispozițiile art. 40 alin. (4) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x