DECIZIA nr. 722 din 5 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. b), ale art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Olga Chumakova în Dosarul nr. 2.128/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.939 D/2017. … 

2.La apelul nominal se prezintă autoarea excepției asistată de apărătorul acesteia, domnul avocat Mădălin Niculeasa, cu delegație la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarei excepției care arată că solicită admiterea acesteia. În acest sens arată, în esență, că ipoteza care se deduce din interpretarea textelor de lege criticate este aceea că Autoritatea Națională pentru Cetățenie solicită informații de la Serviciul Român de Informații pentru a verifica îndeplinirea condițiilor ce stau la baza acordării cetățeniei. Acestea sunt singurele informații/relații în baza cărora autoritatea acordă cetățenia. În cauză trebuie observat ordinul prin care s-a refuzat acordarea cetățeniei române, precum și faptul că singurele informații solicitate au fost de la Serviciul Român de Informații. Această problemă duce la formularea a trei critici de neconstituționalitate. O primă critică privește lipsa de claritate a textelor de lege criticate prin care se reglementează cu privire la faptul că se pot solicita relații de la „orice autoritate“. Spre exemplu, în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt prevăzute „autorități publice“, respectiv autorități publice propriu-zise și autorități publice asimilate, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt reglementate „autorități publice propriu-zise“, în Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații este prevăzut „organ de stat“. A doua critică de neconstituționalitate se referă la măsura în care informațiile furnizate de Serviciul Român de Informații pot constitui probe în emiterea unui act administrativ. Sunt două argumente pentru care informațiile furnizate de Serviciul Român de Informații nu pot constitui probe într-o procedură administrativă: primul rezultă din jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia Serviciul Român de Informații nu poate administra probe în procesul penal, și al doilea din art. 8 din Legea nr. 14/1992 potrivit căruia informațiile sunt colectate de Serviciul Roman de Informații prin mijloace specifice. Într-o procedură judiciară care se desfășoară în contradictoriu nu se poate verifica modalitatea în care Serviciul Român de Informații a colectat aceste informații, deoarece legiuitorul a avut în vedere o procedură informală, iar informațiile nu pot fi cenzurate în mod obiectiv de către o instanță judecătorească. Cea de-a treia critică privește faptul că informațiile sunt transmise ca informații clasificate. Instanța judecătorească are acces la aceste informații clasificate. Accesul însă nu este permis cetățeanului străin, iar avocatul care îl reprezintă, potrivit legislației speciale, chiar dacă are autorizație de acces la informații clasificate, nu poate împărtăși nimănui, nici măcar clientului, informațiile aflate. Teoretic, potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, străinul dă o declarație potrivit căreia a fost loial statului român. Ulterior, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza informațiilor furnizate de Serviciul Român de Informații, respinge cererea. În fața instanței de judecată străinul nu poate aduce nicio probă împotriva informațiilor furnizate de Serviciul Român de Informații pentru că nu are mijloacele prin care să poată verifica de unde a colectat informațiile Serviciul Român de Informații și nici acces la conținutul lor. Accesul la justiție în mod efectiv și contradictorialitatea în cadrul procesului nu sunt respectate. … 4.Având cuvântul asupra excepției de neconstituționalitate reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate sunt norme clare și predictibile care permit destinatarului lor să înțeleagă sensul acestora și să adopte o conduită conformă. Invocă cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 20 mai 1999 pronunțată în cauza Rekvényi împotriva Ungariei paragraful 34 potrivit cărora previzibilitatea consecințelor juridice ce decurg dintr-un act normativ nu poate fi absolută, fiind preferată ca modalitate de reglementare folosirea de noțiuni generale în locul unor liste exhaustive. Rolul de a interpreta aceste dispoziții le revine autorităților publice sau instanțelor judecătorești. Critica referitoare la faptul că normele supuse controlului nu prevăd expres obligația pentru autoritățile cărora le sunt solicitate informațiile în temeiul art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 de a motiva actele emise privește o omisiune legislativă care excedează controlului Curții. Referitor la dreptul