DECIZIA nr. 726 din 2 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Viorel Oprea în Dosarul nr. 1.210/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.136D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul solicită completarea textului de lege criticat cu un nou motiv de nulitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 martie 2009 (înregistrată la registratura jurisdicțională a Curții Constituționale în 16 iulie 2018), pronunțată în Dosarul nr. 1.210/300/2009, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția a fost ridicată de Viorel Oprea într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva unui proces-verbal de stabilire și sancționare a unei contravenții. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece nu cuprinde printre motivele de sancționare cu nulitatea absolută a procesului-verbal și lipsa temeiului de drept sau indicarea greșită a acestui temei. Este neconstituțional, să se recunoască efecte juridice unui proces-verbal în care încadrarea faptei în temeiul de drept este greșită. … 6.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece mențiunile obligatorii ce trebuie să existe în procesul-verbal sunt suficiente pentru identificarea contravenientului, a agentului constatator, a faptei săvârșite și a datei. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care aveau următorul conținut: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.“ … 11.Ulterior sesizării Curții Constituționale, art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 a fost modificat prin art. 20 pct. 5 din cap. V din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, păstrând soluția legislativă și având în prezent următorul cuprins: „Lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.“ … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției și a legilor. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 15, și Decizia nr. 509 din 13 iulie 2021*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, a stabilit o anumită ordine de prioritate a examinării condițiilor de admisibilitate. Astfel, în considerarea acestei decizii, respectarea structurii excepției de neconstituționalitate reglementată de art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale reprezintă condiția de admisibilitate ce trebuie analizată cu precădere.*) Decizia Curții Constituționale nr. 509 din 13 iulie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 27 februarie 2022. … 14.Cu privire la condiția de admisibilitate referitoare la structura excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). … 15.Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea observă că autorul invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție fără a arăta în mod concret, prin raportare la conținutul său, în ce constă încălcarea acestuia, din această perspectivă excepția fiind nemotivată, contrar prevederilor art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 16.Curtea mai observă că prin Decizia nr. 13 din 14 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 29 iunie 2018, privind examinarea sesizării referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, s-a reținut că în ceea ce privește procesele-verbale de contravenție, motivele de nulitate relativă sunt reglementate de dispozițiile art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și motivele de nulitate absolută sunt reglementate de dispozițiile art. 17 din același act normativ. Art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede, atât înainte de modificarea prin Legea nr. 203/2018, cât și în prezent – ca motiv de nulitate relativă – indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. … 17.În acest context, Curtea reține că solicitarea autorului privește completarea textului de lege supus controlului – art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 – care reglementează motivele de nulitate absolută a procesului-verbal cu un motiv de nulitate relativă ce este reglementat în art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 778 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2010). … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Viorel Oprea în Dosarul nr. 1.210/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește