DECIZIA nr. 724 din 2 noiembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 674 din 6 iulie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ART. 4REFERIRE LAORDIN 9 09/03/2009
ART. 5REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ART. 6REFERIRE LAORDIN 9 09/03/2009
ART. 6REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 6REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 653 17/10/2017
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 258 27/04/2017
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 172 24/03/2016
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 637 13/10/2015
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 392 02/07/2014
ART. 10REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ART. 16REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ART. 17REFERIRE LAORD DE URGENTA 53 28/06/2018 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 17REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 306 08/05/2018
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 244 19/04/2016
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 172 24/03/2016
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 637 13/10/2015
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 392 02/07/2014
ART. 20REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 20REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 21REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 77
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 78
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 24REFERIRE LAORDIN 9 09/03/2009 ART. 1
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne – Biroul Teritorial Suceava, în numele și pentru membrul de sindicat Bogdan-Ioan Șutu, în Dosarul nr. 6.191/86/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.003D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că avocatul autorului excepției a depus la dosar o împuternicire avocațială în copie și concluzii scrise prin care a solicitat admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că modalitatea în care urmează să se facă recuperarea sumelor plătite pentru asistență juridică ocazionată de proceduri judiciare declanșate împotriva polițistului nu constituie un element esențial al raporturilor de serviciu, fiind reglementată în mod corect prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, nr. 9 din 9 martie 2009, care este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 12 martie 2009.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.191/86/2017, Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne – Biroul Teritorial Suceava, în numele și pentru membrul de sindicat Bogdan-Ioan Șutu, într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinței prin care a fost respinsă acțiunea formulată de autor ce avea ca obiect obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Suceava la plata sumelor care au fost necesare asigurării asistenței juridice, precum și a dobânzii legale aferente acestora într-o lucrare penală în care membrul de sindicat a fost audiat în calitate de suspect.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că sintagma „în condițiile stabilite prin ordin al ministrului și reformei administrative“ din cuprinsul dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului aduce atingere art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, întrucât permite ministrului afacerilor interne să modifice și să completeze legea organică cu situațiile în care se acordă asistență juridică, precum și cu modul în care se vor suporta de către unitate sumele necesare asigurării asistenței juridice a polițistului pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Deși Legea nr. 360/2002 nu prevede că suportarea asistenței juridice se face în limita unor fonduri bugetare aprobate cu această destinație, prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor nr. 9/2009 privind condițiile în care se suportă de către unitate sumele necesare asigurării asistenței juridice a polițistului pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 12 martie 2009, s-a adăugat la legea organică o asemenea condiție, fără a se acorda din anul 2009 și până la data ridicării excepției asistență juridică polițiștilor care au fost cercetați.7.Condițiile de asigurare a asistenței juridice a funcționarilor publici cu statut special – polițiști – sunt stabilite prin normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, și anume prin ordinul menționat anterior, ceea ce reprezintă o „normă în alb“ pusă la dispoziția angajatorului, contrar dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit căruia statutul funcționarilor publici se stabilește prin lege organică.8.Normele privind suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenței juridice a polițistului pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu trebuie să respecte anumite exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate. În aceste condiții, delegarea atribuției de a reglementa aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, determină o stare de insecuritate juridică ce contravine art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție prin care s-a statuat că acest tip de norme juridice trebuie reglementat prin lege organică. Statutul special de care trebuie să beneficieze polițiștii, învestiți cu exercițiul autorității publice, este consacrat și garantat constituțional.9.De asemenea, sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece, prin sintagma criticată, se deleagă o atribuție ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului. Se aduce atingere și dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta acestora referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat, în condițiile existenței sintagmei criticate, se poate raporta doar la prevederile lacunare ale legii și nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea clară a derulării procedurii de asigurare de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenței juridice a polițistului pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu.10.Autorul face referire la considerentele Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014, Deciziei nr. 637 din 13 octombrie 2015, Deciziei nr. 172 din 24 martie 2016, Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2017 și Deciziei nr. 653 din 17 octombrie 2017, prin care s-au admis excepții de neconstituționalitate a mai multor texte din Legea nr. 360/2002, întrucât permiteau delegarea reglementării unor „elemente esențiale“ ale raportului de serviciu al polițistului către ministrul de resort, apreciind că, pentru aceleași motive, se impune admiterea excepției și în cauza de față.11.Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece suportarea cheltuielilor legate de asigurarea asistenței juridice a polițistului trebuie să fie reglementată prin act administrativ de punere în aplicare a legii, și nu prin lege.12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse de avocatul autorului excepției, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curții Constituționale, art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002. În realitate, obiectul excepției, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie sintagma „în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“ din cuprinsul dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.16.Art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 avea, la data la care a fost solicitată suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenței judiciare a polițistului, următorul cuprins: „(1) Polițistul are dreptul la: […] o) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenței juridice a polițistului, pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative.“17.În prezent, art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 este modificat prin art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, păstrând soluția legislativă, precum și sintagma criticată: „(1) Polițistul are dreptul la: […] o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau civile, inițiate împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în situația în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“.18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) sub aspectul condițiilor de calitate ale legii și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul reiterează criticile de neconstituționalitate pe care s-au fundamentat excepțiile admise de către Curtea Constituțională prin deciziile indicate de către acesta în notele scrise.20.Cu privire la acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, și că este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu – nașterea, executarea și încetarea – se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, paragraful 16).21.Prin aceste decizii, Curtea a constatat neconstituționalitatea unor texte din Legea nr. 360/2002 care permiteau delegarea reglementării unor „elemente esențiale“ referitoare la executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului, funcționar public cu statut special, către ministrul de resort care era abilitat să adopte ordine, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5) și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție.22.În prezenta cauză, Curtea observă că se critică sintagma „în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“ cuprinsă în textul de lege care garantează polițistului dreptul la decontarea cheltuielilor de asistență juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau civile, inițiate împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în situația în care este victimă a unor fapte de ultraj. Din analiza conținutului normativ al textului de lege criticat, Curtea constată că dreptul polițistului este garantat, însă condițiile în care se asigură acest drept urmează a fi reglementate prin ordin al ministrului afacerilor interne.23.Raportând dreptul la decontarea cheltuielilor de asistență juridică, garantat prin textul de lege criticat, la cele reținute în jurisprudența sa anterior evocată, Curtea reține că acesta nu reprezintă un element esențial al raportului de serviciu al polițistului, astfel că aspectele ce țin de modul în care se va acorda pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, iar acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. Pentru aceste motive Curtea nu poate reține că sintagma criticată aduce atingere art. 1 alin. (4) și (5) și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție.24.În final, Curtea observă că nemulțumirea autorului pornește de la faptul că prin art. 1 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, nr. 9/2009 se prevede că suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenței juridice a polițistului pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu se realizează în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinație. Autorul consideră că prin ordin s-a reglementat în plus față de lege condiția aprobării unor fonduri bugetare. Or, verificarea legalității acestui ordin intră în competența instanțelor de contencios administrativ, iar nu a Curții Constituționale.25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne – Biroul Teritorial Suceava, în numele și pentru membrul de sindicat Bogdan-Ioan Șutu în Dosarul nr. 6.191/86/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma „în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“ din cuprinsul dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x