de acces la instanță se apreciază că acesta nu este încălcat. Obligația apărătorului autoarei excepției de a avea autorizație de acces la informații clasificate păstrează un raport rezonabil de proporționalitate cu scopul urmărit, respectiv protecția securității naționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin încheierea din 5 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.128/3/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b), art. 16 alin. (2) lit. a) și art. 15 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Excepția a fost invocată de Olga Chumakova într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea sa de anulare a Ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 2.403/P din 18 decembrie 2014, ordin prin care i s-a respins cererea de acordare a cetățeniei române, precum și obligarea Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie la continuarea procedurii de soluționare a cererii de dobândire a cetățeniei, respectiv emiterea unui nou ordin de acordare a cetățeniei române. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea arată, în esență, că prin dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție s-a instituit o obligație generală impusă autorității legiuitoare de a asigura calitatea legislației, deoarece respectarea legii presupune cunoașterea și înțelegerea acesteia, iar pentru a fi înțeleasă este necesar să fie suficient de accesibilă și previzibilă, adică să ofere securitate juridică destinatarilor ei. … 7.Accesibilitatea legii privește, în principal, aducerea acesteia la cunoștință publică, însă există și o altă semnificație a noțiunii de accesibilitate, asociată exigenței de previzibilitate a legii, și anume aceea care privește modul de receptare a conținutului actelor normative, mai exact înțelegerea acestora. Norma juridică trebuie să fie clară și inteligibilă, întrucât cei cărora li se adresează nu trebuie doar să fie informați asupra consecințelor actelor și faptelor lor, ci să înțeleagă și consecințele legale ale acestora. Din această perspectivă, dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991, potrivit cărora solicitantul „dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român“, nu satisfac cerințele de claritate și previzibilitate, deoarece nu se menționează în textul de lege care sunt dovezile prin care solicitantul poate proba loialitatea față de statul român. Din interpretarea gramaticală a textului de lege rezultă faptul că dovada loialității ar trebui să rezulte din comportamentul solicitantului: acțiunile și atitudinea acestuia. Problema care se pune este ce anume intră în conținutul concret al noțiunii de „loialitate“ de vreme ce solicitantului i se impune ca o condiție obligatorie dovedirea loialității față de statul român, și anume tipul de comportament, acțiune și atitudine în acest caz. Textul trebuie să reglementeze în concret modalitatea în care se poate face dovada unei conduite loiale. … 8.Interpretarea textului de lege criticat se poate face în două moduri. Prima interpretare poate fi în sensul că teza a doua a art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 are scopul de a explicita teza întâi, în sensul că noțiunea de comportament, acțiuni și atitudine „loială“ față de statul român are semnificația că solicitantul nu întreprinde și nu sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale. A doua interpretare poate fi aceea că teza întâi și teza a doua a art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 sunt diferite, solicitantul fiind obligat să dovedească comportamentul, acțiunile și atitudinea „loială“ față de statul român și, în plus, că nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale. Totodată, potrivit tezei a treia a art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991, solicitantul trebuie să declare că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni. … 9.Autoarea apreciază că art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 cuprinde mai multe teze ce trebuie respectate cumulativ, ceea ce implică o lipsă de claritate cu privire la teza întâi a acestuia, astfel că noțiunile de comportament, acțiuni, atitudine și loialitate față de statul român sunt complet necircumstanțiate, ambigue, neclare și lipsite de previzibilitate, aducând atingere art. 1 alin. (5) din Constituție. … 10.Prevederile art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 21/1991 sunt, de asemenea, lipsite de claritate și previzibilitate, în contextul în care se menționează solicitarea de relații de la autorități fără motivarea acestor relații. În acest context, legiuitorul lasă la aprecierea autorității cine oferă relațiile solicitate, motivarea ori lipsa motivării acestora, fapt de natură