DECIZIA nr. 722 din 20 noiembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 27 martie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ART. 3REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 3REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 525 09/10/2014
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ART. 8REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 8REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ART. 10REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ART. 12REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 525 09/10/2014
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 41
ART. 19REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 44
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 21REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013
ART. 21REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 1
ART. 22REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 38
ART. 22REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 33
ART. 22REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 197
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 328 19/05/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 326 19/05/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 500 17/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 728 05/11/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Constantin Ulianov în Dosarul nr. 3.326/200/2016 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 929D/2017. 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.866D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (3) și art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Excepția a fost ridicată de Toma Pinchis în Dosarul nr. 38.166/299/2016* al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Ulterior strigării cauzei, se prezintă reprezentantul autorului excepției, domnul avocat Constantin Cătălin Dascălu, care depune note scrise la dosar, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 929D/2017 și nr. 2.866D/2017, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.866D/2017 la Dosarul nr. 929D/2017, care este primul înregistrat. 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens arată că, după ce instanța de judecată dispune eșalonarea taxelor judiciare de timbru, are loc o transformare a raportului de drept juridic într-un raport de drept fiscal, astfel că renunțarea la ajutorul public judiciar nu mai este opozabilă instanței. În sprijinul celor arătate invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 525 din 9 octombrie 2014. De asemenea amintește că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea actului de justiție. Referindu-se, în continuare, la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Constituție, arată că persona care solicită ajutor public judiciar nu se află în aceeași situație juridică cu persoana care, atunci când se adresează justiției, este obligată să plătească această taxă, sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată. Astfel, cei care solicită ajutor public judiciar pot solicita plata unei taxe mai mici sau pot fi scutiți de plata acestei taxe de către instanță, iar alegerea aparține reclamantului dacă solicită sau nu acordarea acestei facilități.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 3 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.326/200/2016, Tribunalul Buzău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Constantin Ulianov cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 6.284 din 12 octombrie 2016, pronunțată de Judecătoria Buzău în Dosarul nr. 3.326/200/2016, prin care a fost respinsă excepția netimbrării acțiunii, s-a luat act de renunțarea la judecata cererii formulate și a fost respinsă solicitarea de restituire a taxei judiciare de timbru.8.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 38.166/299/2016*, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (3) și art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Excepția a fost ridicată de Toma Pinchis în cadrul apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.769 din 21 martie 2017, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 38.166/299/2016*, în contradictoriu cu Direcția Impozite și Taxe Locale Sector 1 București, dosar având ca obiect o contestație la executare.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale care consacră accesul liber la justiție, egalitatea în drepturi a cetățenilor, caracterul unic, imparțial și egal al justiției, precum și așezarea justă a sarcinilor fiscale. În acest sens amintesc că una dintre prerogativele dreptului de acces liber la justiție o constituie principiul disponibilității părții în procesul civil, care lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și limitele cererii de chemare în judecată, inclusiv dreptul de a renunța la judecată. Or, dispozițiile de lege care prevăd că hotărârea instanței de judecată prin care s-a dispus eșalonarea sau amânarea plății taxei judiciare de timbru constituie titlu executoriu pentru organele competente în vederea urmăririi executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite, restrâng dreptul de acces liber la justiție, întrucât reclamantul nu mai are posibilitatea de a dispune asupra dreptului său la ajutor public judiciar, inclusiv prin renunțarea la acest ajutor. Astfel, în situația formulării unei cereri de ajutor public judiciar având drept obiect scutirea de obligația de plată a taxei sau reducerea taxei, urmată de admiterea numai în parte a acestei cereri, în sensul eșalonării obligației de plată sau a amânării acesteia, reclamantul nu poate renunța la ajutorul public astfel acordat, în pofida faptului că obligația astfel eșalonată sau amânată poate fi în continuare disproporționată față de veniturile sale. Reclamantul are doar obligația de a se conforma, în pofida dreptului său de a dispune asupra drepturilor procesuale, inclusiv asupra dreptului la ajutor public judiciar. În consecință, dispozițiile de lege criticate transformă dreptul de liber acces la justiție într-o veritabilă obligație de a accesa justiția, în pofida caracterului costisitor al procesului. 