să genereze o practică neunitară și să lezeze drepturile cetățenilor străini ori ale apatrizilor din cauza lipsei de previzibilitate. … 11.Textele de lege criticate aduc atingere accesului liber la justiție, respectiv art. 21 alin. (1) și (2) și art. 126 din Constituție, deoarece Comisia pentru cetățenie solicită relații de la toate autoritățile competente atunci când verifică îndeplinirea cerințelor art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei române de către străini sau apatrizi. Chiar dacă legea nu indică în mod concret care sunt autoritățile competente să furnizeze relații Comisiei pentru cetățenie, în practică acestea sunt cerute Serviciului Român de Informații. Acesta verifică îndeplinirea condiției privind existența loialității, condiție pe care cetățeanul străin sau apatridul a declarat pe propria răspundere că o îndeplinește, urmând ca la finalul verificărilor să transmită Comisiei un răspuns afirmativ ori, după caz, negativ, însă nemotivat și nedovedit de vreme ce nu există o dispoziție legală care să oblige la motivarea și dovedirea răspunsului. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, informațiile furnizate ca răspuns la relațiile solicitate sunt calificate ca fiind informații clasificate și, în consecință, nu pot fi comunicate autoarei. … 12.Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 21/1991, Comisia pentru cetățenie întocmește un raport motivat, prin care propune Președintelui acesteia respingerea cererii de dobândire a cetățeniei. Potrivit Ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 2.403/P din 18 decembrie 2014, în speță, raportul motivat s-a întemeiat pe neconcordanța dintre declarația pe propria răspundere a autoarei și răspunsul negativ, nemotivat, furnizat de Serviciul Român de Informații. Așa fiind, în cauză, instanța învestită cu soluționarea cererii de anulare a ordinului antereferit se găsește în situația de a nu putea analiza motivele pe care s-a întemeiat acesta. În plus, în niciun act normativ nu există obligația motivării și dovedirii relațiilor ce sunt oferite la cererea Comisiei pentru cetățenie, astfel încât nu există o garanție cu privire la posibilitatea cenzurării de către instanță a considerentelor și a concluziilor cuprinse în relațiile amintite. … 13.În aceste condiții, instanța învestită cu soluționarea cauzei nu va putea realiza o verificare efectivă și concretă a dreptului dedus judecății, ceea ce împiedică accesul efectiv la justiție al autoarei excepției de neconstituționalitate. Chiar și în cazul în care instanța, în baza rolului său activ ori la solicitarea reclamantului, obligă pârâta să depună răspunsul primit la relațiile solicitate, precum și orice alte documente ce au stat la baza emiterii Ordinului, accesul la justiție este în continuare încălcat, deoarece dreptul autoarei nu poate fi verificat în mod efectiv din cauza imposibilității de a lua cunoștință de documentele ce cuprind informații clasificate și, implicit, de a formula apărări cu privire la aceste documente, fapt ce încalcă principii fundamentale precum cel al contradictorialității procesului ori al dreptului la apărare. Aspectele reținute cu privire la dovedirea comportamentului neloial față de statul român, precum și sarcina probei în această privință sunt, de asemenea, de natură să lezeze accesul efectiv la justiție. … 14.Referitor la încălcarea dreptului la apărare se arată că Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 2.403/P din 18 decembrie 2014 a fost emis cu încălcarea principiului transparenței în emiterea actelor administrative, fiind, în esență, nemotivat, nedovedit și, în același timp, rezultatul unui exces de putere din partea autorității emitente, autoarea fiind în imposibilitate de a formula apărări pentru a dovedi nelegalitatea sa. Pentru a avea acces la informațiile clasificate în temeiul cărora Serviciul Român de Informații a emis aviz negativ este nevoie de certificat eliberat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. Astfel, autoarea excepției este obligată să aleagă un avocat care să poată obține certificatul amintit. Asistarea de către un avocat, în aceste condiții, nu mai apare ca fiind un drept al autoarei, ci o obligație, deoarece, în caz contrar, nu ar putea combate informațiile clasificate care au stat la baza obținerii avizului Serviciului Român de Informații. … 15.Limitarea exercitării dreptului autoarei de a obține anularea ordinului menționat este contrară prevederilor art. 53 din Constituție deoarece dreptul acesteia de a avea acces liber la justiție este restrâns în mod nejustificat. Prevederile constituționale impun îndeplinirea cumulativă a două condiții pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, pe lângă instituirea restrângerii prin intermediul unei legi, lato sensu este necesar ca aceasta să fie justificată de apărarea securității naționale într-o societate democratică. Or, în cauză, dreptul autoarei de a avea acces liber la o „justiție efectivă“ este restrâns în mod nejustificat, fiind încălcate principiile societății democratice la care face referire art. 53 alin. (2) din Constituție. Nu se poate considera că analizarea cauzei în mod concret și efectiv de către instanță, cu respectarea legii și principiilor fundamentale, alături de dreptul autoarei de a face apărări este de natură să aducă atingere securității naționale. Principiul proporționalității este consacrat tot de art. 53 din Constituție, acesta găsindu-și aplicarea în special în domeniul protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.  … 16.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată. … 17.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autoarei prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (1) lit. b), art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 8 alin. (1) lit. b): Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:[…]b)dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni. …  … – Art. 15 alin. (2): „Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e).“ … – Art. 16 alin. (2) lit. a): (2)Președintele Comisiei pentru cetățenie, prin rezoluție, dispune:a)solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), ce urmează a fi comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăși 60 de zile, iar în situații excepționale, în limitele termenului prevăzut la lit. c). …  …  … 21.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) sub aspectul condițiilor de calitate ale legii, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 126 alin. (1) privind rolul instanțelor de judecată. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, Curtea observă că acestea se aplică doar dacă cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române este formulată potrivit art. 11 din aceeași lege, respectiv de cetățeni români care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și de către descendenții acestora până la gradul III. Or, din studiul actelor dosarului rezultă că autoarea excepției nu se află în ipoteza normativă a art. 16 din Legea nr. 21/1991, ci în aceea a art. 15 din aceeași lege. În acest sens, în Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 2.403/P din 18 decembrie 2014 se arată că relațiile au fost solicitate în baza art. 15 alin. (2) din Legea nr. 21/1991. … 23.Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 21/1991 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, urmând ca aceasta să fie respinsă ca inadmisibilă. … 24.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) și art. 15 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, Curtea observă că dobândirea cetățeniei române la cerere de către o persoană care nu a avut niciodată cetățenia română, situație în care se află autoarea excepției, presupune parcurgerea unei proceduri administrative în care se verifică îndeplinirea condițiilor privind acordarea cetățeniei de către Comisia pentru cetățenie – entitate fără personalitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, condiții prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-e) din Legea nr. 21/1991. În cazul în care condițiile sunt îndeplinite Comisia stabilește prezentarea persoanei la un interviu în care se verifică condițiile prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. f) și g) din Legea nr. 21/1991. În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru acordarea cetățeniei, Comisia pentru cetățenie constată printr-un raport motivat acest aspect și, tot printr-un raport motivat, se propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii. Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei [a se vedea art. 14 alin. (5), art. 17 și art. 19 alin. (2) din Legea nr. 21/1991]. … 25.Curtea constată că, în situația în care, urmare a parcurgerii procedurii administrative, s-a emis un ordin prin care președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie a respins cererea de acordare a cetățeniei, solicitanții se pot adresa instanței de judecată, legea reglementând o etapă jurisdicțională ulterioară. În cursul acesteia ordinul de respingere a cererii de acordare a cetățeniei române este atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, iar hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. … 26.Curtea reamintește jurisprudența sa, în care a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care prin hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre (a se vedea Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 46, și Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 23). … 27.