10.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate creează o discriminare între persoanele care accesează justiția, distingând, pe de o parte, între cei care solicită acordarea ajutorului public judiciar și îl obțin sub forma eșalonării sau amânării, pe de o parte, și cetățenii care accesează justiția fără a solicita acordarea ajutorului public sau cu respingerea cererii de ajutor public judiciar, dar care refuză achitarea taxei. Astfel, art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 îi obligă pe cei dintâi la executarea voluntară sau silită a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru eșalonate sau amânate, în vreme ce cea de-a doua categorie de persoane, aflate într-o situație similară, are posibilitatea de a nu achita taxa judiciară de timbru, singura consecință fiind anularea acțiunii. Sub acest aspect, cea dintâi categorie de persoane este vădit discriminată, întrucât nu dispune de posibilitatea neachitării taxei judiciare de timbru cu consecința anulării acțiunii.11.În sfârșit, autorii excepției susțin că, în măsura în care justițiabilul este obligat să plătească taxa judiciară de timbru chiar și atunci când alege să renunțe la judecată, fără a beneficia de serviciul public prestat de instanțele de judecată, se încalcă principiul așezării juste a sarcinilor fiscale. 12.Tribunalul Buzău – Secția I civilă arată că s-ar încălca prevederile art. 21 alin. (1) din Constituție în măsura în care, prin aplicarea art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, s-ar înțelege și situația că partea nu poate renunța la dreptul de sesizare a instanței ca urmare a acordării facilității plății eșalonate a taxei judiciare de timbru.13.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.14.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 15.Guvernul, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 525 din 9 octombrie 2014, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 16.Avocatul Poporului, considerând că autorii excepției solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluții legislative, în sensul menționării explicite, fără niciun echivoc, care sunt „alte cauze prevăzute expres de lege pentru care se restituie taxa de timbru“, arată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41 alin. (3) și art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziții potrivit cărora:– Art. 41 alin. (3): „În vederea executării creanțelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanțele judecătorești vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1) și (2).“;– Art. 44 alin. (3): „În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite.“20.Autorii excepției constată că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale și art. 124 potrivit căreia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reglementează, în ansamblul său, una dintre condițiile exercitării dreptului de acces la justiție, condiție ce vizează, ca regulă, plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În mod excepțional, atunci când legea prevede în mod expres, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru [art. 1 alin. (3)]. 22.Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, exceptând cazurile prevăzute de lege [art. 33 alin. (1)]. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii (art. 197 din Codul de procedură civilă). Dacă totuși instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu (art. 38).23.De asemenea, în cazul în care se dispune amânarea sau eșalonarea plății taxei de timbru, hotărârea instanței de judecată constituie titlu executoriu, fiind comunicată organelor de executare ale unităților administrativ-teritoriale, în vederea executării creanțelor.24.Curtea apreciază că, prin învestirea hotărârilor judecătorești cu titlu executoriu în ceea ce privește serviciile deja prestate de instanțele judecătorești ori în privința obligațiilor reclamantului de a plăti în viitor taxa judiciară, legiuitorul a urmărit facilitarea executării creanțelor vizând această taxă. Acest fapt nu impietează în niciun fel asupra dreptului persoanelor de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime și nici asupra libertății de a renunța la judecată, în virtutea principiului disponibilității. 25.Curtea apreciază că, în realitate, aspectele de pretinsă neconstituționalitate invocate de autorii excepției vizează probleme ce țin de interpretarea și aplicarea legii. Astfel, acordarea de către instanțele de judecată a unor eșalonări sau amânări a plății taxelor judiciare de timbru, cu încălcarea principiului disponibilității, în condițiile în care reclamanții au solicitat scutirea de la plata acestor taxe reprezintă probleme de aplicare a legii, a căror sancționare revine instanțelor de judecată. 26.În măsura în care reclamanții au solicitat ei înșiși eșalonarea sau amânarea plății taxelor judiciare de timbru, rezultă că au apreciat că dispun de mijloacele necesare plății taxei în aceste condiții. În plus, reclamanții cunosc anticipat care sunt consecințele legale ale cererii de eșalonare sau amânare a plății taxelor judiciare de timbru, astfel încât sunt liberi să decidă cu privire la modul în care își vor exercita dreptul de acces la justiție, anterior formulării acestei cereri. Prin urmare, și această categorie de persoane are posibilitatea de a refuza anticipat achitarea taxei judiciare de timbru anterior formulării cererii de amânare sau eșalonare a acesteia, sub sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată, astfel că nu poate fi reținută critica autorului excepției referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi. 27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Ulianov în Dosarul nr. 3.326/200/2016 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă și de Toma Pinchis în Dosarul nr. 38.166/299/2016* al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 41 alin. (3) și art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Buzău – Secția I civilă și Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x