În prezenta cauză Curtea observă că prima critică de neconstituționalitate formulată se referă la prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 din perspectiva faptului că nu satisfac cerințele de claritate și previzibilitate deoarece nu menționează care sunt dovezile prin care solicitantul poate proba loialitatea față de statul român și ce anume intră în conținutul concret al noțiunii de „loialitate“. Referitor la critica privind lipsa identificării și a enumerării dovezilor prin care solicitantul poate proba loialitatea față de statul român, Curtea reține că formularea textului de lege supus controlului nu poate prezenta o precizie absolută, deoarece aceste dovezi țin de comportamentul individual al solicitanților, care diferă de la caz la caz. … 28.În ceea ce privește conținutul concret al noțiunii de „loialitate“, Curtea reține că legiuitorul, atunci când dorește să confere un sens autonom unor concepte le definește în cuprinsul respectivului act normativ. Pentru celelalte cazuri, definiția conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă si în Dicționarul explicativ al limbii române. În concret, în acest act normativ loialitate semnifică însușirea de a fi loial, sinceritate, lealitate, iar o persoană loială este acea persoană care își îndeplinește cu cinste obligațiile asumate, sinceră, cinstită, leală. Conceptul de „loialitate“ reglementat prin textul de lege criticat subsumează inclusiv obligația celui care solicită acordarea cetățeniei de a nu întreprinde sau sprijini acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale, între acestea fiind o relație întreg-parte. Faptul că legiuitorul a nominalizat în mod expres obligația de a nu întreprinde sau sprijini acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale se datorează importanței respectării acesteia, dar semnificația acestei obligații intră în sfera conceptului de „loialitate“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 18 și Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19). Prin urmare, contrar celor susținute de autoarea excepției de neconstituționalitate, se poate deduce ce anume intră în conținutul noțiunii de loialitate reglementată de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991.  … 29.O altă critică privește lipsa de claritate și previzibilitate a prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 sub aspectul sintagmei „orice autorități“, precum și din perspectiva faptului că nu prevăd condiția motivării relațiilor pe care autoritățile le trimit Comisiei pentru cetățenie. … 30.Curtea reține că, potrivit art. 14 și art. 17 din Legea nr. 21/1991, îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisia pentru cetățenie cu votul majorității celor prezenți. În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru acordarea cetățeniei, Comisia, printr-un raport motivat, propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii. Rezultă în mod evident că emiterea unui raport motivat semnifică redarea în cuprinsul acestuia a motivelor care au stat la baza respingerii cererii de acordare a cetățeniei, motive care vor fi supuse ulterior cenzurii instanței de judecată ce urmează să se pronunțe asupra ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care s-a respins cererea de acordare a cetățeniei. … 31.În ce privește neclaritatea sintagmei „orice autorități“, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută. Prin acest mod de reglementare se lasă la latitudinea Președintelui Comisiei pentru cetățenie solicitarea de informații de la autoritățile publice care pot transmite relații relevante cu privire la conduita solicitantului. Astfel, acesta poate solicita să i se furnizeze informații cu privire la conduita solicitantului în ceea ce privește acțiunile împotriva ordinii de drept sau a securității naționale autorităților publice cu atribuții în domeniul securității naționale respectiv Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014. … 32.Cât privește folosirea sintagmei „orice autorități“ în textul de lege criticat, corelată cu susținerile orale ale apărătorului autoarei excepției în sensul că Serviciul Român de Informații nu poate administra probe într-o procedură administrativă, Curtea reține că nici aceste critici nu pot fi primite deoarece acesta nu administrează probe, ci oferă informații doar la solicitarea expresă a Președintelui Comisiei pentru cetățenie care este singura autoritate publică ce poate administra probe în cadrul acestei proceduri.  … 33.Referitor la cea de-a doua susținere orală a apărătorului autoarei excepției legată de sintagma „orice autorități“ din textul de lege criticat prin care se arată că solicitantul cetățeniei nu are posibilitatea de a verifica legalitatea modului în care este realizată colectarea informațiilor de către aceste autorități publice, respectiv Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, nici aceasta nu poate fi primită întrucât este lipsită de relevanță în prezenta procedură. Solicitantul trebuie să combată motivele reținute de Comisia pentru cetățenie și transmise Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie în urma cărora i se respinge cererea de acordare a cetățeniei, iar nu informațiile furnizate de autoritățile publice menționate. … 34.Cât privește încălcarea art. 21 alin. (1) și (2) și art. 126 din Constituție, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută deoarece textele de lege criticate nu conțin vreo prevedere care să împiedice accesul la o instanță judecătorească. … 35.Curtea observă că, așa cum a reținut la paragraful 25 din prezenta decizie, dispozițiile art. 19 alin. (4) din Legea nr. 21/1991 reglementează calea de atac a ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Mai mult, prezenta excepție de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unui proces aflat pe rolul instanțelor judecătorești, ceea ce dovedește că accesul la justiție al persoanelor care solicită cetățenia română nu este împiedicat prin Legea nr. 21/1991. … 36.Curtea mai observă că art. 19 alin. (4) din Legea nr. 21/1991 este în concordanță cu art. 12 din Convenția europeană asupra cetățeniei din 6 noiembrie 1997, ratificată prin Legea nr. 396/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 9 iulie 2002, potrivit căruia „Fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât hotărârile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie să poată face obiectul unei căi de atac administrative sau judiciare, în conformitate cu dreptul său intern“ (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 362 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 10 iulie 2019, paragrafele 38 și 40). … 37.Referitor la încălcarea art. 24 alin. (1) din Constituție din perspectiva faptului că informațiile transmise de autorități, în cazul său, sunt informații clasificate, astfel încât autoarea excepției nu are acces la acestea și nu își poate organiza apărarea, Curtea reține că nici acestea nu pot fi primite. Astfel, obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991, referitoare la dovedirea loialității față de statul român ca o condiție de obținere a cetățeniei și cele ale art. 15 din Legea nr. 21/1991 privind solicitarea de relații de la orice autorități în scopul verificării condițiilor stabilite de lege pentru dobândirea cetățeniei de către Comisia pentru cetățenie. Ambele articole supuse controlului de constituționalitate vizează procedura administrativă de acordare a cetățeniei, care este una prealabilă eventualei atacări în justiție a actului administrativ emis de Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, astfel încât nu se poate susține că articolele de lege supuse controlului ar încălca dreptul la apărare în fața instanțelor judecătorești. Autoarea nu supune controlului alte articole de lege care ar contraveni art. 24 din Constituție. Mai mult, aceasta are posibilitatea angajării unui avocat care să aibă acces la informații clasificate în urma certificării acordate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. … 38.Cu privire la solicitarea de acordare a cetățeniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că acesta nu este un drept cu caracter civil în sensul art. 6 (a se vedea în acest sens Decizia din 6 iulie 2006, pronunțată în Cauza Smirnov împotriva Rusiei), ci o prerogativă de putere publică a statului.  … 39.În acest context, așa cum s-a reținut la paragrafele 25 și 36 din prezenta decizie, instanța de judecată exercită un control efectiv asupra actului administrativ prin care se acordă ori se refuză acordarea cetățeniei române, aceasta, la rândul său, având acces la informații clasificate, în temeiul art. 7 alin. (4) lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, potrivit căruia „Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) și e), este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane: […] f) judecători“. … 40.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 41.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în ceea ce privește art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 21/1991 și cu majoritate de voturi în ceea ce privește art. 8 alin. (1) lit. b) și art. 15 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Olga Chumakova în Dosarul nr. 2.128/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) și art. 15 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește